1,249 matches
-
densă, compactă, în care eram malaxat, la propriu - de unde și dificultatea ulterioară de a-mi desluși propriile note de teren. Am privilegiat notațiile rapide, la cald, am înregistrat mental convorbirile provocate sau auzite la mulțimea din jur. „Cameleonismul” meu (cu ghilimele, vă rog !), veșnica mea căutare și adaptare s-au transformat în cele din urmă într-un mare avantaj, în sensul că am putut intra mai ușor în pielea personajelor de pe teren. Succesiv am fost asimilat unui pelerin, jurnalist, jandarm, polițist
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
comunitari, dând impresia de prea-plin în uniforma lor strâmtă, împart într-un fel de cort de picnic pliante trase la xerox. Revin la gara Iași. Se simte totuși prezența pelerinilor care caută instinctiv direcția către Catedrala Mitropolitană. Pelerinii „vechi” (cu ghilimele), cei care cunosc deja cea mai scurtă cale pentru a se înscrie la coadă, nu stau prea mult pe gânduri și se năpustesc de-a lungul bulevardului, peste șinele de tramvai și strada plină de gropi. O parte dintre aceștia
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
stâlpii de iluminat public și pe alte repere natu rale (garduri, ziduri de casă) la circa doi metri înălțime. Brusc, cei din jurul meu par a fi scoși din amorțeala care-i cuprinsese. Încep să citească cu voce tare „stațiile” (cu ghilimele) rămase până la marea întâlnire. Abia mai târziu, în cadrul pelerinajului de Sfântul Dumitru Nou de la București, am aflat rostul acestor numere, după ce am discutat cu o studentă medicinistă, voluntară Crucea Roșie. Ele servesc la regularizarea fluxului de pelerini și la orientarea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
elibereze de vraja apăsătoare a cuvintelor profetului mol dovean: „Spune numai nebunii, om cu barba albă, ar fi trebuit să fie mai atent la vârsta lui”. Ce mi se pare însă și mai interesant este faptul că sunt „ignorați” (cu ghilimele, de fapt sunt supravegheați atent, din colțul ochiului) atât de jandarmii prezenți nu departe de ei, cât și de grupurile de preoți și călugări care trec neîncetat prin acel perimetru central al pelerinajului. Oare de unde vine din partea oamenilor bisericii „oficiale
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
că în localitatea rurală din care provin acești pelerini nu există nici cea mai mică grijă pentru selectarea „progresivă” a deșeurilor, toate ajungând în cursul de apă ce trece prin mijlocul acesteia. Atunci de unde vine brusca lor „atitudine ecologică”, cu ghilimelele de rigoare ? Doar din constrângerile impuse de locul de pelerinaj, de prezența televiziunilor care vânează orice „derapaj” în cadrul distribuțiilor de sarmale ? O altă posibilă explicație : toate aceste forme moderne de „pomană” nu sunt altceva decât forme ale unei bucătării rituale
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și popularizare a noțiunii de „miracol”, argumentul cel mai puternic, atât religios, cât și turistic, al oricărui loc de pelerinaj (Gugelot, 2010 : 217). Astăzi, imensa infrastructură de hoteluri și pensiuni este folosită atât pentru primirea grupurilor de pelerini „veritabili” (cu ghilimelele de rigoare), cât și a însoțitorilor de grup sau a vizitatorilor ocazionali, atrași de obiectivele turistice locale, gastronomia franceză și l’art de vivre tipice regiunii. Pentru o mai bună înțelegere a istoriei și evoluției pelerinajului de la Lourdes, aș dori
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
au fost organizate În fabrici de cărămidă care nu mai erau În funcțiune. De ce În fabrici de cărămidă? Pentru că aveau niște uscătorii fără pereți, dar acoperite, unde se puneau cărămizile pentru uscare și astea erau foarte bune - foarte bune Între ghilimele - pentru cazarea celor adunați În ghetouri. Eu cu familia am ajuns Într-o casă - una dintre cele vreo 4 case care au intrat În perimetrul ghetoului și au fost evacuate - și am fost cazați acolo, Într-o casă cu cameră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
nimeni nu mânca, dar foamea Își spune cuvântul. Și atunci am găsit soluția: fiecare sorbeam 4-5 Înghițituri, deja știam cam cât... Deci modalitatea asta de a servi masa... „a servi” și „a mânca”, eu pe toate astea le pun Între ghilimele... La prânz se dădea o fiertură, În care era ceva din niște legume uscate - asta era În toate lagărele: o mâncare, așa, cum se dă la noi la porci. Se dădea, tot așa, Într-un lighean sau Într-o oală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fără tată, fără familie, nemâncată și Înjosită mereu, și bătută... Prima palmă am primit-o Împreună cu doamna Diamantstein: una ea și una eu. Pentru că am auzit că În bucătăria aceea În care se gătea pentru „conducători”, să zic așa, Între ghilimele, acolo au