5,366 matches
-
de dimineață „Aceasta este sala de grupa în care învăț! (prezentarea sălii de grupa) ”;„ Reguli de comportare în sala de grupa”;Ne pregătim pentru activități; Gustarea; ĂLA: BIBLIOTECĂ: „Completează corect grafismele”(linia oblica)scriere JOC DE ROL: „Dea educatoarea” Activitate gospodăreasca „Facem ordine în sala de grupa” ADE: Activitate integrată DOS (Ed.civica) „Regulile grupei noastre” DPM „Repetarea mersului în diferite direcții,sub diferite forme și cu schimbări de ritm și opriri la semnal; Joc „Cu colegii la plimbare!” 3. SUBTEMA
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
ADP: Primirea copiilor; Întâlnirea de dimineață „Acesta este orașul meu! (prezentarea obiectivelor importante) ”;„ Reguli de comportare pe strada”; Ne pregătim pentru activități; Gustarea; ĂLA: BIBLIOTECĂ: „Completează corect grafismele”(combinații de semne grafice)scriere CONSTRUCȚII PLANE: „Cartierul în care locuiesc” Activitate gospodăreasca „Facem curățenie în curtea grădiniței” ADE: Activitate integrată DOS (EP) „Să ne cunoaștem comună”(prezentare la calculator de pe site-ul primăriei) DPM „ Mers și alergare sub diferite forme și direcții; Joc„Drumeție prin oraș” Finalizarea proiectului: Expoziție „Portret de copil
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
alături de cei doi, G.T. Kirileanu, D. Mihalache, Leon Mrejeriu, C. Rădulescu-Codin și Șt. St. Tuțescu. În articolul-program, Ținta noastră, se precizează că I.C. vrea să sporească cercetarea creației populare, a „adevăratelor comori de gândire și simțire, de credinți și datini gospodărești, în care se oglindește sufletul și viața neamului nostru”. Mai bine structurată decât „Șezătoarea” de la Fălticeni, revista sistematizează diversele creații populare în rubrici precum „Povești”, „Povestiri și legende”, „Botanică populară”, „Datine și credințe”, „Orații”, „Colinde”, „Plugușoare”, „Cântece de stea”, „Cântece
ION CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287574_a_288903]
-
e momentul. Ratează până și moartea (Momentul). Marius, actor fără talent, doarme răpus de vodcă și iubire. Lângă el, o coafeză blondă și goală trece printr-o dramă de conștiință: să rămână cu actorul sau să urmeze sfatul înțelept și gospodăresc al părinților și să se mărite cu un mecanic auto, fără titluri academice, adevărat, dar cu bani buni, casă la curte. Alege mecanicul ( Romanță). Un altul (Vara, în amurg), scârbit de burlăcie, caută o Penelopă de mahala, pe nume Viorica
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
Valaques transdanubiens, Berlin, 1837; ed. 2 (Histoire de la Dacie, des Valaques transdanubiens et de la Valachie), Berlin, 1854; Două femei împrotiva unui bărbat, Iași, 1840; Iluzii pierdute. Un întăi amor, Iași, 1841; 200 rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești (în colaborare cu C. Negruzzi), Iași, 1841; ed. îngr. Titus Moraru, pref. Mircea Zaciu, Cluj, 1973; ed. (Carte de bucate boierești), București, 1998; Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională, Iași, 1843; Dorințele partidei naționale în Moldova, Cernăuți, 1848; Noul
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
în perioadele când Spiru Haret era ministru a primit subvenții din partea Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice. Gazeta se adresa mai ales sătenilor știutori de carte, pentru care difuza articole de agronomie, informații în legătură cu tehnica agricolă, sfaturi practice în variate chestiuni gospodărești ș.a. În afară de C.C. Datculescu, a avut ca redactori pentru partea științifică și literară pe Ioan Nădejde și, în 1897-1898, pe Al. Vlahuță. După dispariția revistei „Vatra”, G.s. rămâne, alături de „Literatură și artă română”, o publicație periodică dintre cele mai bune
GAZETA SATEANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287206_a_288535]
-
