16,018 matches
-
cuptorul de sub cazanul cu aburi al motorului. Butoaie mari cu apă se aflau din loc în loc pentru a avea apă în caz de incendiu. Când termina țăranul de treierat și dădea uiumul, cotele și impozitul, pleca acasă cu mai nimic. Grâul era împărțit, paiele arse la cuptorul de sub cazan și de acum mai aștepta un an. Un an mai bun, mai bogat. Așa au trecut anii și a venit și acel an 1962, când s-a încheiat cooperativizarea agriculturii în Republica
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și 1993 - 1994 poate duce la unele concluzii. Prima perioadă evidențiază o zonare destul de riguroasă, coerentă și conformă cu particularitățile psedo - climatice. Se disting următoarele tipuri de zone: a) dominant cerealier, extins în zona de la confluența Lohanului cu Crasna, unde grâul era principala cultură, iar dintre plantele tehnice doar floarea soarelui deținea 4 - 6% din suprafața cultivată; b) dominant cerealier, având însă porumbul ca cereală de bază, extins mai ales pe partea stângă a bazinului mijlociu și inferior al Lohanului, dar
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
c) cerealier - plante tehnice, specializate în culturi oleaginoase (soia, floarea soarelui), răspândite în cursul superior al Lohanului, dar și pe partea dreaptă din cursul inferior. Fără a fi absente, celelalte plante tehnice dețineau ponderi mai reduse, iar solurile cernoziomice impuneau grâul ca cereală dominantă. După 1990, în contextul revenirii - lente și incomplete - la proprietatea funciară particulară și de mici dimensiuni, amenajarea agricolă precedentă - în mod inerent - s-a dezorganizat. Diversificarea culturilor, corespunzătoare unor circuite de achiziție și prelucrare industrială dirijate de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
fi rezumate astfel: • simplificarea sistemului de cultură, de fapt reîntoarcerea la cel anterior cooperativizării, subzistențial în esență, prin tenta dominant cerealieră dată în primul rând, de creșterea suprafeței cultivate cu porumb (cu aproximativ 12 - 15% în ansamblu față de cele cu grâu, care scad cu 20%; cele cu orz rămân stabile); • renunțarea aproape completă la unele culturi tehnice (cazul cânepii, a leguminoaselor pentru boabe și a soii); • singurele culturi tehnice care rezistă sunt cele cu valoare alimentară deosebită: floarea soarelui (scăderi de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
La 1776, prin Codicele lui Grigore Alexandru Ghica, sătenii erau obligați să aibă astfel de funcționari, munca lor fiind răsplătită, de regulă, în produse. De exemplu, în satul Bogdana, paznicii de câmp primeau câte un snop din fiecare claie de grâu - claia având 30 de snopi (Stahl, 1998, vol. II, pp. 48-52). Influența Regulamentelor Organice asupra structurilor de organizare din satele românești s-a menținut, afirmă Stahl, până în 1864, odată cu instituirea sistemului administrativ modern. Astfel, atribuțiile administrative ale boierilor din satele
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
grijă la chibrit și lumânare, să nu cumva să pățim un necaz și mai mare. Să nu se aprindă ceva și rămânem pe drumuri, Doamne ferește! Așa a trecut Întreaga vară. Tatăl lui Ionuț s-a dus și el la treierat grâul, la un fermier din satul vecin. Era om muncitor și cinstit bietul de el dar, de atâta amărăciune și praf Înghițit pe arșiță toată ziua pe câmp, mai trecea și pe la cârciuma dintre cele două sate, să ia o halbă
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
vers. În trecerea anilor, am tot adăugat întâmplări! nu mai puteam... aduse la ureche, sa le ascult pulsul, să le eliberez iar de pomi, de vița de vie, de vinul bun pe care nu-l mai pot sorbi, de spicele grâului grele de sămânța mirabilă, să le ascult cântecul de pasăre întrerupt. Mărturisire Ar trebui un duhovnic cu vocea severă și înaltă, să-i spunem ce se mai întâmplă, cu ființa noastră, uitată aici pe pământ. Ne va certa, va asculta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
cu atâția bolnavi și canceroși; tuberculoșii s-au întors în flanc, peste tot a trecut un tanc și a strivit sub lanțurile ascuțite cuțite înfipte în gol, în aer și ape, parcă zburau și arau întregul pământ. Dar au semănat grâu. Să așteptăm să încolțească, să crească. Pâinea să nu mai fie săracă. M-am trezit buimac, de atâta spaimă că vom muri toți credincioșii în biserici, în casele de rugăciuni, în temple, vor veni alții cu alte exemple de vise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