aruncat niște frunze de varză la lada de gunoi. Și noi am vrut să mergem să adunăm frunzele acelea și să le mâncăm. Și când m-au Întrebat ce căutăm acolo, i-am zis (singura dată când am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fost selectate și maltratate și le-am transportat În lagărul vecin, În lagărul pentru experiențe. Acolo erau preluați și noi eram curioși - stăteam să vedem ce li se Întâmplă. Lângă Mauthausen era crematoriul, care nu era În mijlocul lagărului, unde, Între ghilimele, „se ardeau morții” - dar nu-i adevărat. Erau gazați și la Mauthausen, cei care opuneau rezistență erau Împușcați, răniți și atunci erau duși la crematoriu. La Mauthausen, de exemplu, când mergeam la muncă vedeam „cadavre” care se mișcau, se zbăteau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ochi de animale la noi În mâncare - erau tot din zona noastră. Mâncarea de bază era cu tărâțe, cu bostan, nu cu carne. Tot În Mauthausen era o baracă pentru cei pedepsiți, cam 20-30 de inși pe zi care, Între ghilimele, „nu se Încadrau” În program. Și aici pedeapsa era bătaia cu vergeaua Înfierbântată. Dacă rezistai la 20 de vergele Înroșite În foc urma o pauză de o zi; și dacă rezistai și la ziua asta urma pedeapsa capitală, să treci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mare, dintre Auschwitz și Buchenwald. În primul rând Buchenwaldul nu era un lagăr de nimicire. Sigur, au pierit și acolo zeci de mii de oameni, dar nu trimiși În camerele de gazare; era un singur crematoriu pentru cei „decedați”, Între ghilimele să zic așa, În mod normal - prin epuizare, boală, maltratare... Dar nu se făceau exterminări În masă, ca la Auschwitz. În primul rând. În al doilea rând, la Buchenwald, datorită deținuților politici care erau acolo deja de 12 ani, conducerea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o bucățică de câteva grame de margarină și o ceașcă de lichid negru și cald, puțin Îndulcit, zis cafea (făcută din ceva cicoare). Se lucra până la ora 12, când ni se dădea o jumătate de oră pauză „de masă”. - Între ghilimele, deoarece În acest timp nu ni se servea nimic. Cine avea atâta putere dimineața Încât să renunțe la a-și mânca toată rația de pâine Începea să ronțăie bucățica pusă deoparte. Seara, la sfârșitul zilei de muncă, ni se distribuia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
incomparabil mai mică decât la Auschwitz. Chiar și acest „amănunt” cu care te confruntai zilnic a avut o importanță În „calitatea vieții” din lagărele conduse de deținuți politici. În acest sens mai amintesc un amănunt, dar de data asta fără ghilimele. Bineînțeles că nu e imaginabil, nu-i posibil ca dintre sutele de mii de deținuți nimeni să nu se Îmbolnăvească. Asta nu a Însemnat ca fiecare bolnav, chiar și cu temperatură mare, să fie ars imediat. Pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
partizan entuziast al crimei, al uciderii fără judecată... Iorga este un profesor care se bucura atunci cînd studenții lui cădeau morți sub grindina de gloanțe etc." Referirile la Iorga ca dascălul neamului erau întotdeauna puse în bătaie de joc între ghilimele și tot mai disprețuitoare. Rădulescu își amintea cît de mîrșav fusese el persecutat de Iorga, el, sărmanul, care se întorsese în 1939 de la Berlin și-și exprimase entuziasmul față de nazism! Iorga "îl batjocorise și asmuțise asupra lui cenzura brutală!"23
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
crucea cu totul, și mi-a dat 7 zile de izolare. Cum era izolarea? Prin ce se caracteriza? Izolarea... în primul rând stăteai singur în celulă și era un „confort” total. Adică era total, „confort”... nici un intră în discuție. Cu ghilimelele de rigoare, într-o glumă sinistră... Acolo puteai să mori oricând dacă erai cât de cât bolnav. Era o celulă, o catacombă, bineînțeles, că știi Jilava. Era o boltă în care pica apa din tavan pe ici pe colo, că
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
îi prosteam pe ăia, domnule, că „uite ce băieți buni sunt ăștia, cum se roagă, cât sunt de credincioși”. Ca să-i derutezi, să le dezlegi limba... și începeau singuri să vorbească. Erau oameni mai simpli față de studenți, mari intelectuali... în ghilimele... Îmi pare rău... și mi-e silă de mine când mă gândesc că m-am pretat la așa ceva. Ca și alții, de frică, să mă pun în fața peretului și să mă rog, să fac niște cruci mari... false tot. Și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
produselor supuse controlului conform Listei de armamente, muniții și alte produse militare, alta decât "tehnologia" supusă controlului conform ML7 și ML18 ........ 14 Definițiile termenilor utilizați în anexa ........................ 14-16 LISTA de armamente, muniții și alte produse militare Notă 1: Termenii în "ghilimele" sunt termeni definiți. Vezi definițiile termenilor utilizați în anexa. Notă 2: Numerele CAS sunt prezentate pentru exemplificare. Acestea nu acoperă toate substanțele chimice și amestecurile de substanțe chimice controlate de Listă de armamente, muniții și alte produse militare. Notă 3
