1,109 matches
-
pe mari suprafețe ale poeziei, nucleele verbale în jurul cărora se construiește viziunea metamorfozelor provocate în universul exterior de impactul cu „undele” vieții lăuntrice, fie numite direct, fie reprezentate prin „delegați” metaforici. Un fragment din Brățara nopților, XII, pune într-o grăitoare relație această așteptare / provocare a răspunsului, cu actul convocării tuturor semnelor universului în poem, dinspre cele patru puncte cardinale, întru realizarea marii sărbători cosmice: Cheamă de la apus împărțitorul de semne, Cine să dezlege inscripțiile cometelor pe copacul văzduhului? Cheamă de la
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
avut curajul să devină neosămănătoriști de cartier bucureștean. Iar faptul se reflectă și în limbajul poetic, fiindcă unii continuă să aibă "simplitatea" țărănească, pe când ceilalți au rafinamentul verbiajului miticist, pe care-l admira antifrazic nenea Iancu. De altfel, în chip grăitor, textualiștii pretind că se trag din mantaua lui Caragiale, ceea ce e doar pe sfert adevărat. În orice caz, nu se poate nega performanța manieristă a literaturii postmoderniste românești și, în general, a întregii literaturi din perioada post-proletcultistă, căci nevoia de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
direcție, a fost "omologat" de mai multe premii naționale și internaționale și e suficient să le amintesc pe acelea care au încununat capodoperele de tălmăcire care sunt Sonetele lui Michelangelo sau traducerea integrală a Florilor răului de Baudelaire. Dar, lucru grăitor, în cv-ul autorului nu există nici o răsplată de aceeași anvergură pentru poezia originală. De altfel, cantitativ, poezia lui C. D. Zeletin este modestă, putând fi adunată într-un singur volum, de dimensiuni apropiate de lirica lui Ion Barbu, precum acela
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
p. 65. 399 Victor Teleucă, op. cit., p. 259. 400 Basarab Nicolescu, op. cit., pp. 38-39. 401 Victor Teleucă, op. cit., p. 182. 402 Am întâlnit simbolul odiseic și la alt scriitor basarabean, puternic preocupat de destinul național, Tudor Palladi, în volumul cu grăitorul titlu Odiseea lacrimii (1995). 403 Svetlana Paleologu-Matta, Eminescu și abisul ontologic, Editura Nord, Aarhus, Danemarca, 1988 și București, 1994; Jurnal hermeneutic, Editura Clusium, Cluj-Napoaca, 1997. 404 Svetlana Matta, Existence poétique de Bacovia, Editions P. G. Keller, Winterthur, Zürich, 1958. 405
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
bazate pe cunoaștere. Deși în ultimii ani s-au înregistrat progrese notabile în practica educației adulților, în România, literatura de specialitate din acest domeniu este una destul de săracă. Progrese îmbucurătoare se înregistrează și în efortul de fundamentare teoretică, un exemplu grăitor în acest sens fiind lucrarea Introducere în educația adulților, coordonată de Simona Sava și Dorel Ungureanu, apărută la Editura Mirton din Timișoara în anul 2005, sub egida Institutului Român deEducație a Adulților din Timișoara - IREA. Lucrarea a fost testată deja
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
legislative, multe dintre ele incoerente, datorită unei confuzii conceptuale. Lipsa unei fundamentări științifice în domeniu și a unui suport teoretic coerent determină toate aceste desincronizări în plan practic. Totuși, este îmbucurător interesul teoreticienilor și practicienilor pentru a acoperi aceste lacune, grăitoare fiind succesele de care se bucură manifestările naționale de profil (prima și a doua conferință națională de educație a adulților, care au avut loc la Timișoara în 2001 și 2006, organizate de Institutul Român de Educație a Adulților, sau târgurile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
bazate pe cunoaștere. Deși în ultimii ani s-au înregistrat progrese notabile în practica educației adulților, în România, literatura de specialitate din acest domeniu este una destul de săracă. Progrese îmbucurătoare se înregistrează și în efortul de fundamentare teoretică, un exemplu grăitor în acest sens fiind lucrarea Introducere în educația adulților, coordonată de Simona Sava și Dorel Ungureanu, apărută la Editura Mirton din Timișoara în anul 2005, sub egida Institutului Român deEducație a Adulților din Timișoara - IREA. Lucrarea a fost testată deja
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
legislative, multe dintre ele incoerente, datorită unei confuzii conceptuale. Lipsa unei fundamentări științifice în domeniu și a unui suport teoretic coerent determină toate aceste desincronizări în plan practic. Totuși, este îmbucurător interesul teoreticienilor și practicienilor pentru a acoperi aceste lacune, grăitoare fiind succesele de care se bucură manifestările naționale de profil (prima și a doua conferință națională de educație a adulților, care au avut loc la Timișoara în 2001 și 2006, organizate de Institutul Român de Educație a Adulților, sau târgurile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
