1,551 matches
-
îi simțeam ecourile care de departe se amestecau cu mirosurile, culorile și sunetele... qui chantent les transports de l'esprit et des sens... Mă străduisem câtva timp să obțin această corespondență, puneam mâna cu afecțiune pe scoarța aspră a unui gorun, îi vorbeam, turburam tăcerea printr-un strigăt, chemam pădurea, dar descoperii curând că nici gorunul nu simțea mâna mea vie și caldă pe trunchiul lui și nici sufletul pădurii, pentru că, inexistent, nu-mi va răspunde la chemare... Marea taină era
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
les transports de l'esprit et des sens... Mă străduisem câtva timp să obțin această corespondență, puneam mâna cu afecțiune pe scoarța aspră a unui gorun, îi vorbeam, turburam tăcerea printr-un strigăt, chemam pădurea, dar descoperii curând că nici gorunul nu simțea mâna mea vie și caldă pe trunchiul lui și nici sufletul pădurii, pentru că, inexistent, nu-mi va răspunde la chemare... Marea taină era prezentă în mine și prin ea înțelesei că natura nu e plină de sufletul nostru
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
jos până acasă nu cedasem ispitei de a deveni incoerent. Mă trezii liniștit, mă ocrotii în orele contabile operând o separație (o uitare!) și, liber în lungile mele plimbări pe la poalele pădurilor, gîndii: "Bătrîne, îi spusei într-o zi aceluiași gorun pe care îl interogasem odată, Socrate nu te-a cunoscut să se însenineze că din trupul tău i se va face într-o zi sicriul. Înseninarea lui îi venea din altă parte, pesemne că îl plictiseai, cum îl plictisea și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
din altă parte, pesemne că îl plictiseai, cum îl plictisea și marea și cum îl plictisea, desigur, și Xantipa, ale cărei ocări l-au silit să-și petreacă zilele în cetate și să cultive înțelepciunea... Ei, ce zici de asta, gorunule la margine de codru?!..." IV Singurătatea, liniștirea, tăcerea din noi înșine (a nu comunica nimănui ceea ce gândim și simțim) duce la inadaptare, la formarea altei imagini despre noi în ochii altora? Oricum, nu a uneia enigmatice și în nici un caz
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
27 februarie; Frédéric Damé, „Cămătarul”, „Românul”, 1881, 3 decembrie; Ascanio [D.C. Ollănescu-Ascanio], „Copila din flori”, „Voința națională”, 1884, 85, 88, 93; Sphinx [D.D. Racoviță] „Copila din flori”, „România liberă”, 1884, 2 186; Tel. [D.Teleor], „Marcela”, LUP, 1889, 957; Ion Gorun, „Traian și Andrada”, U, 1899, 345; Ion C. Bacalbașa, „Prejudecăți”, „Revista idealistă”, 1904, 10; Al. Davila, Anecdote, RP, 1923, 1 626; B. Brănișteanu, Grigore Ventura, DMN, 1935, 1 025; I. Massoff, Istoria Teatrului Național din București. 1877-1937, București, 1937, 133-138
VENTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
VIAȚA LITERARĂ ȘI ARTISTICĂ, publicație apărută la București, săptămânal, de la 1 ianuarie până la 24 decembrie 1906 și de la 7 ianuarie 1907 la 6 aprilie 1908; până la 24 decembrie 1906 are titlul „Viața literară”. Directori: George Coșbuc și Ion Gorun; secretar de redacție: Ilarie Chendi; din 1907 se află „sub conducerea unui comitet”, spiritus rector fiind Ilarie Chendi. V.l. și a. ia naștere ca un fel de disidență din „Sămănătorul”, vechii combatanți vrând să se disocieze astfel de orientarea pe
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
și bibliografii”. Consecventă acestui obiectiv, V. l. și a. va accepta toate genurile și speciile literare: poezie, proză, teatru, traduceri, folclor, având și rubrici permanente de cronică literară (Ilarie Chendi), cronică muzicală (F. Bruno, Barbu Lăutaru - pseudonim utilizat atât de Ion Gorun, cât și de Nicolae Pora, care semnează și cu numele real), cronică artistică (Virgil Cioflec), cronică dramatică (Ion Gorun), revista revistelor, note și informații bibliografice ș.a. Se inserează totodată portrete și caricaturi, desene de Iser, unele mult gustate de cititori