percepția comună, pentru a vedea în buna „gospodină”, în „mama grijulie” și o ființă cu drepturile cuvenite oricărei femei: dacă nu tandrețe, măcar puțină afecțiune și admirație pentru o „creatură a Domnului”, „o floare de mac răsărită în lanul de grâu al existenței obișnuite; un măr copt pe creanga stufoasă a pomului vieții; un tril de privighetoare în concertul amestecat al nopții de vară.” (Poetul P.H.L. nu se dezminte!) «Dar cine să fie persoana „normală” în stare să-i recunoască unicitatea
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
un adevărat „tur de forță”: luat trenul, mers la Liceul Economic, discuția cu „partenerii de afaceri” găsiți la „mica publicitate” (directorul și contabilul), plecarea cu un TIR de 4 t la Lățești (în sudul județului), încărcat 4200 kg de cereale (grâu și porumb), dar mai întâi pus totul în saci și transportat la mașină cu o căruță cu un cal; am „tratat” muncitorii cu întăritorul local (vin), o scurtă discuție cu bătrâna soacră (proprietara mărfii) și plecat înapoi la Vaslui, descărcat
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
ramurile copacilor. Îl zări pe Vlad desprinzîndu-se de tractor și apropiindu-se de șosea cu pași repezi. Era îmbrăcat într-o salopetă pătată toată de ulei. În mînă aducea un buchet mare de flori de cîmp și cîteva spice de grîu. Cînd îl observă pe Virgil se opri și începu să rîdă cu gura pînă la urechi. Virgil se făcu că nu-l ia în seamă și continuă să se uite în altă parte. Salut, Virgulă ! strigă Vlad de cum se apropie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
este mișcare. Suferința lui Hyperion era metafizică, era viață spirituală dureroasă. * Tema celui mai profund dintre pictori, Rembrandt, este suferința. Starea filozofică a suferinței a creat arta lui Van Gogh, încheiată cu tabloul Stol de corbi deasupra unui lan de grâu, prefață imediată la autoliza pictorului, al cărui cuvânt ultim apare emblematic pentru condiția umană: "La tristesse durera toujours"tristețea o să dureze pururi. În muzică, meditația asupra suferinței metafizice este excepțional exprimată de părțile lente din concertele pentru pian ale lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
făcut-o! Tu însă nu te-ai cumințit. Ți-a plăcut să joci rolul de independent, ți-ai respectat, vorba ta, personalitatea, adică ai spus tot ce ți-a trecut prin cap, pretinzând că slujești, mă rog! adevărul: părintele popoarelor, grâul și petrolul, sovromurile, în fine, tot felul de idei care i-au determinat pe câțiva colegi de-ai tăi din barou, foarte noi și foarte zeloși, să-mi dea de citit. Tu știi din liceu cât de mult îmi plăcea
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Cum să-i spun nu? Cum se face asta? Dacă ar fi trăit mama să mă sfătuiască... dar Fructuoso, nimic mai mult decât Fructuoso!". Îi readuse fratele la realitate o rafală de aer rece, pentru că Fructuoso del Valle, comerciant de grâne și președinte al comitetului, este un sac în sensul cel mai josnic de simț comun. Primind Carrascal scrisoarea Marinei, în care aceasta a acceptat relațiile pe care acesta i le-a propus, își zise: "a copiat din vreun manual!" și
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
te susțină fără a avea nevoie de dotă, deci, să fie cu don Avito! "Ce brută!" își zice în sinea sa Marina care, chiar fără s-o știe, vede în căsătorie o formă de a se elibera de comerciantul de grâne. Pentru Carrascal urmează a doua bătălie, aceea de a-i vorbi de căsătoria religioasă, căzând la învoială cu lumea. Apelează la sociologie și asta îl convinge să cadă la învoială. Și aici aflăm cum se unesc Materia și Forma într-
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Luceaf?rul lui Eminescu din mintea ?i sufletul românilor. [...] Mai pu?în patetic, neamul românesc simte c?? ? i-a asigurat dreptul la nemurire, mai ales prin crea?ia lui MIHAI EMINESCU. Petrolul ?i aurul nostru pot, Într-o zi, seca. Grâul nostru poate fi f?cut s? creasc?? ?i aiurea. ?i s-ar putea ca Într-o zi, nu prea Îndep?rtat?, strategia mondial? s? sufere asemenea modific?ri, Încât pozi?ia noastr? de popor de grani?? s???i piard? Însemn
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
