1,047 matches
-
punctul "Blidaru") e)21. Capitala politică, Comuna Orăștioara de Sus, Hunedoara culturală și religioasă satul Grădiștea de Munte a Daciei, Sarmizegetusa (în punctul "Dealul Grădiștii") e)22. Fortificație dacică Comuna Orăștioara de Sus, Hunedoara cu ziduri și turnuri de satul Grădiștea de Munte veghe din blocuri de piatră ecarisată (în punctul "Vârful lui Hulpe") e)23. Așezare dacică Comuna Orăștioara de Sus, Hunedoara fortificată cu blocuri satul Grădiștea de Munte de piatră ecarisată (în punctul "Fețele Albe") e)24. Fortificație dacică
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Fortificație dacică Comuna Orăștioara de Sus, Hunedoara cu ziduri și turnuri de satul Grădiștea de Munte veghe din blocuri de piatră ecarisată (în punctul "Vârful lui Hulpe") e)23. Așezare dacică Comuna Orăștioara de Sus, Hunedoara fortificată cu blocuri satul Grădiștea de Munte de piatră ecarisată (în punctul "Fețele Albe") e)24. Fortificație dacică Comuna Boșorod, satul Luncani Hunedoara cu incinta și turnurile din piatră ecarisată; incintă medievală din piatră legată cu pământ e)25. Fortificație dacică Comuna Bănița, satul Bănița
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
de reabilitare pentru poduri, podețe și tuneluri de cale ferată ● Programe și proiecte în stadiu de pregătire sau lansare: - Redeschiderea circulației feroviare pe podul nou de cale ferată peste râul Argeș, linia CF București - Giurgiu între stațiile CF Vidra și Grădiștea. ● Programe și proiecte propuse: - Supraînălțare și consolidare terasamente în zona SHEN Porțile de Fier 1 - Dotarea cu aparate de măsură, echipamente și mijloace de transport necesare optimizării proceselor de întreținere a infrastructurii feroviare publice. 9. Program de realizare linii noi
CONTRACT din 30 martie 2016 de activitate al Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A. pentru perioada 2016-2020*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270871_a_272200]
-
JUDECĂTORIA FĂUREI cu sediul în orașul Făurei ORAȘE 1. Făurei 2. Ianca COMUNE 1. Bărăganul 9. Mircea Vodă 2. Bordei Verde 10. Racoviță 3. Ciocile 11. Roșiori 4. Cireșu 12. Surdila-Găiseanca 5. Dudești 13. Surdila-Greci 6. Galbenu 14. Șuțești 7. Grădiștea 15. Vișani 8. Jirlău 16. Ulmu 17. Zăvoaia JUDEȚUL BUZĂU 1. JUDECĂTORIA BUZĂU cu sediul în municipiul Buzău MUNICIPIU 1. Buzău COMUNE 1. Amaru 18. Movila Banului 2. Beceni 19. Năieni 3. Berca 20. Pietroasele 4. Bisoca 21. Poșta Cîlnău
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
municipiul Călărași MUNICIPIU 1. Călărași COMUNE 1. Alexandru Odobescu 11. Modelu 2. Borcea 12. Perișoru 3. Ciocănești 13. Roseți 4. Cuza Vodă 14. Ștefan cel Mare 5. Dichiseni 15. Ștefan Vodă 6. Dorobanțu 16. Ulmu 7. Dragalina 17. Unirea 8. Grădiștea 18. Vîlcelele 9. Independența 19. Vlad Țepeș 10. Jegălia 2. JUDECĂTORIA LEHLIU-GARĂ cu sediul în orașul Lehliu-Gară ORAȘE 1. Fundulea 2. Lehliu-Gară COMUNE 1. Belciugatele 7. Lehliu 2. Dor Mărunt 8. Lupșanu 3. Dragoș Vodă 9. Nicolae Bălcescu 4. Frăsinet
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
1. Afumați 11. Gruiu 2. Balotești 12. Moara Vlăsiei 3. Chiajna 13. Mogoșoaia 4. Chitila 14. Nuci 5. Ciolpani 15. Otopeni 6. Corbeanca 16. Periș 7. Dascălu 17. Petrăchioaia 8. Dragomirești-Vale 18. Snagov 9. Găneasa 19. Ștefăneștii de Jos 10. Grădiștea 20. Tunari 21. Voluntari JUDEȚUL MARAMUREȘ 1. JUDECĂTORIA BAIA MARE cu sediul în municipiul Baia Mare MUNICIPIU 1. Baia Mare ORAȘE 1. Baia Sprie 3. Șomcuta Mare 2. Seini COMUNE 1. Ardusat 11. Groși 2. Ariniș 12. Mireșu Mare 3. Asuaju de
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
26. Todirești 13. Ivănești 27. Văleni 14. Laza 28. Vulturești 29. Zăpodeni JUDEȚUL VÎLCEA 1. JUDECĂTORIA BĂLCEȘTI cu sediul în comuna Bălcești COMUNE 1. Bălcești 8. Măciuca 2. Făurești 9. Roșiile 3. Fîrtățești 10. Stănești 4. Ghioroiu 11. Tetoiu 5. Grădiștea 12. Valea Mare 6. Laloșu 13. Zătreni 7. Livezi 2. JUDECĂTORIA BREZOI cu sediul în orașul Brezoi ORAȘE 1. Brezoi 2. Călimănești COMUNE 1. Berislăvești 5. Perișani 2. Boișoara 6. Racovița 3. Cîineni 7. Sălătrucel 4. Malaia 8. Voineasa 3
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
nr. 2 Grădina de vară ARTA 445 10 Județul Arad, Municipiul Arad, Str. Vasile Goldiș nr. 1-3 STUDIO 587 11 Județul Arad, Municipiul Arad, Bd. Revoluției nr.98 MUREȘUL 465 12 Județul Arad, Municipiul Arad, Str. P. Rareș nr. 25 GRĂDIȘTE 310 13 Județul Arad, Municipiul Arad, Str. Calea Timișorii nr. 32 PROGRESUL 232 14 Județul Arad, Municipiul Arad, Str. Codrului nr. 1 SOLIDARITATEA 261 15 Județul Arad, Municipiul Arad, Bd. Revoluției nr. 49-53 DACIA 741 16 Județul Arad, Orașul Chisineu-Cris