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
folclor, având și rubrici permanente de cronică literară (Ilarie Chendi), cronică muzicală (F. Bruno, Barbu Lăutaru - pseudonim utilizat atât de Ion Gorun, cât și de Nicolae Pora, care semnează și cu numele real), cronică artistică (Virgil Cioflec), cronică dramatică (Ion Gorun), revista revistelor, note și informații bibliografice ș.a. Se inserează totodată portrete și caricaturi, desene de Iser, unele mult gustate de cititori. Ilarie Chendi s-a străduit să facă din V. l. și a. o tipăritură vie și atractivă, găzduind numeroase polemici
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
de la „Sămănătorul”, Apostolomania, Lipsa de corectitudine, Convingeri... literare, Literatura decadentă, Dușmănii, Pro pudore, Papagali antipatici, Domnul care stă la dispoziție, Suflete sterpe, Răspuns d-lui Iorga, multe texte fiind semnate Gh. Dumbravă și Cronicar). Alături de Chendi participă la dispute Ion Gorun (Studii și ciorovăieli, Pleava tiparului, Gelozie, Jubileul și literatura, Obolul și controlul, Școlile noastre literare, Garabeți și botezați, Aprecierea scriitorilor, Glose), E. Lovinescu (Guerila d-lui Iorga, Artistul și moralistul), N. Gane (Premiile Academiei), Virgil Cioflec (la rubrica „Polemica măruntă
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
mitologia poporului român), Elena D. O. Sevastos. Poezia ilustrează o îmbinare între tradițional și modern, punându-i alături pe G. Coșbuc, Zaharia Bârsan, Maria Cunțan, G. Tutoveanu, G. Ranetti, Andrei Naum, Zoe Frasin (Tutoveanu), I. U. Soricu, Ioan Bârseanul, Ion Gorun, D. Teleor, G. C. Mironescu, Alice Călugăru și pe Victor Eftimiu, Ion Minulescu, Cincinat Pavelescu, Carol Ardeleanu, Mihai Codreanu ș.a. În domeniul prozei sunt de menționat Vasile Pop, Al. Cazaban, I. A. Bassarabescu, George Stoica, Gh. Becescu-Silvan, Victor Crăsescu, Romulus
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
direcția lui Al. Vlahuță și a lui Alceu Urechia, din primăvara lui 1895 conducerea revenindu-i în întregime lui Vlahuță. Au colaborat B. Delavrancea, George Coșbuc, O. Carp, I. N. Roman, St. O. Iosif, Radu D. Rosetti, Constanța Hodoș, Ion Gorun, Ion Găvănescul, Dem. Moldoveanu, George Murnu. Publicația își propunea - articolul-program Două vorbe..., nesemnat, îi aparține lui Al. Vlahuță - să impună un climat sănătos în atmosfera literară a epocii, caracterizată, cu exagerare, printr-o luptă înverșunată, nejustificată și neleală între scriitori
VIEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
de compasiune pentru năpăstuiții vieții: La arie, De la țară, Ion, în timp ce Amintiri din școală se opresc asupra suferințelor îndurate de copii nevinovați. Momente ale unor existențe nefericite, frânte, dezrădăcinate, lipsite de iubire formează subiectul multor schițe: Vlahuță, În străini, Ion Gorun, Moștenirea lui Panait, Constanța Hodoș, Janeta, Trei surori. Vlahuță cere, cu o formulă ce va fi vehiculată și de programul poporanist, o literatură de „documente omenești” (Un nou ziar). Comună e înduioșarea - Delavrancea, Micuții, Vlahuță, Mama, Ion Gorun, Crăciunul la
VIEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
străini, Ion Gorun, Moștenirea lui Panait, Constanța Hodoș, Janeta, Trei surori. Vlahuță cere, cu o formulă ce va fi vehiculată și de programul poporanist, o literatură de „documente omenești” (Un nou ziar). Comună e înduioșarea - Delavrancea, Micuții, Vlahuță, Mama, Ion Gorun, Crăciunul la proletari. Câteva scrieri, răzlețe, se opresc asupra imaginii muncitorului din uzină (V. Pop, Din fabrică: Petre Cazangiul, George Murnu, Proletari). Pe de altă parte, Vlahuță creionează satiric figurile parazitare ale epocii, Alceu Urechia (sub pseudonimul Iodoform) consemnează evenimente
VIEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
Meritul revistei este însă de a-l fi impus ca scriitor pe St. O. Iosif, care își publică în V. versurile de început și traduceri din Heine și Pet˝őfi. Altă prezență impusă în V. este tânărul publicist ardelean Ion Gorun, care își va lega ulterior numele de publicațiile sămănătoriste, ca și Constanța Hodoș, Vasile Pop, C. Sandu-Aldea. Lui Duiliu Zamfirescu îi apare idila Culcate-s romanițe, iar lui Coșbuc poeziile Vântoasele și Ispita, se tipăresc versuri postume ale lui Ion
VIEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
și Constanța Hodoș, Vasile Pop, C. Sandu-Aldea. Lui Duiliu Zamfirescu îi apare idila Culcate-s romanițe, iar lui Coșbuc poeziile Vântoasele și Ispita, se tipăresc versuri postume ale lui Ion Păun-Picio. Exceptând un lung și monoton studiu al lui Ion Gorun despre Grigore Alexandrescu, preocupările de istorie literară și de critică sunt ca și inexistente. Al. Vlahuță și-a dat seama târziu de lipsurile revistei, dar nu a mai putut îndrepta ceva. Cunoscută mai ales datorită polemicii cu publicațiile socialiste, dar
VIEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
a unui corpus de surse narative și documentare, precum și a monografiei semnate de David Prodan XE "Prodan" , considerată una dintre cele mai valoroase lucrări istorice românești din toate timpurile. Recent, istoriografia subiectului s-a Îmbogățit cu volumul consacrat de Gheorghe Gorun violențelor sociale din Monarhia Austriacă, cea mai reușită interpretare modernă dedicată răscoalei și prima lucrare ce reușește să abandoneze perspectiva justificativă la adresa acesteia. Răscoala lui Horea XE "Horea" reprezintă apoi și un subiect istoriografic nu mai puțin interesant, care a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vag sentiment al dezordinii sociale provenite dintr-o direcție apuseană. Acest sentiment se dezvolta Însă pe fondul percepțiilor țărănești anterioare, față de politica socială iosefină, sau al celor recente, față de restituționalismul nobiliar. „Rumorile” țărănești din anii respectivi, după cum a arătat Gheorghe Gorun, se datorau În primul rând șocului provocat În Întreaga Europă Centrală de moartea Împăratului Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" , de consecințele acestui eveniment. Teza transmiterii unui mesaj social de proveniență franceză În direcția țărănimii - prin emisari
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
secolul al XVI-lea, Editura Nemira, București, 1997. Girardet, Raoul, Naționalism și națiune, Editura Institutul European, Iași, 2003. Goldsworthy, Vesna, Inventarea Ruritaniei. Imperialismul imaginației, Editura Curtea Veche, București, 2002. Göllner, Carl, Regimentele grănicerești din Transilvania. 1764-1851, Editura Militară, București, 1973. Gorun, Gheorghe, Reformismul austriac și violențele sociale din Europa centrală. 1750-1800, Editura Muzeului Țării Crișurilor, Oradea, 1998. Grancea, Mihaela, Călători străini prin Principatele Dunărene, Transilvania și Banat (1683-1789). Identitate și alteritate, Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2002. Green, Alice Stopford, Irish
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Academiei, București, 1982-1993; Seria B. Izvoare narative, vol. I-III, Editura Academiei, București, 1983-1984. David Prodan XE "Prodan" , Răscoala lui Horea XE "Horea" , I-II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979; o ediție revăzută, la aceeași editură, În 1984. Gheorghe Gorun, Reformismul austriac și violențele sociale din Europa centrală. 1750-1800, Editura Muzeului Țării Crișurilor, Oradea, 1998. Pompiliu Teodor, „Istoriografia răscoalei lui Horea XE "Horea" ”, În volumul Nicolae Edroiu, Pompiliu Teodor (coord.), Răscoala lui Horea (1784). Studii și interpretări istorice, Editura Dacia
