1,375 matches
-
revista Capital. Este vorba de topul universităților din România realizat prin intervievarea a 400 de persoane din 35 de companii naționale și internaționale și a 3.131 de absolvenți de studii superioare după 1995. Nu știu ce consiliu științific din România a girat această importantă cercetare. Realmente ciudat este că Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași cea mai veche din țară, aflată de mai mulți ani pe locul I în topul clasamentelor Ad Astra privind cercetarea științifică este acum pe...locul 9. Faptul
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
G. Filipescu, însă Domnul, neținând nici o seamă de recomandarea comisarului rus, numi pe Teodor Văcărescu, un partizan personal al său. La începutul lui octombrie, Rusia obținu de la Poartă un firman de depunere pentru Ghica și numirea unei căimăcămii care să gireze afacerile până la alegerea noului domn de către o Obștească Extraordinară Adunare. VII. Regimul Regulamentar în Țara Românească. Domnia lui Gheorghe Bibescu Candidatul preferat al Rusiei la scaunul Țării Româneșți era Barbu Știrbei, dar el căzu cu 91 de voturi, frate-său
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
10 mai 2001, Cazul FNI). Raportul BNR arată: 1.400 de miliarde lei rămași în „Imperiul” Vântu. În ceea ce privește implicarea CEC într-una dintre cele mai mari scandaluri financiare ale României, acesta, prin directorul său din acea vreme, Camenco Petrovici, a girat afacerile FNI printr-un contract de fideiusiune, riscând compromiterea celei mai stabile instituții bancare din România. ( Adevărul, 2 iulie 2003). http://www.bloombiz.ro/Lovitura de teatru in topul bancilor din Romania --a64040.html, august 2006. Marcin Mazurek, Top 200 Banks in Central and Eastern Europe 2004, http
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
prin eliberare de orice credință, de orice ordine morală, de subordonare la vreun criteriu valoric. Lucrările acestor iluștri precursori au fost interesante, au valoare istorică, au pus bazele unei noi erezii, moderne, realizată prin dizolvarea credinței în absolutul ordinii statale girate de puterea divină și substituirea acesteia prin proclamarea atotputerniciei voinței puterii populare, una fără credință în Dumnezeu, coborâtă la nivelul apartenenței etnice a oamenilor. Promovarea unui raționalism fără credință a echivalat cu negarea sau anularea trecutului îndelungat de acumulări de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
asemănări și diferențe de proprietăți 126. Fără a se limita la un simplu joc de cuvinte, metafora implică traducerea raporturilor cu lumea, cu celălalt, fapt care explică preferința manifestată, într-o epocă sau alta, pentru anumite structuri metaforice. Ea este girată de un sistem conceptual la rândul lui structurat, guvernat de orizontul cultural al fiecăruia, iar interpretarea expresiilor metaforice nu poate oculta experiențele, conceptele, valorile, atitudinile care le inspiră și le generează în același timp. Pe această linie de interpretare, Lakoff
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
redevențe ca recunoaștere a dreptului său de *proprietate eminentă, monopoluri diverse (moară, teasc, cuptor, vînat), dreptul de exercitare a justiției. Orașele se bucură, în ceea ce le privește, de o oarecare autonomie. Partea principală a orașului, dominată de cei mai bogați, girează interesele cetății; ea veghează liniștea prin întreținerea zidurilor de apărare și printr-o bună poliție internă și ridică în acest scop impozitele necesare; dar această autonomie se vede puțin cîte puțin redusă din cauza creșterii autorității monarhice, mai ales începînd cu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
vorbește despre dificultatea gîndirii musulmane comune de a face distincție între discurs tradițional și discurs ideologic cu vocabular religios, dată fiind incinta dogmatică unde această gîndire plasează orice discurs care, folosind citate din Coran și Tradiție, e considerat a fi girat de autoritatea lor sacră, nu e o carte totalitară, ci menajează o sferă a deliberării, a alegerii, a diversității. Mai important decît toate, angajamentul față de credință și față de sharia e conceput ca un angajament personal, ca o practică voluntară, mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de instrumentarea ei pe piața imediatului pe scurt, de secularizarea religiei. în principiul său, modelul democrației legitimate de valori religioase este atrăgător, echilibrat, pare adecvat unei societăți care caută să-și trăiască tradiția în condițiile liberalismului. Dar viabilitatea unui liberalism girat de principii religioase ține tocmai de luciditatea cu care instituțiile și vocile publice ale religiei ar asuma, ar apăra, ar pune necontenit în conștiința publică distanța dintre transcendent și ordinea socială. Distanța dintre divin și lume. Schiță de tipologie Este
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