responsabili fiind Silvestru Moldovan și Ioan E. Prodan. Publicația are un pronunțat caracter de magazin; menită să instruiască, să informeze, dar și să distreze, este destinată în primul rând femeilor. Pe lângă partea de literatură, cuprinde rubrici de varietăți, modă, sfaturi gospodărești, rețete culinare, îndrumări privind îngrijirea sănătății, informații din toată lumea și, într-o rubrică aparte, știri din România. Mare parte a spațiului este dedicată literaturii, ponderea revenind literaturii străine. Fiecare număr se deschide cu rubrica „Scriitori moderni”, incluzând o succintă prezentare
FEMEIA SI FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286981_a_288310]
-
instrument este în cele mai multe cazuri rezultanta compromisului dintre stringențele teoretico-metodologice și cele material-financiare. Sarcina cercetătorului familiei este oarecum ușurată, deoarece și în acest domeniu s-au acumulat o mare varietate de tehnici, particularizate pe subiecte specifice: raportul părinți-copii, distribuția sarcinilor gospodărești, luarea de decizii, relațiile intime dintre partenerii conjugali etc. Pentru analistul român - și, bineînțeles, nu numai -, dificultatea este că această generoasă bancă de tehnici a fost dezvoltată în contexte cultural-sociale sensibil diferite de cel al României. Există neîndoielnic multe dimensiuni
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este unul al participării relative a bărbatului și a femeii, situația de participare egală fiind dată de 4 puncte pentru fiecare. Datele de mai sus ne arată că, indiferent de profesie, femeile participă în mai mare măsură la efectuarea sarcinilor gospodărești. Ne indică, de asemenea, că diferențele dintre femeia casnică și cea cu serviciu este relativ mică, mai ales la femeile muncitoare. Alte rezultate sunt și mai pesimiste în acest sens. Astfel, într-o anchetă efectuată în 1978, în Franța (apud
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fratele sau sora mai mică, 8% fetele, 3% băieții. Situația în inegalitatea distribuirii sarcinilor domestice nu s-a schimbat mult în țările occidentale în anii ’90. Astfel, în SUA, indiferent dacă soția este angajată sau nu, soțul contribuie la treburile gospodărești doar pe jumătate (Strong, DeVault, Sayad, 1998). În anul 2000, aproape 63% dintre femeile din opt țări ale Uniunii Europene (Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Spania, Suedia și Marea Britanie) și din trei țări candidate (Estonia, Ungaria și Polonia) dedicau cel
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cât și ca socializare a copiilor. Aș adăuga însă observația importantă - reieșită clar și din investigația relațiilor familiei extinse modificate cu nucleele rurale și urbane (vezi capitolul 3) - că în cazul României și al altor țări din zonă, configurația sarcinilor gospodărești bărbat-femeie este mult deosebită față de cea a țărilor puternic dezvoltate. De exemplu, bărbații se ocupă mult mai mult de reparații în gospodărie (inclusiv la propriul autoturism) sau pleacă la țară pentru a procura (muncind și acolo) produse alimentare. Problema îngrijirii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de gravitate al conduitelor umane; 2.întrebări atât de generale determină răspunsuri generale, care reflectă o anumită mentalitate, dar obturează judecăți sociale mai specifice, nuanțate și pertinente. S-a constatat, de pildă, că și în materie de participare la treburile gospodărești, femeile din spațiul nord-american, deși pe ansamblu sunt înclinate mai mult decât bărbații pentru egalitate, la modul concret practică prioritar principiul echității (vezi și 6.1.2.). Întrucât multe femei nu lucrează cu normă întreagă, pe când soțul da, consideră că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nu lucrează cu normă întreagă, pe când soțul da, consideră că munca în gospodărie trebuie să reflecte acest lucru; alte femei sunt de părere că dacă soțul câștigă mult mai bine, e firesc ca el să participe mai puțin la treburile gospodărești. Sunt destule femei și în SUA care aprobă diviziunea tradițională de roluri casnice. Aceasta caracterizează femeile din rândul muncitorimii, pe când cele din clasa de mijloc sunt foarte sensibile la echitatea de tip modern (Rubin, 1994). În raportul muncă salarială-activitate domestică
