2,459 matches
-
multiplic prin publicare (în sinteză). O fac acum și în Confluențe Românești. *** O poveste reală, și totuși neverosimilă, provocată de acest monstru al Istoriei ce poartă numele, adaptat ortografic, de Al Doilea Război Mondial. Dumitru Dominte din Soci (județul Iași)), gospodar în rândul oamenilor, cum se spune, avea în preajma războiului șapte copii, o nevastă frumoasă dar bolnavă de boala cea mai frecventă a vremii, tuberculoza, o Joiană bună de lapte și ceva pământ moștenit din tată-n fiu de la stramoșii săi
COPII ROMÂNI ÎN LAGARELE NAZISTE (I) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343773_a_345102]
-
frunte cei doi boi. Deci erau buni de înjugat / Și puși la treabă de îndat’. Dar omul n-avea plug, nici grapă, / Teleagă, car, sanie, sapă, Tânjeală, hrepcă sau țăpoi / Greblă, cârceie, coasă-apoi Și multe altele pe care / Omul cel gospodar le are La casa lui, ca să muncească / Și traiul să-și agonisească. Dacă se întâmpla cumva / S-aibă nevoie de ceva, Săracul iute se ducea / La ceilalți oameni, de cerea. Cu cereri îl toca mai tare / Numai pe fratele mai
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
Copilăria a fost desprinsă dintr-un basm, având muscele cu legănare de doină, peste care se așterneau fânețurile înmiresmate, alături de grădinile cu pomet prin care străbăteau ritmuri de brâuleț, înveșmântate în armoniile de Ie musceleancă. Acolo venea Dumnezeu, ca un gospodar cuminte după ce-și isprăvise lucrarea, să se bucure de priveliștea unei nunți țărănești. Aurel State, după școala primară, își continuă studiile la Școala Normală din Câmpulung-una dintre cele mai bune școli românești ale vremii, prin tradiția și prin absolvenții
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
om al locului, așezat, tenace, serios și ambițios caută mereu împreună cu ceilalți colaboratori soluții pentru cei peste 9000 de locuitori cât acesta are în prezent, găsind însă și timp de cugetare și evadare în frumos. Gheorghe Iulian Balaj este un gospodar care și-a confirmat valoarea în domeniul producției private, dar și în lumea sportului, ca jucător de fotbal la cel mai înalt nivel, ca arbitru sau observator în ligile superioare, dar se dovedește și un veritabil poet. Astfel în anul
PRIMARUL ȘI...POEZIA, ARTICOL DE GAVRIL MOISA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343130_a_344459]
-
Un destin deosebit ce a făcut posibil ca fiul unor țărani moldoveni să ajungă unul dintre marii actori ai teatrului românesc. Sau, poate tocmai în faptul deloc întâmplător al apariției sale pe lume (15 decembrie 1937) într-o familie de gospodari în ținutul mirific al Botoșanilor ce a dat țării atâtea genii, mai exact, în Ibăneștii Dorohoiului de la poalele Codrilor Herței, stă secretul talentului său uriaș primit firesc în dar din seva adâncă a acestor locuri aproape necunoscute, puse în lumină
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
este cumsecade, așa cum era prezentat în timpul pețitului și gata nunta. Poate că și ea a vrut să scape de văgăunile, unde era aruncat de soartă micuțul său cătun, la margine de pădure, unde veneau lupii și luau oile din târla gospodarului iarna în plină zi. Aici era comună mare și aproape de oraș, la vreo doisprezece kilometri pe drum de țară. Mai târziu, s-a văzut că nu s-a înșelat, Victor fiind o fire calmă și harnică și s-au îndrăgostit
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
