929 matches
-
și 700 de metri. În primăvara anului 1940 s-au produs alunecări masive de teren, ca urmare a exploatării gipsului pe versantul dealului Spătărelu. Alunecările de ternen s-au intensificat în anii ploioși 1970 și 1975, din cauza extinderii carierei de gips în valea izvoarelor cu pucioasă, ca urmare a cererilor tot mai mari de gips din partea fabricii de la Fieni. Alunecările au afectat vegetația de arbori, au provocat degradări ale reliefului și peisajului orașului. În 1975 a fost construit un baraj cu
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
teren, ca urmare a exploatării gipsului pe versantul dealului Spătărelu. Alunecările de ternen s-au intensificat în anii ploioși 1970 și 1975, din cauza extinderii carierei de gips în valea izvoarelor cu pucioasă, ca urmare a cererilor tot mai mari de gips din partea fabricii de la Fieni. Alunecările au afectat vegetația de arbori, au provocat degradări ale reliefului și peisajului orașului. În 1975 a fost construit un baraj cu scopul de a ocroti zona agricolă prin mărginirea și dirijarea organizată a apelor Ialomiței
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
cult ortodox, cu o arhitectură deosebită și foarte spectaculoasă; • Crucea din deal o interesantă cruce amplasată pe dealul de pe celălalt mal al râului Ialomița, loc de unde veți avea o panoramă asupra stațiuni și unde se ajunge trecând prin cariera de gips; Gara o impresionantă clădire utilitară datată încă din anul 1894 și înscrisă în Lista Monumentelor Istorice din România, la poziția DB-II-m-B-17665, din păcate cam uitată de toți; La nuci un foarte interesant loc de întâlnire creștină și tradiție multiseculară de
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
Corbeni și Capu Câmpului. Albia râului Prahova străbate localitatea de la nord la sud și desparte cartierele Podu Corbului, Nistorești și Frăsinet. Din punct de vedere geologic, terasa este alcătuită din depozite miocene de gresii printre care se intercalează pachete de gipsuri, precum și conglomerate de argile bentonitice, marne compacte, calcaroase. La partea inferioară a gipsurilor apar frecvent gresiile, microconglomerate sau conglomerate ce devin predominante, alcătuind așa-numita „stivă” cunoscută sub numele de „conglomeratele de la Brebu”. Acestea se întâlnesc începând din nordul gării
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
și desparte cartierele Podu Corbului, Nistorești și Frăsinet. Din punct de vedere geologic, terasa este alcătuită din depozite miocene de gresii printre care se intercalează pachete de gipsuri, precum și conglomerate de argile bentonitice, marne compacte, calcaroase. La partea inferioară a gipsurilor apar frecvent gresiile, microconglomerate sau conglomerate ce devin predominante, alcătuind așa-numita „stivă” cunoscută sub numele de „conglomeratele de la Brebu”. Acestea se întâlnesc începând din nordul gării din Breaza, în amonte, până în dreptul cartierului Nistorești. Depozitele de fliș, alcătuite din
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
fost izolate în timp, fiind ulterior umplute de depozite mai recente, formăndu-se o zonă mai joasă în latura sudică a munților, sona rocilor sedimentare tinere, care aparține neogenului, la care s-au adăugat cele din cuaternar, dar și cutarea miopliocenă. Gipsul și sarea se găsesc pe versanții dealurilor Gurga și Răgman. Clima orașului Breaza este una temperat-continentală, specific zonelor deluroase, cu ierni mai blânde și veri răcoroase, media anuală a temperaturilor fiind de 9,3 °C. Cea mai rece lună a
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
mm/an. Cât privește alcătuirea geologică a terasei, precizăm că peste 70% din suprafața construibilă prezintă în subsol depozite sedimentare ce aparțin miocenului, alcătuite din marne și argile cu intercalații de nisip și gresii, dar și depozite de sare și gipsuri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cornu se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,79%). Pentru 1,99% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
și mangan. Patina protejează roca împotriva coraziunii și chiar a dezagregării. Eflorescențele întâlnite mai ales în deșerturile cu roci argiloase și mâloase, provin din cristalizarea superficială a sărurilor solubile (cloruri și sulfați). Microlapiezurile, întâlnite numai în rocile solubile (calcar, dolomit, gips) apar sub forma unor șănțulețe sinuoase. Migrările la mare distanță, provocate de șiroire, concentrează în zonele depresionare cantități mari de produse dizolvate, precum și nisipuri și argile. La secetă are loc o deplasare ascendentă a apei, iar produsele dizolvate recristalizează la
