1,314 matches
-
mai rău decât hunii. S-o trezi românul din somnu-i de moarte Lanțuri pe grumazu-i, nu-i făcut să poarte! Până mai ești, țara, până mai ești vie, Te-om plăti cu sânge, maica Românie! Sune cornul dacic să răsune glia! Binecuvântează, Doamne, România! Referință Bibliografica: Binecuvântează, Doamne, România! / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2040, Anul VI, 01 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emilia Amăriei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
BINECUVÂNTEAZĂ, DOAMNE, ROMÂNIA! de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375861_a_377190]
-
somn! Nu mai ofta adânc, După ai tăi copii Plecați peste hotare, Că vin ei într-o zi! Nu te-ntrista, nu plânge, După cei ce s-au dus În cer la nemurire. Ei te privesc de sus! Cu lacrimi glia-ți udă, Să crească bobul plin, Prin picurii de ploaie Auzi câte-un suspin. De cei ce au rămas, Ai grijă, Românie, Și dă-le-nțelepciune, Ce-a fost, să nu mai fie! Sunt fii tăi, măicuță, Nu îi mai
DE ZIUA TA de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375866_a_377195]
-
2343 din 31 mai 2017 Toate Articolele Autorului Tot ce se scrie e armonie moartă și vie, îngheață-n sicrie minciună cea moartă și vie... Dulceața de strugur de vie, faci bucurie, țara de vis e pustie, blestemata și tristă glie, minciună te-omoară ,te-nvie! Cauți demult armonie, nu cântă acea ciocârlie, ce o aveam odată în vie, minciună te omoară ,te-nvie! O rază de soare pustie, străbate o țară să-nvie, minciună cea moartă și vie, te-apasă
ARMONIE de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375872_a_377201]
-
cea moartă și vie, te-apasă în cruntă robie! Hoția se schimbă-n hoție, lupul paznic la oi o să fie, votăm o sută ,la cârmă-s o mie... minciună cea moartă și vie! Renaște din regretate sicrie, blestemata și tristă glie, lacrima-i lege peste modestie, dăruim sacrificii ,în raza pustie! Lucian Tătar 10 feb 2017-0098 Referință Bibliografica: ARMONIE / Lucian Tătar : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2343, Anul VII, 31 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lucian Tătar : Toate
ARMONIE de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375872_a_377201]
-
fie a voastră Țara noastră cuib de frați. Nu v-am dat de bună voie, Nici pamânturi și nici biruri, Și nici n-am avut nevoie De ale voastre chilipiruri. Iubește-ți Române, țara! Când pleci, ia-ți cu tine glia, Și când urci pe trepte scara Ia-ți cu tine, România! Ai bani mulți în țări străine, Și belșug să pui pe masă, Vorbește-ți neamul de bine Că într-o zi te-ntorci acasă. Ia-ți puterea din strămoși
ROMÂNIA, MAMĂ ȚARĂ de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375862_a_377191]
-
din operele scriitorilor prezenți în antologie) - Susținerea alocuțiunii „Altețea Să Regală, Limba Română” de către doamna profesor universitar Anca ȘIRGHIE din Sibiu și Canada - Prezentări și lansări de carte ale unor scriitori români din diaspora : Melania Rusu Caragioiu din Montreal/ Canada; „ Glia de aur”, Florin Ț. Român din Arad; „Elegii și nostalgii”, Gina Agapie, Buzău; „Zidul de zăpadă”, Nicoleta Claudia Dragan Bucșa, Brașov, „Petale de roua în dar”; - Înmânarea diplomelor Revistei STARPRESS 2016 - Prânzul duhovnicesc - Serata literară și ospăț românesc la poale
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
Am dat scumpa libertate, Unde-i Horia să se scoale! La mulți ani, românătate! Osândiți până la moarte; De la fiică scumpă, frate... Nu mai este libertate! La mulți ani, românătate! Cei cu inima română De pământ legați și poate... Mai iubesc glia străbună. La mulți ani, români departe Care-o muști pe nedreptate; Ai ales să -nduri de toate, Și-ai lăsat părinți și frate. La mulți ani, românătate! Limba să ți -o prețuiești, Să o lași la fii(ce) poate... Și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
jale; Am dat scumpa libertate,Unde-i Horia să se scoale!La mulți ani, românătate!Osândiți până la moarte;De la fiică scumpă, frate...Nu mai este libertate! La mulți ani, românătate!Cei cu inima românăDe pământ legați și poate...Mai iubesc glia străbună.La mulți ani, români departeCare-o muști pe nedreptate;Ai ales să -nduri de toate,Și-ai lăsat părinți și frate.La mulți ani, românătate!Limba să ți -o prețuiești,Să o lași la fii(ce) poate...Și tradiții
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
senin, cu fața albă, ferită de riduri până la anii târzii ai bătrâneții și părul lung și ondulat, făcea cei mai buni tăiței din lume și cele mai delicioase plăcinte crețe cu brânză și cu dovleac. Muncitoare din cale-afară, legată de glie, de pământul neamului său pe care aproape că l-a sărutat când și l-a văzut înapoiat în proprietate după 89, ne-a fost un model de râvnă și devotament față de familie și față de toată munca ei de o viață
