837 matches
-
o mulțime de șiretlicuri, pe care le-am putea numi „inginerii sociale” sau psyop-uri (operațiuni psihologice), lansate de vulpe în ipostaza de atacant, iar celălalt se bazează pe o singură metodă de „protecție fizică”, prin transformarea într-un bulgăre de ghimpi - cu scop de apărare -, a ariciului. În selectarea uneia dintre cele două metode, majoritatea realizatorilor de sisteme de securitate a averilor informaționale aleg varianta ariciului. Istoria ne oferă o mulțime de exemple referitoare la măsurile de protecție sau de apărare
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Teologic din Sibiu. Din 1886 frecventează, la Viena, cursurile Facultății de Litere, dar își termină studiile la Budapesta. Președinte al Societății „România jună” din Viena (1888), membru în Societatea „Petru Maior” din Budapesta, este totodată redactor al revistei „Roza cu ghimpi” (1888). Din 1890 e profesor de latină și română în Brașov, iar din 1894 până la sfârșitul vieții deține, în calitate de director, și conducerea școlilor române greco-ortodoxe din Brașov. Bun pedagog, organizator preocupat de modernizarea școlii, O. publică mai multe manuale școlare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288538_a_289867]
-
Stelele? Le fac Norii. Când îl mănâncă pe soare, Norii fac fărâmituri și ele se împrăștie pe cer." (Spiridon Vangheli, Stelele) (b) " Nu te cred! Florile sunt slabe. Sunt naive. Se apără și ele cum pot. Se cred grozave cu ghimpii lor... N-am răspuns nimic." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) (c) "Craiul Soare, craiul Soare, multe treburi câte are: râul l-a pornit devale, mai apoi în sat coboară, ușile deschide iată cheamă oamenii afară... Cui îi dă o sapă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dețin funcții de responsabilitate. Să nu vi se pară ciudate vorbele mele. În momentele de «criză» ale Bisericii, adică în epocile în care «judecarea» faptelor era crucială, viața consacrată a fost antidotul trădărilor oficiale ale evangheliei, a fost un adevărat ghimpe, incomod și salutar, o profeție pentru întreagă comunitate eclezială. Din punct de vedere istoric, viața consacrată apare în jurul secolului al IV-lea într-un efort extrem, nu pentru a-i pune în afara legii pe idolii nimicitori ai săracilor - la o
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
pe planul acțiunii culturale. Dispunând, încă din 1871, de un local propriu, studenții români se adună la discuții și lecturi de „operate” (disertații). Din 1876, la insistențele repetate ale lui Lazăr Petrovici Petrinu, apare și o foaie manuscrisă, „Rosa cu ghimpi”. Foaia a fost scoasă fără întrerupere până în 1894, trecând prin mai multe modificări. Așezată sub deviza „Cultura va salva românimea”, gazeta ieșea de două ori pe lună, scrisă de mână, cu excepția frontispiciului care era tipărit. Cuprinsul este mai ales „literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
numeroase poezii, povestiri și disertații. Selectarea materialelor se făcea de o „comisie critizătoare”, alcătuită din trei-cinci persoane, foarte activă în perioadele când în fruntea ei s-au aflat Ilarie Chendi (1894-1897) și Octavian Goga (1901-1904). Chendi propune transformarea „Rosei cu ghimpi” într-o foaie publică tipărită. El sugerează și titlul, „Echoul tinerimii”, lansând totodată, spre a face față cheltuielilor de imprimare, apeluri cu liste de prenumerare și colectare de fonduri. În noiembrie 1894, când se credea că fuseseră depășite toate obstacolele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
prea târziu. Moare fulgerător, de inimă, rămășițele lui pământești fiind aduse după un timp, nu fără tribulații, pentru a fi reînhumate la cimitirul Bellu. C. și-a început activitatea literară prin colaborarea la foile umoristice ale vremii. În 1873, la „Ghimpele”, el susține rubricile „Varietăți” și „Una-alta”. Este după aceea girant responsabil la „Alegătorul liber” și corector la „Unirea democratică”, unde e prezent, însă fără semnătură, la rubricile „Diverse” și „Felurimi”. În 1877, scoate revista umoristică „Claponul” (făcând să apară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
de „studii fizico-psihologice naționale” - Moftangii și moftangioaice. În Rromânul, Rromânca, Savantul sunt persiflate șovinismul, snobismul, imoralitatea femeii, găunoșenia unor pretinși oameni de știință. Chiar dacă acest ciclu nu s-a realizat, opera întreagă a lui C. mișună de asemenea „moftangii”. În „Ghimpele”, „Claponul”, „Moftul român”, unde îi apar cronici satirice, fanteziste, literare, scriitorul își caută cu înfrigurare uneltele, recurgând la formule și scheme hazlii din gazetele umoristice ale momentului. El practică acum un comic alert, ușor, compunând „gogoși”, „curiozități”, „zigzaguri”, uzând de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