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
structură mai compactă, se pot forma piramide sau coloane. Aceste forme, fiind destul de fragile, se distrug repede, în special după ploile abundente și intense, cât și în urma topirii zăpezilor. Totalitatea proceselor legate de circulația apei în roci solubile (calcar, dolomit, gips, sare) și formele de relief la care dau naștere (de suprafață și de adâncime) conturează noțiunea de carst. Acesta a fost studiat inițial în Podișul Karst din Slovenia, termenul de karst indicând piatra sau stanca de calcar și fenomenele grefate
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
carbon; eroziunea, prin scurgerea laminară sau turbulentă (evorsiune, turbionare, marmitaj) și alterarea biochimică ce degajă acizi (azotic, sulfuric, fulvic). În ceea ce privește condițiile de carstificare, ele sunt de mai multe categorii. a) Condiții litologo-structurale includ: existența unor roci carstificabile (calcar, dolomite, cretă, gips, sare); solubilitatea rocii; puritatea, grosimea și gradul de tectonizare al rocilor; structura; prezența sau absența unor formațiuni detritice acoperitoare. b) Condiții hidrologice se refera la sursele care pot furniza apa, CO2 și diferiți acizi (apele ascendente, atmosfera, procesele biochimice, descompunerea
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,12%), cu o minoritate de martori ai lui Iehova (2,83%). Pentru 3,29% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. În comuna Păltiniș se află cel mai pur zăcământ de gips din Europa iar zăcământul ar putea fi exploatat continuu timp de peste 100 de ani, potrivit autorităților locale. Un grup de stejari seculari (datând din circa secolul XV) se găsește în pădurea Teioasa, la aproximativ 3 km NV de Păltiniș. Original
Comuna Păltiniș, Botoșani () [Corola-website/Science/300919_a_302248]
-
Bogățiile subsolului din raza actualului teritoriu al satului Crasnaleuca sunt foarte puține. Subsolul satului nu este bogat decât în piatră, nisip și o bogată pânză de ape freatice. Nisipurile sunt din cele cuarțoase. În această zonă se găsesc zăcăminte de gips. În cotul Prutului de la Crasnaleuca se exploatează argile bentonitice, gresii calcaroase și nisipuri obișnuite. Carierele de piatră sunt exploatate încă din secolele XV - XVI. Piatra extrasă este folosită în zidurile de împrejmuire a curților, la construirea fundațiilor caselor de locuit
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
și o intensă activitate seismică normală și intermediară (MR £ 7,3; 60 £h £ 220km), cu un volum seismogenic lateral limitat (70x30x200 km), puternic înclinat spre nord-vest. În zona Tulnici sunt prezente, în special, depozite sedimentare de molasă miocen inferioare (sare, gipsuri, gresii, conglomerate, marne) și medii (calcare, gipsuri, nisipuri etc) ale pânzei subcarpatice (2300-3400m )-cea mai externă unitate a Molavidelor, suprapusă tectonic pe depozitele de molasă ale cuverturii foredeep-ului Depresiunii Focșani. Cuvertura menționată cuprinde depozite de molasă miocen superioare-pleistocen inferioare (cca
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
intermediară (MR £ 7,3; 60 £h £ 220km), cu un volum seismogenic lateral limitat (70x30x200 km), puternic înclinat spre nord-vest. În zona Tulnici sunt prezente, în special, depozite sedimentare de molasă miocen inferioare (sare, gipsuri, gresii, conglomerate, marne) și medii (calcare, gipsuri, nisipuri etc) ale pânzei subcarpatice (2300-3400m )-cea mai externă unitate a Molavidelor, suprapusă tectonic pe depozitele de molasă ale cuverturii foredeep-ului Depresiunii Focșani. Cuvertura menționată cuprinde depozite de molasă miocen superioare-pleistocen inferioare (cca 10km), formate într-un regim susținut de
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
Lupilor, 574 m), ce coboară brusc spre Cheile Turzii în valea Hasdate și devin mai domoli cu versanții sud-estici spre satul Cheia și valea Arieșului. Zona este puțin frământată și prezintă pe alocuri alunecări de teren în apropierea carierei de gips, unde se află o folie pe direcția S-V spre N-E. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul aparține râului Arieș, ce colectează toate apele din zonă. Acestea au debite variabile în cursul anului, apele freatice aflându-se la adâncime
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]
-
și fâneață. Ca specii cultivate se întâlnesc pomi fructiferi ce au corelații bune în zonă (cireș, vișin, păr, măr), viță-de-vie pe versanții însoriți și, mai puțin, culturi de porumb, grâu, secară, orz sau cartofi. În zonă au loc exploatări de gips și alabastru.