potrivească prea supus mesajul după retorica drepturilor omului, a legii naturale, a intereselor colective 2, a dinamicii istorice. în anii '70 ai secolului trecut, Paul Ricur tematiza supunerea religiei în fața secularizării ca o temporalizare a mesajului creștin, care ajunge să gireze concepte ale veacului, precum ideologia și utopia. Acuzat de ideologie paseistă, de celebrarea unei Origini pe care gîndirea istoricizantă o plasează automat în trecut, creștinismul se apăra repezindu-se spre viitor, înfățișîndu-se ca herald al celei mai revoluționare dintre utopii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fierbe în toate direcțiile 1, Ioan I. Ică îl numește pe alexandrin contemporanul nostru. în el, vede figura de vîrf a unei epoci care se încheie odată cu acapararea magisteriului de către ierarhia eclezială și cu instaurarea unui model de credință monopolist, girat de puterea politică atunci cînd creștinismul devine religia oficială a Imperiului Roman tîrziu. în Origen, vede în același timp un tip de teolog care redevine exemplar odată cu apariția modernității. într-adevăr, pentru specialiștii de azi, ca și pentru gînditorii Renașterii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în spectacolul acestei lumi? Pentru Berdiaev, persoana umană e totalitate potențială și, ca atare, nu poate fi parte a nici unui întreg social, deși ea e mereu tentată să cadă în sclavia unui corp istoric sau a unei idei obiectivate și girate colectiv. Fiecare persoană se împlinește în irepetabilitatea ei prin asimilarea interioară a întregului real, a unui real pe care îl transfigurează, îl transpune din regimul general-obligatoriului în regimul libertății transcendente. însă, presimțită, experimentată interior, această libertate trebuie să iradieze, prin intermediul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și invincibil, de libertate și chemare. Prezentă în spectacolul public datorită adeziunilor personale, nu legilor cetății, ea păstrează destulă distanță față de cele din urmă ca să-și semnifice alteritatea radicală, destulă apariție în cel dintîi ca să facă semn. Nu se lasă girată de puterea temporală, dar nu se lasă nici uitată, stăruind la orizontul conștiințelor. înclinația noastră spre obiectivare poate socoti acest mod de manifestare ambiguu, slab, declinant, crepuscular. Dar nu e el, dimpotrivă, destul de adecvat transcendenței, întrucît e un mod paradoxal
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
transcendențelor colective care se exercită prin forță, care sînt forță nudă. La începutul secolului al XIX-lea, Benjamin Constant denunțase deja concepția rousseauistă privind voința generală nelimitată. Echivalentă cu o suveranitate absolută obiectivată politic, ea condusese Revoluția franceză la Teroare, girase despotismul napoleonian. Reluînd termenii lui Constant, recunoașterea abstractă a suveranității poporului, triumfînd ca teorie, putuse deveni, în aplicațiile sale, o calamitate. în modernitatea tîrzie, formele de putere nu mai sînt admise ca transcendențe seculare, dar e adevărat că ele și-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
principiul separării puterilor, ca o garanție împotriva oricărui abuz și oricărei violențe 1. Asupra incompatibilității dintre funcția de patriarh și cea de membru al regenței s-a pronunțat și Ministerul Cultelor care a decis înființarea unei locotenențe patriarhale care să gireze afacerile Patriarhiei pe tot timpul cât Înaltul Ierarh al Bisericii Ortodoxe va împlini funcția de factor constituțional. Imposibilitatea Patriarhului-Regent rezidă tocmai în contradicția dublei sale ipostaze: pe de o parte, deținător al prerogativelor regale, deasupra autorității ministeriale, iar pe de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
este că situația în care se găsește un reporter când nu știe răspunsul la întrebările puse de prezentator este incomodă și trebuie evitată sub orice chip. Nu numai reporterul este pus într-o lumină nefavorabilă, ci întreaga televiziune care îl girează, trimițându-l pe teren. Așadar, este recomandabil ca întrebările din redacție să vină în urma unor discuții anterioare dintre reporter și cei de la birou, astfel încât să existe siguranța că directul va decurge fără probleme. Oricum, fii creativ, găsește soluții, răstălmăcește vorbele
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
și “intelectuali” (termen peiorativ, semnificând extracția burgheză, apartenența la ideologiile noncomuniste). Cadrele aveau misiunea de a “milita” pentru politica partidului în orice sector de activitate, de a implementa “conștiința socialistă”, comportamentele valorizate fiind cel paternalist și autoritar. Cadrele de partid girau “propaganda” de partid, conduceau “învățământul ideologic” sau “de partid”, supravegheau activitatea specialiștilor, organizau ședințele de “critică și autocritică”, dirijau manifestările festive (mitinguri) și dovedeau “vigilență revoluționară” (Gheorghiu, 1992). Cadrele de partid - viitoarea nomenclatură - se formau, la început, în Școala Superioară
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
limbă vorbită, religie, opinii politice, origine națională sau socială, stare financiară sau orice altă caracteristică a persoanei în cauză sau a familiei sale. Anexa 3 Declarația de la Salamanca (rezumat) Declarația de la Salamanca face apel la comunitatea internațională ca aceasta să gireze abordarea școlii incluzive prin introducerea unor schimbări practice și strategice. Declarația începe făcând apel la angajarea tuturor în procesul educativ, enunțând dreptul elevilor cu cerințe educaționale speciale de a avea acces la școli normale și adaugă: "Școlile obișnuite, dovedind această