ceea ce era reflexul condiționat pe care îl așteptam pentru a trece la lecturarea firească, disciplinată. Am citit cartea confruntat, și de data asta, cu problemele urgente ale slujbei dăscălești, încă neîntrerupte de pauza vacanței de vară, și cu cele ale gospodarului rural, adică chemat mereu afară, tras cu arcanul dinlăuntrul cărții în care eram cufundat, de îndemnurile disperate ale soției aflate, din pricina mea, mereu cu ochii pe ceas sau, mai ales, pe cer. Pe cerul, ca niciodată, parcă, potrivnic intereselor mele
UN ROMAN ÎN CARE DRAGOSTE E UN ANTONIM PENTRU SIBERIE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343477_a_344806]
-
pădurea din cauza copacilor. Realitatea este așa cum este dar tragedia începe când omul încearcă s-o închidă într-un concept. Realitatea vine de la Dumnezeu, conceptele sunt rodul minții noastre, iată incompatibilitatea. Mult mai des aduce valoarea bani decât banul valoare. Așa cum gospodarul alege sămânța cea bună pentru ogorul său, mă gândesc cu teamă la transpunerea acestui principiu în ce privește viitorul omenirii. Postul și gândurile bune sunt întotdeauna în armonie, fac trupul mai ușor și dau aripi sufletului. Dacă pacea nu izvorăște din sufletele
EXERCIŢII DE MEDITAŢIE (6) de ION UNTARU în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343584_a_344913]
-
exploatate cu cap, nu să ne batem joc și să le vindem pe nimica toată! Pământul nu ni-l ia nimeni! De ce nu-l cultivăm? De ce importăm fructe, legume, grâne... când odată eram declarați „țară eminamente agrară”? Apoi să fim gospodari, să exploatăm fiecare colțișor de pământ. Să nu mai facem lucruri de mântuială! Să fim serioși! Pentru binele nostru și ai urmașilor noștri. Să nu mai spălăm putina în străinătate! Să încercăm să facem ceva „acasă”! Politica românească? Cei de la
INTERVIU CU POETUL ŞI ZIARISTUL GEORGE ROCA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340075_a_341404]
-
de rudele sale. Ochiul de fin observator al scriitorului surprinde imagini revelatorii pentru completarea portretului: ”Observasem vița de vie în lungul casei, din grădină până la poartă, legată bine de sârmele întinse pe spaliere puternice bine înfipte în pământ...”. Exclamația ”bun gospodar este preotul!” introdusă în stilul indirect liber, poartă cu gândul spre binecunoscutul Popa Tanda a lui Slavici. Este momentul să intre în scenă dialogul (pe care prozatorul Marian Malciu îl stăpânește cu virtuozitatea unui romancier cu experiență), dialog menit să
PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340107_a_341436]
-
distribuție gaze naturale în comunele Slobozia, Malu și Vedea, satele aparținătoare Slobozia, Malu și Vedea, județul Giurgiu - finanțare etapă finalizare 30.246.353,52 Lungimea rețelelor inteligente de transport și distribuție a gazelor naturale - 13,39 km Numărul total de branșamente - 2.679 racorduri Număr gospodarii individuale ce vor fi racordate - 2.655 racorduri Număr de clădiri administrative ce vor fi racordate - 24 racorduri 16 149332 Asociația de dezvoltare intracomunitară Gaz Valea Moldoviței, județul Suceava Dezvoltare rețea inteligentă de distribuție a gazelor naturale în teritoriul asociației de
HOTĂRÂRE nr. 1.261 din 9 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289333]
-
a gazelor naturale în teritoriul asociației de dezvoltare intercomunitară gaz Valea Moldoviței (comuna Vama, comuna Frumosu, comuna Vatra Moldoviței și comuna Moldovița, județul Suceava) - finalizare 97.798.222,18 Lungimea rețelelor inteligente de transport și distribuție a gazelor naturale - 110,521 km Număr de gospodarii și instituții publice ce vor fi branșate la sistemul inteligent de distribuție a gazelor - 5.346 buc. 17 149404 Comuna Baia de Criș, județul Hunedoara Dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale în comunele Baia de Criș, Vața de Jos