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Transilvania (1789-1794)”, Studii. Revistă de istorie, t. 23, 1970, nr. 1, pp. 91-101; Teodor Pavel, Andrei Magyari, „L’image de la Révolution française dans la presse transylvaine de l’époque”, Studia Universitatis „Babeș-Bolyai”. Historia, XXXIV, 1989, fasc. 1, pp. 20-34. Gheorghe Gorun, Reformismul austriac și violențele sociale din Europa Centrală. 1750-1800, Muzeul Țării Crișurilor, Oradea, 1998, pp. 315-358. Această lucrare fundamentală clarifică În mod definitiv și problema „influenței Revoluției Franceze” asupra țărănimii din Transilvania, demonstrând faptul că tulburările țărănești din această perioadă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
agricol, cu axare pe cultura cerealelor și plantelor tehnice, în principal. Creșterea animalelor și piscicultura ocupând un rol secundar.Din punct de vedere pedologic, predomină solurile cenușii tipice și cambice, în zonele de platou, sub pădurile de amestec (fag și gorun), cit si sub pădurile de stejar.Principala rețea rutieră a comunei este dată de: DJ 248A (IașiVoinești-Tibana județul Vaslui). Din localitatea Țibana urmează o rută ocolitoare, (DC 76) prin Gârbești-Glodenii GânduluiRăzboieni-ȚibăneștiDJ 246.Pe teritoriul comunei Tibănești (9407 ha), trăiesc aproximativ
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
circumferință de 54 m și o înălțime de 46 m. El se află în curtea bisericii de la sud-vest de Oaxaca, Mexic, iar vârsta sa este estimată între 3000 și 5000 ani. Istoria ne oferă și ea exemple de arbori remarcabili: Gorunul lui Horea de la Țebea, Stejarul lui Ștefan cel Mare din Borzești, Teiul lui Eminescu, etc. Lecțiile introductive ale fiecărui obiect de învățământ ne conduc în mod logic spre stabilirea de corelații interdisciplinare prin: obiective, metode de lucru, strategii, etc. Lecțiile
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
identificării unor aspecte necesare determinării efectelor neglijării asupra adaptării școlare la elevii mici. Astfel am aplicat chestionarul la sfârșitul lunii februarie 2008 pe un eșantion de 100 de elevi de la următoarele unități școlare din Iași, comuna Tomești : școala Chicerea,școala Goruni,școala « D.D.Pătrășcanu »Tomești. Aplicarea instrumentelor de investigație s-a desfășurat la mijlocul semestrului I. Pentru obiectivele 1 și 2 ale cercetării am folosit chestionarul cu 5 itemi de identificare. Chestionarul cuprinde 12 itemi dintre care 4 sunt itemi cu răspuns
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
Comportamentul deviant a început încă din grădiniță. Aceștia vorbesc urât la școală cu ceilalți copii și cu învățătorii. Părinții acestora au luat legătura cu cadrul didactic la școală dar nu par a fi prea interesați de educația copilului. La școala Goruni sunt foarte mulți copii care provin din medii sărace, părinții sunt dezinteresați. Au note proaste, sunt corigenți. Nu au niciodată ce le trebuie , nu scriu de pe tablă, sunt dezordonați, scriu foarte urât, nu înțeleg și nu pot învăța, vorbesc urât
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
cu o suprafață de 73 ha. de făgete pure, (o varietate mai rară) de Fagus silvatica Moesiaca încadrată în rezervația naturală Humosu (C. Toma, V. Zanoschi, 1986). Însoțitorii obșnuiți, cu care fagul formează adesea arborete și faciesuri de amestec, sunt gorunul (Quercus petraca), carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), mesteacănul (Betula verucosa) și, cu o frecvență mai redusă paltinul (Acer pseudo platanus), arțarul (Acer platanoides), ulmul (Ulmus montana), frasinul (Fraxinus excelsior), stejarul (Quercus robur), cireșul sălbatic (Cerasus avium) etc. Pe lângă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]