ORDONANŢĂ nr. 39 din 14 iulie 2005(*actualizată*) privind cinematografia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272236_a_273565]
-
intersectează cu DN7) și mai departe la Săbăreni (județul Giurgiu) apoi înapoi în județul Ilfov la Ciorogârla, Domnești și București (zona Prelungirea Ghencea); și spre est șoseaua județeană DJ101, care duce spre Balotești (unde se intersectează cu DN1), Moara Vlăsiei, Grădiștea și mai departe în județul Ialomița la Fierbinți-Târg, Dridu și Jilavele (unde se termină în DN1D. Prin oraș trece calea ferată București-Ploiești, pe care este deservită de stația Buftea. Orașul Buftea se află așezat în partea de nord-vest a județului
Buftea () [Corola-website/Science/297016_a_298345]
-
Mihnea Turcitu întărește altora ocine în hotarul Berevoieștilor (azi cartier în Vălenii de Munte). În 1608, Radu Șerban întărește marelui vornic Cernica și soției sale Chiajna satele Predeal Sărari, Văleni și Berevoiești, pe care le împarte jumătate cu mănăstirea de la Grădiște. De la 1645 datează prima mărturie documentară asupra județului Sacueni cu reședința la Vălenii de Munte, de unde se va muta la Bucov în 1781. În 1684, Miron Costin menționează în cronica sa Vălenii de Munte printre orașele Țării Românești. La 1794
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
său “îndreptar geografic sec. II d. Hr”, reprezentă limita nordică a ”limesului Transalutamus”. Informația documentară este intărită și de descoperirea unei inscripții în piatră cu numele castrului din timpul împăratului Alexander Severus sec. III. “Castrul Roman este situat în punctul “Grădiște” la circa 500 m sud de râul Bârsa, la 3 km N - V de Râșnovul contemporan, ridicat mai întâi din pământ, apoi din piatră fasonată cu ziduri variind între 1-1,30 m. Săpăturile arheologice desfășurate în mai multe campanii au
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,21%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,06%). Pentru 2,73% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Puiești făcea parte din plasa Grădiștea a județului Râmnicu Sărat și era alcătuită doar din satele Puieștii de Jos și Puieștii de Sus, având în total 1100 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 45 de elevi și 2 biserici cea de la Puieștii de
Comuna Puiești, Buzău () [Corola-website/Science/301034_a_302363]
-
populație de 771 de locuitori. În comuna Obidiți, funcționau o școală de băieți cu 27 de elevi înființată de stat în 1876, și o biserică datând din 1857. Restul satelor comunei actuale erau grupate în comuna Ștubeiu, aflată în plasa Grădiștea a aceluiași județ și având o populație totală de 717 locuitori. Comuna Ștubeiu avea o moară cu aburi, o mașină de semănat, două de secerat și patru de treierat; 2 școli și 3 biserici una la Fotin zidită de Ioan
Comuna Râmnicelu, Buzău () [Corola-website/Science/301035_a_302364]
-
în 1977 (deși a continuat să figureze în nomenclatorul localităților). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. În comuna Dichiseni se află situl arheologic de interes național de la Coslogeni, aflat în zona punctelor „Grădiștea Coslogeni”-„La Clinci”, sit ce cuprinde o așezare neolitică, o așezare fortificată datând din secolele al XII-lea-al XI-lea î.e.n. și o necropolă de incinerație din secolele al V-lea-al IV-lea î.e.n. În rest, în comună
Comuna Dichiseni, Călărași () [Corola-website/Science/301110_a_302439]
-
Grădiștea (în trecut, Cacomeanca) este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Bogata, Cunești, Grădiștea (reședința) și Rasa. Comuna se află în partea central-sudică a județului, pe malul nordic al Dunării, la vest de orașul Călărași. Este străbătută
Comuna Grădiștea, Călărași () [Corola-website/Science/301114_a_302443]
-
Grădiștea (în trecut, Cacomeanca) este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Bogata, Cunești, Grădiștea (reședința) și Rasa. Comuna se află în partea central-sudică a județului, pe malul nordic al Dunării, la vest de orașul Călărași. Este străbătută de șoseaua națională DN31 care leagă Călărașiul de Oltenița, și care se termină, la est de satul
Comuna Grădiștea, Călărași () [Corola-website/Science/301114_a_302443]
-
reședința) și Rasa. Comuna se află în partea central-sudică a județului, pe malul nordic al Dunării, la vest de orașul Călărași. Este străbătută de șoseaua națională DN31 care leagă Călărașiul de Oltenița, și care se termină, la est de satul Grădiștea, în DN3, care leagă Călărașiul de București. În comună se află lacul Gălățui. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grădiștea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Grădiștea, Călărași () [Corola-website/Science/301114_a_302443]