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]
-
Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. În Evul Mediu timpuriu în apropiere au mai existat 2 mici sate ("Párdé" la sud, în zona izvorului văii Pordeiului, și "Kovácsteluk" la nord, în zona fostei cariere de gips Buna) ambele dispărute după năvălirea tătarilor din anul 1241. În secolele XIX-XX calcarul de la Săndulești a servit ca materie primă pentru producția de ciment la Turda. Pentru transportul calcarului la Turda, cu câțiva ani înaintea primului război mondial, s-a
Comuna Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/300351_a_301680]
-
de fier, extras de la exploatarea Minieră Băișoara din păcate aflată în conservare, după epuizarea acestuia trecându-se la exploatarea feldspatului, extras de la Exploatarea Minieră Muntele Rece, acum închisă. Un producător de renume mondial, Knauf, a anunțat deschiderea unor exploatări de gips pe teritoriul comunei Căpușu Mare, într-o zonă apropiată de satul Căpușu Mic. Ca ocupație a forței de muncă din comnuna Căpușul Mare, este șantierul autostrăzii Transilvania, fabrica de mortare de zidărie și tencuieli "Bauleiter" și șantierele de construcții din
Căpușu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/299564_a_300893]
-
mică de acid sulfuric liber și în unele izvoare vulcanice numite solfatare. Spre deosebire de acidul sulfuric în sine, sărurile sale, sulfații, sunt foarte răspândiți în natură. Există multe minerale care sunt sulfați ca și compoziție, iar printre cele mai cunoscute sunt: gipsul (CaSO · 2HO), baritina (BaSO) , calcantitul (CuSO · 5HO) și sarea Glauber (NaSO · 10 HO). Acidul sulfuric se găsește în afara Pământului în atmosfera superioară a planetei Venus. Acesta este produs prin reacția fotochimică dintre dioxidul de sulf și apa. Aici se formează
Acid sulfuric () [Corola-website/Science/307331_a_308660]
-
pirită pentru producția acidului sulfuric, dar în Asia, proporția era și mai mare. În țările cu resurse sărace, care nu au nici zăcăminte de sulfuri, nici sulfidice, este folosit procedeul Müller-Kühne. Acesta constă în obținerea dioxidului de sulf prin arderea gipsului și cărbunelui într-un cuptor rotativ. Procedeul, mare consumator de energie, poate fi făcut mai profitabil prin adăugarea nisipului și argilei și obținându-se ca produs secundar ciment. În RDG, procedura a fost efectuată pe scară largă. Pentru continuarea producției
Acid sulfuric () [Corola-website/Science/307331_a_308660]
-
a fi expus în foaierul Teatrului Național. În prezent, portretul există în mai multe exemplare: - bronzul original, aflat și acum la Muzeul Teatrului Național din București; - un exemplar în bronz la Muzeul de Artă Brașov (inv. 192); - un exemplar în gips patinat la Muzeul Județean de Artă Prahova (inv. 163); - un exemplar în gips patinat la Muzeul Național de Artă al României (inv. 1081), care are sub brațul stâng semnătura Martin, ceea ce indică faptul că a fost turnat la Paris; - un
Mihail Pascaly () [Corola-website/Science/307569_a_308898]
-
multe exemplare: - bronzul original, aflat și acum la Muzeul Teatrului Național din București; - un exemplar în bronz la Muzeul de Artă Brașov (inv. 192); - un exemplar în gips patinat la Muzeul Județean de Artă Prahova (inv. 163); - un exemplar în gips patinat la Muzeul Național de Artă al României (inv. 1081), care are sub brațul stâng semnătura Martin, ceea ce indică faptul că a fost turnat la Paris; - un exemplar cumpărat în 1927 de Muzeul Toma Stelian și transferat în 1948 în
Mihail Pascaly () [Corola-website/Science/307569_a_308898]
-
suedez „Johan Gottschalk Wallerius” (1709-1785), denumirea provine din limba arabă „bauraq - alb”. Mineralul este utilizat pentru glazuri încă din antichitate în China, iar în Egiptul antic la îmbălsămarea mumiilor. Boraxul apare în natură sub formă cristalină sau masivă, asemănător anhidritului, gipsului sau sării geme. Boraxul ia naștere prin secarea prin uscare a lacurilor sărate, care sunt numite și lacuri de borax. Mineralul mai poate lua naștere prin sedimentare, sau mai poate fi întâlnit în coșurile vulcanilor. Locurile geografice bogate în borax
Borax () [Corola-website/Science/308394_a_309723]
-
interpretare a datelor. Măsurătorile de maree terestre cu "clinometrul cu pendul orizontal de cuarț Verbaandert-Melchior" au început în 1957; prima prelucrare a datelor pe calculator a urmat în 1958. Împreună cu Johnny Flick, a instalat (1968), într-o fostă mină de gips, "Laboratorul Subteran de Geodinamică Walferdange" (Luxemburg) - care funcționează astăzi în cadrul "Centrului European de Geodinamică și Seismologie". Împreună cu Manfred Bonnatz, a instalat (1969), pe insulele Spitzbergen (Norvegia), un laborator dotat cu cameră-satelit. Tehnica de transmitere a datelor prin satelit devenind indispensabilă
Paul Melchior () [Corola-website/Science/307396_a_308725]
-
lemn și pardoseli cu lespede de piatră. De obicei, pereții mai mici erau construiți din piatră și moloz , iar zidurile superioare erau construite din cărămizi de lut uscate la soare. Materialele utilizate în construcția vilelor și palatelor variau, incluzând gresie, gips sau calcar. În egală măsură, tehnicile de construcție variau între diferite construcții, la unele palate se utiliza piatra cioplită, în timp ce la altele se utilizau blocuri megalitice parțial cioplite. Primele palate au fost construite la sfârșitul perioadei timpurii, cam în al
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]