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
lasă-mi visarea aproape Să trecem prin valea de plângeri, În brațe ne poartă doi îngeri Uitate poveri și înfrângeri. Mai spune-mi o dată de noi Când iarbă săruta câmpia Și-n tril de viori ciocârlia Trezește la viață iar glia. Mai spune-mi o dată de noi Când macii se-mbată de sânge Apusul în poala se strânge De dor o lacrima plânge. Și cred că atât îmi ajunge Prin gări și peroane trecute Batiste cu lacrimi cusute Săruta iar mâini
MAI SPUNE-MI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376674_a_378003]
-
alte persoane - și asta am simțit-o pe propria mea piele când am fost în Italia pentru doi ani de zile căutând „libertatea” - deci, am observat că românii devin mai patrioți și depărtatrea îi leagă parcă și mai mult de glia strămoșească. În special scriitorii, muzicienii și artiști plastici își „strigă” durerea și dorul de casă în creațiile lor. Acest lucru îl face și pe domnul Vasile Hatos un luptător cu vicisitudinile vieții și-și exprimă crezul în versuri. Sunt transmise
TAINICA SIMŢIRE SAU PELERINAJ SPRE ABSOLUT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376642_a_377971]
-
Fecioara sfântă, suferi și Ea. N-ai găsit, se pare, măcar o măsură? Ah, otravă-i viața, nu mai pot răbda! Ce avui mai scump, să mă părăsească!... Fiindcă-n țara asta locuri nu mai sunt Ca și fii noștri... glia să-o muncească... Nu aici li-i locul... unde s-au născut? De ce ni-i alungă, și ce rost mai are Să ne tot promită... că bine-o să fie? Of, țara mea iubită! azi, peste hotare,, Tinerii-ți plecară, MAMĂ
OMAGIU MĂICUȚEI ELISABETA ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376708_a_378037]
-
minte, în suflet, în întreaga ființă, zestrea spirituală moștenită de la înaintași.” „Roata timpului” se încadrează în clasa romanelor obiective cu tema satului românesc, în cazul de față al țăranului ardelean pe cât de harnic și ospitalier pe atât de legat de glia strămoșească. Volumul are și o anume încărcătură psihologică, psihologia omului de rând care te citește dintr-o privire și care niciodată nu dă greș. Domnul profesor Mircea Daroși afirmă despre autoarea romanului următoarele: „Dora Alina Romanescu este tipul intelectualului care
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
poartă ca odinioară! Ești unul dintre brazii ce n-au uitat De obiceiuri, datini din Carpați, Cu sufletul, nu te-ai mutat... Gândind din când în când la frați! Românul nostru oriunde s-ar afla Nu-și uită frumoasa, sa glie, Chiar vântul dur, de-ar sufla Și pe jos ar vrea să vie! Noi suntem popor de daci, Ce ne-am născut între Carpați Cu-n aer mândru și dibaci Și-un sânge de eroi adevărați! Ne-am risipit prin
PRIBEAG PRIN LUME de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375028_a_376357]
-
din 30 august 2014. LIMBA NOASTRĂ, GIUVAER STRĂVECHI Doamne, cât ai fost de-ndurător Când ai vrut ca să mă nasc în vară, Lâng-o pădurice și-un izvor, Prefirând în mine primăvară Toamnelor m-ai dăruit doinind, Ruginiu brumat cu dor de glie, Iernile mi le-ai pictat, zâmbind, Cu omăt pe trup de Românie Legăn de visări, cu mir curgând - Graiul nost', limba română sfântă De la daci străbuni, sclipiri în gând, Colț de rai ce sufletu-ți încântă. Luminat-ai, Doamne, cugetul
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
Limba noastră, giuvaer ... Citește mai mult LIMBA NOASTRĂ, GIUVAER STRĂVECHIDoamne, cât ai fost de-ndurătorCând ai vrut ca să mă nasc în vară,Lâng-o pădurice și-un izvor, Prefirând în mine primăvarăToamnelor m-ai dăruit doinind,Ruginiu brumat cu dor de glie,Iernile mi le-ai pictat, zâmbind,Cu omăt pe trup de RomânieLegăn de visări, cu mir curgând -Graiul nost', limba română sfântăDe la daci străbuni, sclipiri în gând,Colț de rai ce sufletu-ți încântă.Luminat-ai, Doamne, cugetulCopt-ai
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
românești... Mai blânzi, mai grămăjoară, În jurul pâinii dulci, Reîntregim o Țară, Cu forța unei Rugi. Culorile nasc forme, Iar formele - culori, Adulmecăm și-aroma Campestrelor comori. Atâtea pânze cântă Iubirea pentru sat, Pentru credința sfântă Din sufletul curat Al oamenilor gliei, Izvorâtori de rod, Prin munca-bucurie, Făcând spre Cer, un pod! E Festival de Artă, E Tabără de Dor, Frumosul strigă-n șoaptă Și ne inspiră-n zbor... De cade, iar, cortina Și-s paisprezece veri, Rămânem în lumina Cu Har
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