paranteză fie spus), În mod cu totul neinspirat, la capitolul „Științele auxiliare ale istoriei”, printre titluri referitoare la medalii, sigilii, ștampile sau paleofaunistică. Nu aș fi menționat acest detaliu pitoresc de taxonomie bibliografică dacă el nu ar reprezenta un semn grăitor al confuziei conceptuale care mai domnește totuși la noi, atunci când este vorba despre raportul dintre istoria mentalităților sau imagologie și știința istorică În accepțiunea sa clasică. În orice caz, realizările științifice valoroase, care se Înregistrează, la modul esențial, În evidențele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
un stat autonom condus de principi calvini (eminamente maghiar, prin legi și prin instituții, din cadrul cărora românii erau, de altfel, În mare parte excluși). Anularea anteriorității reale a Transilvaniei, la nivelul geografiei simbolice românești, nu este decât unul dintre exemplele grăitoare pentru felul În care este relaționată, În general, „Transilvania” cu „România”, În cultura politică românească. Transilvania este Înfățișată Întotdeauna ca o parte componentă, indisociabilă, a României, nu doar din punctul de vedere al realității politico-administrative actuale, ci și din acela
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cel mai Înalt grad societatea românească a timpului. Imaginea Italiei ca o nesfârșită grădină, Înnobilată de sârguința agricultorilor, revine mereu În notațiile călătorilor. Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" remarcă: „Dară câmpul, un șes neîntrerupt..., e o grădină necurmată”. Un exemplu grăitor pentru deplasarea atenției către problematica economică Îl oferă Timotei Cipariu XE "Cipariu" , Într-un mod aparent surprinzător pentru voiajul său În manieră iluministă. El vine, Într-adevăr, În Italia având În minte imaginea unei țări a clasicității, al cărei univers
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Bărnuțiu" că românilor din Italia „li se numără toți pașii și-i Înseamnă toată vorba”. În pofida sentimentelor sale de loialitate față de monarhie, pe care educația militară și serviciul trebuie să i le fi fortificat, el surprinde cu finețe aspecte foarte grăitoare pentru mentalitățile revoluționare italiene. Afirmând, la modul eufemistic, că „amicia Între oficialii militari și italieni nu e prea mare” și Încercând să Își justifice refuzul de a se Întâlni cu Papiu XE "Papiu" În văzul lumii, el apreciază că numai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
presupune existența dialogului, posibilitatea comunicării, găsirea unui limbaj comun Între Papiu Ilarian XE "Papiu Ilarian" și colegii săi animați de mentalități carbonare. Chiar dacă scrisorile de răspuns ale lui Papiu ne lipsesc, dovezile rămase de la corespondenții săi italieni sunt suficient de grăitoare. O primă temă care se detașează cu claritate din această corespondență este cea a identității de idealuri și comunității de interese. În 24 de scrisori, În condițiile unei discreții lesne de Înțeles, ea figurează În șase ocurențe, conturând, dacă nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
criminalitatea, care devine o componentă importantă a imaginii Irlandei (cu șase ocurențe), terorismul agrar și violențele sociale (12 ocurențe), problema țărănimii, mizeria acesteia, exploatarea social-economică, lipsa cronică de pământ (15 ocurențe), alcoolismul (două ocurențe). Se conturează, de fapt, un tablou grăitor al situației disperate pe care o generează Întocmirea inadecvată a relațiilor agrare. În acest spirit, majoritatea știrilor irlandeze Încep cu formule de genul: „Din Irlandia tot rău. Foametea Își cere jărtfe”; „Irlandia ajunge la culmea ticăloșiei sale”; „omorurile săvârșite de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
politică de stânga, iar după 30 decembrie 1947 a fost președinte al primului Prezidiu al Marii Adunări Naționale a R.P.R. După cum lesne se poate constata, medalia realizată în anul 1949 poartă o amprentă tipică pentru perioada când a fost realizată. Grăitoare în sensul respectiv este exprimarea bombastică din legenda reversului (fig. 122rv) TOVARĂȘULUI ȘI MAESTRULUI NOSTRU ÎNTEMEIETORUL ENDOCRINOLOGIEI ROMÂNEȘTI OMAGIUL ELEVILOR SAI LA 50 ANI DE ACTIVITATE ȘTIINȚIFICĂ. O medalie din 1974 îl înfățișează pe marele savant pe avers (fig. 123av
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Richard Taylor, Film Propaganda. Soviet Russia and Nazi Germany, I.B. Tauris, Londra, 2009, p. 35. totul nefolositoare, ba chiar nocivă”. Ea aparține țarului Nicolae al II- lea și a fost exprimată în anul de grație 1913. Orbirea capului încoronat e grăitoare : ca șef de stat, Nicolae putea să nu intuiască posibilitățile cinematografului ca artă, dar nesesizarea importanței lui politice era un semn al sorții ce avea să vină pentru Romanovi. Tot în 1913, Vladimir Maiakovski, poetul Revoluției, constata : „Teatrul s-a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sau obiectul ca valoare simbolică și estetică, grupat în celebre naturi moarte, au constituit capitole esențiale pentru arta națională și universală. El înseamnă pentru pictura românească ceea ce Chardin, cu iubirea sa sinceră față de obiectele uzuale, aceleași, neînsuflețite, dar atât de grăitoare, a însemnat la timpul lui pentru arta franceză și europeană, căutând “mereu natura și adevărul” pentru “a înțelege armonia culorilor și a răsfrângerii luminii” (Denis Diderot, Scrieri despre artă,Editura Meridiane, București, 1967, pag. 158 și 174). Vorbind despre Chardin