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
vorbește despre dificultatea gîndirii musulmane comune de a face distincție între discurs tradițional și discurs ideologic cu vocabular religios, dată fiind incinta dogmatică unde această gîndire plasează orice discurs care, folosind citate din Coran și Tradiție, e considerat a fi girat de autoritatea lor sacră, nu e o carte totalitară, ci menajează o sferă a deliberării, a alegerii, a diversității. Mai important decît toate, angajamentul față de credință și față de sharia e conceput ca un angajament personal, ca o practică voluntară, mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de instrumentarea ei pe piața imediatului pe scurt, de secularizarea religiei. în principiul său, modelul democrației legitimate de valori religioase este atrăgător, echilibrat, pare adecvat unei societăți care caută să-și trăiască tradiția în condițiile liberalismului. Dar viabilitatea unui liberalism girat de principii religioase ține tocmai de luciditatea cu care instituțiile și vocile publice ale religiei ar asuma, ar apăra, ar pune necontenit în conștiința publică distanța dintre transcendent și ordinea socială. Distanța dintre divin și lume. Schiță de tipologie Este
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
potrivească prea supus mesajul după retorica drepturilor omului, a legii naturale, a intereselor colective 2, a dinamicii istorice. în anii '70 ai secolului trecut, Paul Ricur tematiza supunerea religiei în fața secularizării ca o temporalizare a mesajului creștin, care ajunge să gireze concepte ale veacului, precum ideologia și utopia. Acuzat de ideologie paseistă, de celebrarea unei Origini pe care gîndirea istoricizantă o plasează automat în trecut, creștinismul se apăra repezindu-se spre viitor, înfățișîndu-se ca herald al celei mai revoluționare dintre utopii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fierbe în toate direcțiile 1, Ioan I. Ică îl numește pe alexandrin contemporanul nostru. în el, vede figura de vîrf a unei epoci care se încheie odată cu acapararea magisteriului de către ierarhia eclezială și cu instaurarea unui model de credință monopolist, girat de puterea politică atunci cînd creștinismul devine religia oficială a Imperiului Roman tîrziu. în Origen, vede în același timp un tip de teolog care redevine exemplar odată cu apariția modernității. într-adevăr, pentru specialiștii de azi, ca și pentru gînditorii Renașterii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în spectacolul acestei lumi? Pentru Berdiaev, persoana umană e totalitate potențială și, ca atare, nu poate fi parte a nici unui întreg social, deși ea e mereu tentată să cadă în sclavia unui corp istoric sau a unei idei obiectivate și girate colectiv. Fiecare persoană se împlinește în irepetabilitatea ei prin asimilarea interioară a întregului real, a unui real pe care îl transfigurează, îl transpune din regimul general-obligatoriului în regimul libertății transcendente. însă, presimțită, experimentată interior, această libertate trebuie să iradieze, prin intermediul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și invincibil, de libertate și chemare. Prezentă în spectacolul public datorită adeziunilor personale, nu legilor cetății, ea păstrează destulă distanță față de cele din urmă ca să-și semnifice alteritatea radicală, destulă apariție în cel dintîi ca să facă semn. Nu se lasă girată de puterea temporală, dar nu se lasă nici uitată, stăruind la orizontul conștiințelor. înclinația noastră spre obiectivare poate socoti acest mod de manifestare ambiguu, slab, declinant, crepuscular. Dar nu e el, dimpotrivă, destul de adecvat transcendenței, întrucît e un mod paradoxal
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
transcendențelor colective care se exercită prin forță, care sînt forță nudă. La începutul secolului al XIX-lea, Benjamin Constant denunțase deja concepția rousseauistă privind voința generală nelimitată. Echivalentă cu o suveranitate absolută obiectivată politic, ea condusese Revoluția franceză la Teroare, girase despotismul napoleonian. Reluînd termenii lui Constant, recunoașterea abstractă a suveranității poporului, triumfînd ca teorie, putuse deveni, în aplicațiile sale, o calamitate. în modernitatea tîrzie, formele de putere nu mai sînt admise ca transcendențe seculare, dar e adevărat că ele și-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a retoreticienilor"20. Mai mult, în 1950, un an, iarăși, extrem de important de reținut pentru fiecare dintre noi, un grup de "cercetători" - în acest moment, apelativul mărturisește, sper, tipul de orientare metodologică înspre fenomenul comunicării pe care aceste persoane îl girează și exprimă - pun bazele unei organizații profesionale alternative față de mai vechea Speech Association of America (Asociația Americană a Oratoriei), și anume International Communication Association (Asociația Internațională a Științelor Comunicării). Cu alte cuvinte, iată că adepții cercetării empirice în ce privește comunicarea umană
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]