HOTĂRÂRE nr. 844 din 28 august 2001 privind Lista de armamente, muniţii şi alte produse militare supuse regimului de control la export şi import. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136794_a_138123]
-
de Control al Exporturilor Strategice și al Interzicerii Armelor Chimice, Nineta Bărbulescu, secretar de stat Anexă 1 LISTA cuprinzând produsele strategice cu dublă utilizare, sensibile și foarte sensibile supuse regimului de control la export și import Notă 1: ------- Termenii în ghilimele sunt termeni definiți. Vezi definițiile termenilor utilizați în Lista cuprinzând produsele și tehnologiile cu dublă utilizare. Notă 2: ------- Numerele CAS sunt prezentate pentru exemplificare. Acestea nu acoperă substanțele chimice și amestecurile de substanțe chimice controlate în baza Listei cuprinzând produsele
HOTĂRÂRE nr. 92 din 7 februarie 2002 pentru completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 467/1999 privind produsele strategice supuse regimului de control la export şi import. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140281_a_141610]
-
Concepția educativă, stilul de muncă și metodele adaptate - fie și spontane - dar practicate zilnic de către părinți, sub forma cerințelor și a atitudinilor față de el, joacă un rol însemnat în formarea personalității acestuia. În pedagogia familiei sunt și metode „educative” (în ghilimele) dăunătoare, prin consecințele lor (bătaia, dojana cu scop de complexare, compararea cu elemente nerealizate etc.). Cei doi părinți, deși sunt la fel de implicați, dețin roluri diferite: mama asigură „căldura afectivă” indispensabilă dezvoltării, tatăl reprezintă în primul rând autoritatea și universul social
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dat și un subiect de articol, într o duminică de le ne și plictis. Domnul Șerban Cioculescu scrie: „însuși Pouilly-ul în imaginația bacchică a lui Toader Zippa (adică a mea) se transformă în Cotnar „după doi ani de pivnițăʺ (aici ghilimelele sunt ale domnului Cioculescu). Este aci un naționalism viticol (zice domnul Cioculescu) de Cotnar uber alles, uber alles in der Weltʺ (face spirit pe nemțește domnul Cioculescu), care adaugă un motiv, și principalul în plus, la mândria de a fi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
aș fuduli în volu mul meu că sunt din Iași, și nu din Giurgiu. Ripostă. Când afirma logofătul Toader Zippa că, după d oi ani d e pivniță, Pouilly-l s-a făcut Cotnar, eu n-am pus, ca d. Cioculescu, ghilimele, dar am pus o notă. Ea glăsuieș te: „Fenomenul este riguros exact. A fost controlat în zilele noastre (adaug: de mine), cu vin provenit din Pinot alb, viile domnului Alfred Wincler, conservat în pivnița d-lui N icu Nanu (complectez
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Editura Politică, București, 1963, Friedrich Engels, Conspect asupra capitalului, vol. I, cap. I, p. 268. 589 Charles Gide a considerat că moneda de hârtie este pentru moral ceea ce este ciuma pentru fizic. Cel mai mare flagel al națiunilor. 590 Folosim ghilimele deoarece în viziunea noastră de azi este evident că folosința monedei de hârtie are uriașe avantaje în comparație cu moneda metalică și că evoluțiile economice din secolul XIX și XX nu ar fi fost posibile fără moneda de hârtie în formele sale
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ani în urmă, când am fost în Basarabia, poetul Nicolae Esinencu mi-a spus că Ambasada Rusiei la Chișinău are peste 1200 de "funcționari"(!?). Am rămas interzis. Cum comentezi această bizară realitate? A.S.: Nu știu dacă numărul de "funcționari" (aici ghilimelele se află la locul potrivit) este chiar cel indicat de colegul nostru, dar este adevărat că Ambasada Rusiei se află într-o clădire uriașă, cam cât două crucișătoare "Aurora" așezate în triunghi ascuțit, proră la proră... Judecând după aceste uimitoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
din cauză de către poliție. Conform primelor elemente ale anchetei, s-ar părea că într-adevăr copilul se va fi cățărat pe o mobilă din salon ca să ajungă la fereastra fatală de unde a căzut. [...] Primul segment mediatizat este clar încadrat de ghilimelele care înlătură mărturia subliniată prin după din cuvintele ziaristului. Al doilea segment este introdus prin conform. Problema care se pune de fiecare dată este cea a lungimii (sau a cadrului) enunțului atribuit unui PdV. Deschiderea și închiderea ghilimelelor facilitează delimitarea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]