HOTĂRÂRE nr. 1.261 din 9 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289333]
-
nici pic de vin ; Să nu stârnească alte pofte, chiolhanuri cu pretext festin ; Nu aveau voie nici la struguri, nici la machiaj sau bărbierit ; În zilele afierosirii, se înfrânau în mod smerit ! Dacă luăm model furnică, din vreme ne-om gospodari Și-om asculta de Sfanțul Pavel și pentru DOMNUL vom posti ! În Casa Lui, curați în toate, smerit, să ne și pocăim ! Și divorțând de-orice păcate, cu CHRIST să ne Împărtășim ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele jud.Olt
DE-AVEM VOINTA, VOM POSTI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377498_a_378827]
-
avut nimic, erau lipsiți de perspectivă. Sărăcia lor de ieri trecea prin timp la fel de-ntunecată precum erau și fețele lor întunecate de dezgust și grija zilei de mâine. Îl priveau chiorâș pe Vasile, până mai ieri „om de treabă, vrednic, gospodar priceput la toate și cu minte sănătoasă”. Îl înjurau în gând, plini de invidie și chiar de ură. S-au răzbunat pe el și pe alții ca el, defrișând, pe ascuns ori chiar la lumina zilei, tot ce le-a
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
adunat pe toți, alipindu-l și pe băiat alaiului. Tot într-un zbor înflorit și-n strigături cu ecou și-au ținut drumul până la casa năpăstuită ce-i chemase. Aci, în mijlocul ogrăzii luminate de făclii, zăcea pe-o scoarță fata gospodarului. Cu ochii bulbucați, cu spume la gură, se zvârcolea în dureri, căci văzuse Ielele când alunecase în poieniță, la taina scurtă cu băiatul morarului, ăl de-o ceruse de curând. Vătaful porunci liniște, îi așeză în cerc pe ai lui
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > „GOSPODARII” ... Autor: Dorel Dănoiu Publicat în: Ediția nr. 2324 din 12 mai 2017 Toate Articolele Autorului „Gospodarii”... pamflet Vă facem viața mai ușoară, despre „reduceri” trâmbițăm... Dar e pe dos, a câta oară c-o mână dăm și șapte luăm ! În cazul în care nu știți, este de mult o împărțeală : „Jupuitori” și „Jupuiți”, guvernu-având o socoteală
„GOSPODARII” ... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377576_a_378905]
-
tămâierea acestuia, tranșarea și pomana porcului. Simbolul suprem al sărbătorii este legat de ritualul sacrificial al porcului, acesta având la bază și o legendă interesantă. Se spune că în noaptea Ignatului, porcii visează că vor fi tăiați. Legenda Ignatului Ignat, gospodar de frunte în satul lui, se spune că și-a omorât tatăl, însă nu pentru că a fost îndemnat de diavol, ci aparent din greșeală: „Ignat împreună cu tatăl său, s-au apucat să taie și ei porcul. Când a vrut Ignat
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378421_a_379750]
-
porc se afumau copiii care erau deocheați. Despre ficatul porcului se spune că este bun pentru vindecarea anemiei sau a lipsei poftei de mâncare, în timp ce, coada porcului este indicată pentru copiii care se scapă pe ei noaptea. Potrivit viziunii folclorice, gospodarii cred că pot cunoaște dacă în viitor nevestele lor vor naște fete ori băieți, după cum se arată o bucată de carne așezată în osânză. Dacă în inima porcului se va găsi mult sânge închegat, acesta era semn că stăpânul va
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378421_a_379750]
-