preot la Biserica Icoanei din București. Și-a întrerupt școala înainte de vreme și în 1861 intră copist la Ministerul de Externe, unde va fi arhivar până în 1913, când se pensionează. Colaborând și la unele dintre publicațiile vremii - „Amicul familiei”, „Telegraful”, „Ghimpele”, „Revista contimporană”, „Revista literară și științifică”, „Columna lui Traian”, „Vatra”, „Revista literară”, „România ilustrată” ș. a. -, P. produce industrios un gen de proză ieftină, destinată cititorului naiv, fără gust și pretenții. De altfel, timp de peste patru decenii, începând din 1866, el
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
de la Rio (1992) pentru conservarea diversității de plante și animale pe planetă s-au elaborat strategii naționale pentru resursele biologice. În prezent sunt ocrotite în mod special 23 de specii de plante (ex., tisa, zâmbrul, pinul de Banat, laricele spontan, ghimpele, mesteacănul pitic, strugurii ursului, smirdarul, floarea reginei, garofița Pietrei Craiului, iedera albă, papucul doamnei, bulbucii, laleaua pestriță) și 31 de specii de animale (ex., capra neagră, ursul, râsul, acvilele, vulturii, cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn). În ceea ce privește speciile periclitate (amenințate
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
într-un chip nedemn. Mijlocul de divulgație al lui Orășanu era foaia săptămânală Nichipercea, căreia, spre a se sustrage represiunii, îi schimba des titlul: Coarnele lui Nichipercea, Coada lui Nichipercea, Ochiul Dracului, Arțagul Dracului, Codița Dracului, Ghearele Dracului, Cicala, Sarsailă, Ghimpele, Urzicătorul. GH. TĂUTU, C. V. CARP Cunoscut claselor prin onestele versuri patriotice ("Ș-orcît timp român voi fi, / Nu mă tem că voi pieri!"), Gh. Tăutu (1823-1885) cultivă și el "cîntecul", imitat după Béranger, jucat, cântat, plin de aluzii azi stinse, și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de Medicină și Farmacie a doctorului Carol Davila, M. intră în 1866 funcționar în administrația Ministerului de Finanțe și ajunge inspector general, ba chiar director al Serviciului contribuțiunilor directe și ordonanțărilor. Publică mai întâi câteva versuri fluente și banale în „Ghimpele” (1871) și în „Tranzacțiuni literare și științifice”. Romanul În Iași (1871), scris după mai vechea rețetă a romanului de mistere, împinge tehnica senzaționalului până în preajma aberației. Dar, ca și înaintașii săi, M. află registrul potrivit, caracterizat prin naturalețe și vervă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288344_a_289673]
-
născut, Stilul era curățit și drumul era făcut. Altfel e-n țară la noi: noi trebuie să formăm, Să dăm un aer, un ton limbii În care lucrăm; Pe nebătute cărări loc de trecut să găsim, Și nelucrate cîmpii de ghimpi să le curățim.” Trăind Într-o epocă de Întemeiere a poeziei, Grigore Alexandrescu n-are propriu-zis psihologia unui Întemeietor. E doar un plivitor În lanurile limbii, un pălmaș harnic și exigent, atent să nu Încalce măsura gramaticii, să afle, „cuvîntul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-și îndeplini dorința de a rămâne și a afla o viață desăvârșită în Egipt, Cassian și Gherman se întorc în Betleem după aproape șapte ani (Convorbirea duhovnicească XVII, 30). La întoarcere, cei doi au obținut îngăduința de a se rupe ghimpele făgăduinței făcut superiorilor și fraților pentru a reveni în pustiul sketic. Pustiul Skete sau al Schitului era situat la vest de Nil, într-o regiune cunoscută azi sub numele Wadial-Natrum și era renumit ca centru monahal. Acesta devine casa lui
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
contemplația se întâlnesc în curăția inimii. În ultimile Convorbiri, Cassian îl pune pe Avva Pinufius să descrie transformarea inimii de la surghiunirea păcatelor anterioare și chiar viitoare, în așa fel încât să nu mai hălăduiască prin memorie sau imaginație, până la îndepărtarea ghimpilor vinovăției și ai conștiinței din inimă. În felul acesta, spune Cassian, cei ce au primit revărsarea iubirii dumnezeiești nu mai au dorințe păcătoase (Convorbirea duhovnicească XXI). 2. Contemplația. Contemplația este curăția inimii în acțiune, centrată pe Hristos și spațiul dintre
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Prin vară lui 1938, generalul Antonescu ? i?a dat demisia din guvern, din cauza conflictelor de personalitate ? i �n probleme de politic? dintre Carol ? i el. Antonescu, un om m�ndru ? i de caracter, refuză s? accepte intrigile Magdei Lupescu ? i devenise un ghimpe prin faptul c? �i atr? gea mereu aten? ia regelui asupra lipsei de preg? țîre a armatei rom�ne. Iorga era con? tient de sl? biciunile regelui Carol, astfel c? se ferea din calea lui �că s? nu? l m�nie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