scapă ochiului atent și sfredelitor al autorului. Impozitarea nerușinată, batjocorirea profesorilor „martiri ai educației”, copiii lipsiți de sentimente față de părinți și ahtiați numai după banii lor, exodul de după revoluție, țăranul care și-a pierdut dragostea de pământ și-și vinde glia revendicată, tâmpenia considerată genialitate, banul ca religie, cărțile scrise de prostituați universitari pentru pușcăriașii interlopi care-și scurtează astfel pedepsele petrecute în celulele first class din închisori, violența în familie, circul formării guvernelor, sau acea viață primară alcătuită din trioul
IMPRESII DE LECTURĂ „EXERCIŢII DE GOARNĂ PENTRU MÂNA STÂNGĂ” DE MIHAI BATOG BUJENIŢĂ de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375158_a_376487]
-
parcă din vremi depărtate O altfel de toamnă se-arată Frumoasă și blândă și dulce Cum nu va mai fi niciodată... E toamna iubirii dintâi Ce-și cântă din nou simfonia Cu vântul hoinar printre ramuri Și ploaia ce mătură glia... Îmi picură toamna în gânduri Cu stropi de mister și frumos Și cheamă la viață iubirea Pierdută-ntr-un vis tumultos... Referință Bibliografică: Melancolii de toamnă... / Maria Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2102, Anul VI, 02 octombrie 2016
MELANCOLII DE TOAMNĂ... de MARIA LUCA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375194_a_376523]
-
Melania Rusu Caragioiu din Montreal. Ea a relevat multiplele sale activități, pe diverse canale mass-media (ziare, reviste, radio, televiziune, conferințe) dedicate limbii române și scriitorilor noștri atât în Canada, cât și la Timișoara. Ea și-a prezentat volumul de versuri „Glia de aur” și remarcat că poeții pot contribui la reînnoirea limbii prin metaforele lor. Artista Doina Ghițescu a amintit participanților invitația lui Mariana și Ovidiu Popa la serata literară și artistică din „Dumbrava minunată” a familiei, cum a spus ea
REVISTA STARPRESS A ORGANIZAT A TREIA EDIŢIE A SĂRBATORIRII ZILEI LIMBII ROMÂNE LA MÂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU DE LA SÂMBĂTA DE SUS de GHEORGHE NOVAC în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375208_a_376537]
-
Acasa > Poezie > Amprente > RĂDĂCINI Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1996 din 18 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Ni-i neamul prins în rădăcini adânci, În glia stăpânită de străbuni, Precum un brad în clinul dintre stânci Sau vița bolții la ai noștri buni. Și limba ne e tot o rădăcină, Rămasă de la daci și traco-geți, Și-atâta cât a soarelui lumină Ne-o lumina cu-a
RĂDĂCINI de NELU PREDA în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375258_a_376587]
-
va smulge sigur morții, În clipa când vei trece peste-al meu mormânt. Moartea e o boală care n-are leac. Regi și sfetnici la poruncă-i fac pe plac. Împărații ce mai ieri prădau orașe Astăzi pradă viermilor sub glie zac. (Baba Taher) * Ce-o să se vadă-n lume, în Ziua cea din urmă, Tu vei vedea în tine, când viața ți se curmă. Ți-e trupul glia, capul e bolta-mbietoare. Ți-s simțurile stele și sufletul e-un
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
pe plac. Împărații ce mai ieri prădau orașe Astăzi pradă viermilor sub glie zac. (Baba Taher) * Ce-o să se vadă-n lume, în Ziua cea din urmă, Tu vei vedea în tine, când viața ți se curmă. Ți-e trupul glia, capul e bolta-mbietoare. Ți-s simțurile stele și sufletul e-un soare. De-a trupului cămașă când te vei despuia, Atunci virtuți și vicii deplin s-or arăta. Când de-al tău trup nevrednic te vei fi curățat, Se
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
nu ma compară cu nimeni - dă-mi voie să fiu eu!»” Sper că i-am împlinit dorința. Dragul meu cititor, acesta este distinsul Om și Poet Victor Burde - Poetul Iubirii Eterne de mama și de țară, de femeie și de glie, de natură și de cer, de aproapele sau și de Sfanțul Dumnezeu. Așteptăm autorii interesați să ne contacteze, pe adresa editurii, sau pe pagina web, la următoarele date de contact: Editură ARMONII CULTURALE, Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud
VICTOR BURDE – DESPLETIREA CLIPEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372746_a_374075]
-
să-i confere calitatea de „satul cu dor”. Este sălașul divin în care s-au cuibărit cele mai fine emoții și, tot acolo, s-au împletit cele mai frumoase clipe, momente de candoare și libertate : „De câte ori revin și-ți sărut glia, Măicuții mele, mâna, în pridvor Purtând în suflet cald, melancolia, Te voi numi mereu- SATUL CU DOR...” (Satul cu dor) Lacrimi de dor pentru locurile natale sfințesc ochii săi care caută, nostalgici, prispa casei încărcată de amintiri și magia copilăriei
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]