-
Este străbătută de șoseaua națională DN31 care leagă Călărașiul de Oltenița, și care se termină, la est de satul Grădiștea, în DN3, care leagă Călărașiul de București. În comună se află lacul Gălățui. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grădiștea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,2%). Pentru 4,02% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Grădiștea, Călărași () [Corola-website/Science/301114_a_302443]
-
satele Bogata, Cunești, Rasa și Valdomiru 3090 de locuitori. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1964, satul și comuna Cacomeanca au primit ambele denumirea de "Grădiștea". Comunele au revenit la județul Ialomița în 1968, când comuna Rasa a fost desființată și satele ei incluse în comuna Grădiștea; tot atunci, satul Valdomiru a fost desființat și comasat cu satul Rasa. În 1981, o reorganizare administrativă regională a
Comuna Grădiștea, Călărași () [Corola-website/Science/301114_a_302443]
-
Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1964, satul și comuna Cacomeanca au primit ambele denumirea de "Grădiștea". Comunele au revenit la județul Ialomița în 1968, când comuna Rasa a fost desființată și satele ei incluse în comuna Grădiștea; tot atunci, satul Valdomiru a fost desființat și comasat cu satul Rasa. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Șapte obiective din comuna Grădiștea sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași
Comuna Grădiștea, Călărași () [Corola-website/Science/301114_a_302443]
-
a fost desființată și satele ei incluse în comuna Grădiștea; tot atunci, satul Valdomiru a fost desființat și comasat cu satul Rasa. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Șapte obiective din comuna Grădiștea sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice așezarea din neoliticul mijlociu (cultura Boian) de la Movila Berzei, lângă satul Bogata ( sud de podul peste lacul Gălățui; așezarea eneolitică
Comuna Grădiștea, Călărași () [Corola-website/Science/301114_a_302443]
-
arheologice așezarea din neoliticul mijlociu (cultura Boian) de la Movila Berzei, lângă satul Bogata ( sud de podul peste lacul Gălățui; așezarea eneolitică aparținând culturii Gumelnița de la „Măgura Cuneștilor”, punct aflat în extremitatea sudică a satului Cunești, lângă cimitir; și situl de la Grădiștea Ceacu, la 5 km sud de satul Grădiștea, în Lunca Dunării, sit ce cuprinde o așezare neolitică (cultura Boian) și una din epoca bronzului târziu. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” (1872) din
Comuna Grădiștea, Călărași () [Corola-website/Science/301114_a_302443]
-
Movila Berzei, lângă satul Bogata ( sud de podul peste lacul Gălățui; așezarea eneolitică aparținând culturii Gumelnița de la „Măgura Cuneștilor”, punct aflat în extremitatea sudică a satului Cunești, lângă cimitir; și situl de la Grădiștea Ceacu, la 5 km sud de satul Grădiștea, în Lunca Dunării, sit ce cuprinde o așezare neolitică (cultura Boian) și una din epoca bronzului târziu. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” (1872) din satul Bogata; și biserica „Sfântul Nicolae” (1937-1938) din
Comuna Grădiștea, Călărași () [Corola-website/Science/301114_a_302443]
-
Tatina și Valea lui Soare, cu 1595 de locuitori. În comună existau o școală și două biserici (la Spanțov și la Valea lui Soare). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având 2560 de locuitori în satele Clinciu, Grădiștea Nouă, Spanțov, Stancea și Tatina (după ce satul Valea lui Soare a fost transferat comunei vecine Ulmeni). În 1950, comuna a fost transferată raionului Oltenița din regiunea București, iar în 1964 satul Tatina a primit numele de "Cetatea Veche". Comuna a
Comuna Spanțov, Călărași () [Corola-website/Science/301126_a_302455]
-
Prahova, în zona barajului Dridu, unde Ialomița formează un lac de acumulare. Este străbătută de șoseaua județeană DJ101, care o leagă spre nord-vest de Jilavele (unde se termină în DN1D) și înspre est de Fierbinți-Târg, apoi în județul Ilfov de Grădiștea, Moara Vlăsiei, Balotești (unde se intersectează cu DN1), Corbeanca și Buftea (unde se termină în DN1A). Prin comună trece și calea ferată București-Urziceni, pe care este deservită de stația Dridu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dridu se ridică
Comuna Dridu, Ialomița () [Corola-website/Science/301239_a_302568]