să-l ating. Dar am prins curaj și l-am luat în brațe. Mâinile mele mici mângâiau blana lui pufoasă. M-am gândit să-i pun numele Lăbuș. Când am ajuns acasă, m-am uitat la piciorul lui. Avea un ghimpe și nu mă lăsa deloc să-l ating. Se ferea, strângându-și piciorul la piept. Nici nu știu cum i l-am scos. L-am bandajat apoi. Se uita la mine cu mulțumire. L-am mai ținut câteva zile în casă, apoi
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Mihail Sadoveanu Era În anul 1475. Mahomed, sultanul turcilor, a hotărât să-l ucidă pe Ștefan-Vodă și să calce Moldova În copitele cailor. Toate țările din calea lui fuseseră ocupate, numai Moldova sta Încă slobodă și-i era ca un ghimpe În coastă. Și era În anul acela o iarnă goală. Din porunca lui Vodă, poporul se trăsese din calea turcilor spre munte, pârjolind totul În calea lor și otrăvind fântânile. Caii turcilor trecuseră ca printr-o pustietate de la Dunăre până la
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
accesoriu prețios al tematicii imanente. E vorba despre o secularizare prin anexiune, mai insidioasă, fiindcă transcendența nu e ignorată sau uzurpată, ci instrumentată. și totuși Tocmai fiindcă e, într-un fel sau altul, evacuată, transcendența veritabilă rămîne înfiptă ca un ghimpe în carnea societăților noastre. Cînd e resimțită cu intensitate, absența ei poate ajunge să lucreze în noi precum acul albinei socratice. într-adevăr, ce definește modernitatea noastră? Nu doar refuzarea oricărui temei transcendent, ci mai ales căutarea contradictorie și, ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
doar cu balegă. Se spune că, treptat, ajunsese să consume doar un bob de orez pe zi. Era îmbrăcat în haine grosolane, își smulsese părul și barba pentru a se autosuplicia, zăbovea ore întregi stând în picioare sau întins pe ghimpi. Refuza categoric să-și mai spele trupul și hainele, arătând îngrozitor. Se odihnea într-un loc unde cadavrele erau lăsate pradă păsărilor și fiarelor sălbatice și dormea înconjurat de trupurile intrate în putrefacție. El însuși spune: „Când zăream vreun păstor
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
ați ajuns de la Ministerul de Externe francez la Europa Liberă? În urma victoriei socialiștilor la alegerile din Franța, În 1980, situația mea la Ministerul de Externe, care nu era deloc o situație nici vizibilă și nici foarte importantă, reprezenta totuși un ghimpe În ochii noilor zelatori socialiști. Am aflat, spre surpriza mea, că eram omul lui Giscard d’Estaing. De ce? Pentru că fusesem cu el de două ori În România. Și atîta tot. Condițiile de lucru s-au Înrăutățit. A venit un nou
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
25-27). Suferința nu înseamnă că ne-am îndepărtat de Dumnezeu; poate însemna că suntem atrași mai aproape de El Și ne este permis să trecem printr-o experiență care va distruge ultimele bariere dintre noi Și El. Prin amara experiență a „ghimpelui din carne” a învățat Sfântul Apostol Pavel cea mai importantă dintre toate lecțiile spirituale - că slava lui Dumnezeu îi era suficientă, că puterea lui Dumnezeu se desăvârșește în slăbiciunea umană (II Cor. 12, 7-10). Suferința este un instrument prin care
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
Un debut în grup sau Un fals tablou de familie, LAI, 1995, 39; Dan C. Mihăilescu, La alt aer, alte diamante, „22”, 1995, 45; Alex. Ștefănescu, O parodie a eroismului, RL, 1999, 23; Dan C. Mihăilescu, Eminescu: O tristețe cu ghimpi, „22”, 1999, 50; Angelo Mitchievici, Viața și frizeria ei, TMS, 2000, 3; Gheorghe Grigurcu, Vis și delicatese, RL, 2000, 29. R.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285769_a_287098]
-
alte probleme înrudite, precum venele varicoase, memorie deficitară, hemoroizi și uitare. Încercați această rețetă pentru memoria deficitară datorată slabi circulații sangvine. Luați capsulele din plante alături de un complex de vitamine B. Amestecați în robotul de bucătărie câte 1 lingură de ghimpe, lecitină, pectină din mere și piper Cayenne. Umpleți capsule tip #00. Luați câte 2 capsule dimineața și seara. În prima lună luați și câte o tabletă de complex de vitamine B alături de capsulele de dimineață. Apoi luați 2 capsule zilnic
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
00. Luați câte 2 capsule dimineața și seara. În prima lună luați și câte o tabletă de complex de vitamine B alături de capsulele de dimineață. Apoi luați 2 capsule zilnic și continuați cu tableta de vitamine B în fiecare zi. Ghimpele a fost folosit pentru probleme de circulație de peste 2000 de ani. Este folosit și pentru prevenirea cheagurilor de sânge după intervențiile chirurgicale. Lecitina dizolvă depunerile de grăsime din sistemul circulator, legându-se de acestea. Fiind solubilă în apă, elimină depunerile
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]