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
care se confruntă familia, efectuată în 1984-1985 (Iluț, Cordoș, 1986), ne-a interesat și percepția cuplurilor conjugale referitoare la sursele satisfacției și insatisfactiei maritale. Pe baza aprecierii unor itemi, cum ar fi „consumul de alcool”, „înțelegerea cu socrii”, „distribuirea sarcinilor gospodărești”, și din convorbirile de tip nedirijat avute cu subiecții și cu unii experți în problemele familiei rezultă că motivele tensiunilor grave și apoi ale disocierii (de fapt sau de drept) a familiei sunt foarte strâns legate între ele, formând un
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în SUA femeile afro-americane și hispanice, iar la noi, cele din comunitățile de rromi. În asemenea familii, și certurile sunt mai grave, fiind determinate de consumul de alcool și droguri, de lipsa de bani, de inegalitatea flagrantă în efectuarea treburilor gospodărești, de gelozie. După cum arătam în subcapitolul 5.3.2., în viziunea mea, aceste caracteristici sunt atât de interdependente, încât formează un sindrom al incapacității de conviețuire normală care duce, în marea majoritate a cazurilor, la disoluția familială. În acest spirit
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
surselor de satisfacție și insatisfacție maritală, am arătat că se poate vorbi de un sindrom al incapacității de conviețuire, în centrul căruia se situează „lipsa sentimentelor de dragoste”, consumul exagerat de alcool, asociat cu cheltuirea banilor, distribuirea inechitabilă a sarcinilor gospodărești, violența verbală și fizică, gelozia, infidelitatea (vezi 5.3.2.). Într-o cercetare asupra tinerei familii, alături de aceste motivații, A. Bejan și D. Buruiană (1989) descoperă că și dimensiunea „preferințe diferite în petrecerea timpului liber” este foarte importantă. Neînțelegerile și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
existe, anumiți autori preferă să vorbească despre familia binucleară (vezi, de pildă, Ahrons, Rodgers, 1987; Ganong, Coleman, 1994). Acest tip de familie - a nu se confunda cu familia extinsă, unde pot exista două sau mai multe nuclee familiale sau chiar gospodărești -, rezultată în urma divorțului, înseamnă că, cel puțin din perspectiva copilului, în loc de o familie, există acum una a mamei și una a tatălui. Familia binucleară e valabilă atât în cazul monoparentalității, cât și al familiei vitrege. Așa cum sugerează cele expuse până
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în special îngrijirea bătrânilor și creșterea copiilor. Între părinți și copiii lor adulți are loc un complex schimb de bunuri și servicii, materiale sau simbolico-afective: ajutor financiar, ajutor în caz de boală, îngrijirea și educarea copiilor, conlucrarea în unele treburi gospodărești, sentimente de dragoste și prețuire, inducerea reciprocă de stimă și prestigiu social. Natura și dinamica respectivelor schimburi se particularizează în funcție de anumite caracteristici: a) În mediul rural, unde gospodăria continuă să fie și o unitate productivă, relațiile dintre cuplurile generaționale sunt
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la clasa mijlocie franceză, ajutorul din partea părinților soției este mai degrabă de ordinul asistenței materiale (gospodărie, copii etc.), în timp ce ajutorul părinților soțului este precumpănitor financiar. Când este vorba de ajutorarea părinților, femeile sunt îndeosebi acelea care oferă servicii, vizite, asistență gospodărească și afectivă, în vreme ce bărbații asigură, eventual, ajutor financiar. Cercetări din SUA arată că numai 10% dintre tați, comparativ cu 19% dintre mame sunt implicați în schimburile familiale dintre generații; femeile dau mai mult ajutor și au un mai mare suport