Ciripesc vesele și ne anunță că în sfârșit, sunt aici și primăvara a sosit! Rândunelelor le place să își facă cuibul la streașina casei, în grajdul vitelor sau în alte locuri numai de ele știute. Se simt bine acolo unde gospodarii au copii și e multă viață. Irundel și Irundica își refac cuibul căptușindu-l din nou cu puf și paie adunate din jur. Aici, aproape de apa curgătoare a râului, lutul din care și-au construit cuibul este numai bun pentru ca să
SE ÎNTORC ACASĂ RÂNDUNELE de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378552_a_379881]
-
cu nemuritorul; în forul său interior războindu-se virtutea cu viciul, lenea cu hărnicia, generozitatea cu egoismul. Toate învârtindu-se în jurul iraționalului, magicului și misticului. În tabăra sa imaginară găsindu-se: sfântul, sacerdotul, stăpânul, fachirul, savantul, artistul, judecătorul, pedagogul, soldatul, gospodarul și călăul. Altu, cavaler al cauzelor pierdute, este prietenul necondiționat al așa-numitelor rebuturi sociale: infractorul, vagabondul, cerșetorul, prostituata grație mizeriei, imbecilității, voluptății, luxului și nebuniei cotidiene. Unu are de partea lui sfințenia, eroismul, lașitatea, forța creatoare și trădarea. Altu
ALTER VERSUS EGO (2) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378580_a_379909]
-
Acasa > Cultural > Traditii > PLUGUȘORUL Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 1822 din 27 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cling !Cling! Cling! Răsună iar Clopoțeii de argint. Din hotar până-n hotar Țâșnește brazda din pământ. - Aho! Aho! Măi, gospodari, Treziți-vă,nu mai dormiți! Deschideți larg porțile mari Plugoșorul să-l porniți! De departe noi venim, Tocmai de la Răsărit, Urarea noastră s-o rostim. - Hai, intrați ! Bine - ați venit! - Urăm ca-n anul care vine Să aveți belșug în
PLUGUȘORUL de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378614_a_379943]
-
Și cozonaci gustoși ne coace, Când totu-i viu și veselie, Eu spun frumos o poezie. Când mosul Laie canta-n struna Și fete și băieți s-aduna La nunta care va să fie, Eu spun frumos o poezie. Când, gospodar, mă duc pe câmp, Lucrandu-mi brazda de pământ Și canta-n slav-o ciocârlie, Eu spun frumos o poezie. De-i liniște ori de-i furtună, De-i veste rea ori veste bună, De am necaz ori bucurie, Eu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
roșii mama faceSi cozonaci gustoși ne coace,Cănd totu-i viu și veselie, Eu spun frumos o poezie.Cand mosul Laie canta-n strunaSi fete și băieți s-adunaLa nuntă care va să fie,Eu spun frumos o poezie.Cand, gospodar, mă duc pe câmp,Lucrandu-mi brazda de pamantSi canta-n slav-o ciocârlie,Eu spun frumos o poezie.De-i liniște ori de-i furtună,De-i veste rea ori veste bună,De am necaz ori bucurie,Eu spun
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
menirea să veghem ca lucrurile să meargă bine pe lumea asta... - Îi fi având tu dreptate, Mariane, însă ți-ar prinde mult mai bine să-ți faci casă undeva pe-aici prin sat... să te însori c-o fată de gospodar și să trăiești ca oamenii... nu singuratic, acolo sus... ca pusnicii... Vai, ce mă plictisea omul ăsta! Mi-e greu să descriu cum am îndurat conversația aceea incomodă atunci. Mai ales fecioru' lui nea Macovei mă irita, căci privea la
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
nu mai calc pe la casa aceea câte zile voi mai avea! Ce să-i faci? Erau prea înalte idealurile vieții mele. Și numai amintindu-mi de Adelina, ideea de-a mă însura în sat și de a trăi ca un gospodar la țară, îmi părea o curată nebunie, o profanare a idealurilor nobile care mai zăceau în mine și pe care le asemuiam cu un Univers frumos, măreț, plin de taine și scânteieri. (va urma) Referință Bibliografică: Puterea razei albastre (4a
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]