limonadă... fracuri, decorațiuni, decorați, donițe, menajerii, fluiere, ciubere, cimpoaie, copii, hîrdaie, bone, doici, artifiții, fotografii la minut, comedii, tombole, oale, steaguri, înghețată de vanilie, stambe, căni, biciclete, cai, vite, basmale...mătuși,unchi, veri, nepoate... icoane, bricege, săpun... lumînări, panglici, prescuri, grîu... căciuli, cojoace, Prima societate de bazalt și teracotă. Stella, sticle, cercuri doage... plăpumi saltele, perne, Flori, scaune, paturi, mese oglinzi, inele, ibrice... doftorii de bătături, săpun de pete, madipolon, ace englezești, mere, portocale, năut, floricele... sacîz... sifoane... ciucalată... smochine, acadele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
mai e vremea uciderii aproapelui, e timpul disprețului fără nuanțe, așa ne creștem odraslele, așa le trimitem În viitor, ca pe niște câini care să știe să muște și să se gudure, de parcă nu mai e aer pentru toți, nici grâu, nici iertare. Și tot În ziua aceea de iunie tristețea l-a cuprins ca o amantă bătrână și urâtă. Vedea oamenii cenușii Între care trăia ieșind În valuri de la fabrica de sârmă, apoi de la abator, de la fabrica de bere, de la
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
către oraș, În dezordine, plouați cu toții de efort și de mascaradă, unii se amuzau dându-și șuturi În fund sau glumind cu vajnicul plutonier Morteci, care Își distribuia cu Îngâmfare rudimentele de Înțelepciune. Aveau de trecut printr-un lan de grâu care dădea șapte mii de kilograme la hectar, pe care Îl călcau În picioare cu seni nătate, și mai aveau până la șosea Încă un câmp de cartofi pe care să-l spulbere mărșăluind și scuipând către oraș, către civilizație. Mimau
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Îmbujorat, fără să știe că tânăra Îl Însoțise cu zâmbetul ei, și că pleoapele Îi tremurau, fiindcă, desigur, visase acel sărut și nimic altceva. 8 Între timp, la televizor și În presa scrisă valeții partidului anunțau recolte fără precedent la grâu, orz și ovăz; adică la ordinul tovarășului Nicolae Ceaușescu pământul țării luase poziția de drepți și În această poziție Își mo bilizase toate sevele, ca din huma lui să crească cerealele cât Florin Piersic, cu spice grele ca pepenele, cu
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
cu regele, păi de aia m-am sacrificat eu în comunism, să „dineze” ăștia cu regele și duda lui. Ne dați acolo un cent și vreți să scoateți gazele de șist, petrolul, tot că pe vremuri când ne luați petrolul, grâul, tot, de femei și fete nu mai spun. Era mai bine cu Ceaușescu, Elenă era rea, dar el era băiat bun, cruce de oltean, ca Ponta. Asta îi calcă pe urme, dar nu schimbăm noi pe Daciana cu o nouă
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
în stradă am evaluat prima lecție de dans și părerile răutăcioșilor... „Eu știu ca-i să mă-nșeli chiar mâine, Dar fiindcă azi mi te dai toată, Te iert. E vechi păcatul Și nu ești prima vinovată”. (I.Minulescu) 65 “Grâul și recunoștința nu răsar decât din pământul bun”. (Robert Frost) Dupa 10 ani Autobuzul rula greoi pe șoseaua exfoliată. Șoferul făcea eforturi deosebite pentru a echilibra mașina.I-am mulțumit în gând pentru faptul că nu a mai oprit pe
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
chinuise să o mai repare. Poate că uitase cum se face asta, fiindcă vremurile în care fusese bărbat în toată puterea cuvântului se retrăseseră în alt spațiu și în alt timp, dincolo de orizontul care atrăgea ca un magnet lanurile de grâu. În ziua în care văzuse că poarta se deschidea singură, scârțâind a balamale neunse, mersese agale către magazia dărăpănată, tăiase o bucată de sârmă cu cleștele și apoi făcuse cale întoarsă. După ce legase poarta, moș Zgârci aruncase încă o privire
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
impresiona frații mai mici, spuse că afară este ...(și inventă imediat un cuvânt), afară este zăpadă. Și uite așa veni pe pământ prima zăpadă de Crăciun, la Nașterea Domnului, când Îngerii cântă, iar copii umblă pe la case colindând. LANUL DE GRÂU Într-un sat Îndepărtat, pe o uliță aproape pustie, mergea un copil desculț și cu hainele prea largi ponosite.Ochii lui mari erau triști, iar pașii abia Îl purtau spre casa lui, unde zăcea pe un pat de paie, bunica
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
numai el observă ce se Întâmplă cu plantele cele verzi care creșteau și se infrățeau și se Întindeau ca un lan unduios În bătaia vântului. Ce se Întâmplase? Din pâinea pe care o Îngropase hoțul, Încolți o nouă plantă, numită grâu, din boabele căreia gospodinele să facă multă pâine așa Încât nici un copil să nu mai sufere vreodată de foame. Șeful de post făcu un semn din cap dulăului, iar acesta Începu să sape și să scormonească, scoțând din groapă pâinea furată
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]