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
că unul dintre membrii familiei are o părere (atribuire) greșită despre altul cu privire la un comportament specific, îl invită să-și testeze părerea. Dacă, de exemplu, mama se plânge că are probleme întrucât copilul „se interesează de orice, numai de treburile gospodărești, nu”, este invitată să-i dea acestuia sarcini concrete pe un timp mai întins și să urmărească riguros când, cum, în ce condiții și cu ce rezultate le îndeplinește. (În limbajul tehnic, variabilele independente și cele dependente.) În terapia familială
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de insatisfacție al femeilor în căsnicie decât al bărbaților, ca și faptul că ele inițiază în proporție mai ridicată divorțul - activista feministă L. Sontag (1994) reliefează următorul episod tipic în neînțelegerile familiale: femeia identifică subiectul discuției (inegalitatea în realizarea sarcinilor gospodărești, de exemplu); bărbatul neagă validitatea și importanța problemei; femeia insistă; bărbatul o acuză de „cicăleală”; femeia devine supărată și furioasă; bărbatul pleacă (și, eventual, vine târziu acasă). Modelul este frecvent, iar femeia este clar dezavantajată. Observația unui bărbat conservator (sau
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ar putea fi că în multe ocazii „problema” nu e problemă, și atunci și ceilalți parametri ai episodului primesc alte înțelesuri. Oricum, deși o nouă complementaritate a rolurilor bărbat-femeie în familie, bazată inclusiv pe o mai justă distribuire a sarcinilor gospodărești (vezi 6.1.3. și 6.2.), nu va duce automat la scăderea tensiunilor și micșorarea ratei divorțurilor, o atare tendință este preferabilă și se impune. Familia este în criză, iar depășirea ei reclamă o terapie socioculturală, o restructurare de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1934 și 4 iulie 1935, sub direcția lui Dan Patrulius; a doua serie este editată între 14 septembrie 1938 și 1 februarie 1940, bilunar, când subtitlul „Gazeta cercului de cultură românească” va fi schimbat în „Gazetă de cultură și îndrumare gospodărească”, director devenind Petru Irimescu, iar redactor responsabil M. Grădinaru, publicația fiind organul de presă al Căminului cultural „Nicolae Iorga” din Botoșani; a treia serie, de la 15 octombrie 1942 la 1 februarie 1944, cu apariție lunară, are subtitlul „Foaie de cultură
ROMANUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289360_a_290689]
-
valah, într-o predică franciscană adresată păsărilor ori în imaginarea „părerilor de rău” ale asinului ce l-a purtat pe Hristos, a „cântării” Pământului sau a „glasului” Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul. Alături stă pietatea însoțită de simț gospodăresc a omului de rând (sursa de inspirație pare să fi fost „diata” lui Anton Pann), pentru ca să vină la rând sfâșierea modernă, alternând negațiile, „demistificările”, anxietățile și freneticele elanuri, aici modele fiind (după cum remarca Mircea Vulcănescu) Mihai Eminescu, Vasile Pârvan și
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
să manifeste o atitudine pozitivă față de școală, să o aprecieze și să o Încurajeze și să o sprijine pentru a Învăța; se impune o organizare mai judicioasă a timpului petrecut de elevă acasă, În care să nu mai predomine activitățile gospodărești, ci să existe un raport optim Între timpul de muncă, timpul de Învățare și cel pentru joacă; este necesară o mai mare atenție acordată dezvoltării vorbirii, posibilităților de exprimare prin antrenarea elevei În activități de povestire, discuții libere, exprimarea opiniei
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]