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
am arătat deja, chiar o fac - o masivă apetență pentru modernitatea care era încă un fenomen marginal și în Occident. Desigur, există exemple de arhitectură modernistă și în București, iar unele dintre vilele lui Marcel Janco sau Horia Creangă sunt grăitoare din această privință. La scara producției arhitecturale a vremii, ele sunt cantitativ insignifiante însă; ca poziție în oraș ele sunt discrete și lipsite de influență urbanistică (în felul în care multe din capodoperele modernismului american sunt ascunse de pădurile din
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
asupra ecologiei fiind materializat prin adoptarea economiei productive (Gamble 2007). Semnificativ este faptul că această meta narațiune, al cărei obiectiv fundamental l-a reprezentat dintotdeauna identificarea germenilor civilizației, divizează implacabil preistoria între un „înainte” și un „după”, metaforele invocate fiind grăitoare: oamenii paleoliticului „sunt înzestrați”, sau „achiziționează” (bipedia, limbajul, gîndirea simbolică, instituțiile sociale); în contrast, lumea agricultorilor, realmente creativi din punct de vedere cultural, „crește”. Epoca paleolitică devine, așadar, în mare măsură rezultatul unei antiteze retorice, al unei definiții în negativ
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
temperate. Expansiunea inițială a lui Homo sapiens sapiens a pornit dintr-un context asemănător, tropical sau subtropical, intervalul uriaș dintre primul indiciu fosil - Omo-Kibish, 195 ka BP (McDougall et al. 2005) - și colonizarea spațiilor temperate europene (45-40 ka BP) fiind grăitor în sine. Astfel că, în măsura în care se poate stabili o corelație fină între extensiunea populației și oscilațiile climatice - Pleistocenul superior oferind cel mai solid exemplu (Finlayson 2004, 2005; Van Andel & Davies 2003) - reiese că, „oamenii paleolitici” nu erau vânători arctici și
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
epocii! Încă de la primele sugestii ale lui R. Dart, importanța alimentației carnate pare să constituie, în opinia majorității paleoantropologilor, unul dintre elementele decisive pentru apariția și dezvoltarea speciei umane. Imaginea populară, de „primate ucigașe” (killer apes), a primelor hominide, este grăitoare; ea s-a instalat cu încăpățânare în imaginația arheologilor, în ciuda repetatelor critici ale bazei empirice pe care s-a edificat această supoziție (vezi, pentru o trecere în revistă cuprinzătoare, Gowlett 1996). La urma urmelor, arheologia nu poate măsura decât succesul
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
paleoliticului superior, în care abundă dovezile privind existența unor rețele de contact între populații foarte distante. Chiar și pentru paleoliticul inferior și mijlociu, ipoteza este mai greu de probat: dacă macro-izolarea grupurilor umane poate fi susținută - episoadele de speciație fiind grăitoare în sine -, extensiunea geografică a acestor populații sugerează identificarea, în epocă, a unor soluții proprii pentru această problemă<footnote Corelația dintre creșterea în dimensiuni a neocortexului și extensiunea grupurilor sociale efective conduce, de altfel, la estimări „confortabile” din punct de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
în medii reci (Gaudzinski & Roebroeks 2000; Hoffecker 2009) și în ciuda aspectului lor fizic robust, descris drept „arctic” sau chiar „hiperarctic” (Holliday, 1997), Neanderthalienii nu sunt, la rigoare, o specie propriu-zis adaptată climatului rece (Soffer 2009), iar originea lor mediteraneeană este grăitoare (Serangeli & Bolus 2009). După toate aparențele, este cultura lor, în înțelesul cel mai general, adică imbricată cu propria biologie, cea care le-a permis colonizarea cu succes a unor contexte riguroase. Însă explicarea variabilității culturale a paleoliticului mijlociu a determinat
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
și patriliniar. În fapt, simpla concentrare a subzistenței asupra vânătorii marilor mamifere ignoră un aspect de uriașă importanță, reprezentat de necesitatea procesării imensului volum de carne rezultată. Această realitate trimite imediat la importanța contribuției economice a femeilor. Aparent, cel mai grăitor reper pentru realitățile sociale ale epocii îl oferă bogatul spectru de manifestări artistice, în care reprezentările celor două sexe contrastează vădit. În arta rupestră, scenele „dramatice” și de vânătoare sunt în exclusivitate rezervate bărbaților, femeile apărând în contexte „pașnice” (Duhard
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
ușor de regenerat în contexte de criză ecologică, capabile să întrerupă rețelele de alianță ale elitelor și circuitele de redistribuție pe care se bazau ele: reculul parțial adus de ultimul Maxim Glaciar și, ulterior, de mezolitic (cf. Spikins 2008), sunt grăitoare. Este, însă, greu de contestat afinitatea dintre unele societăți ale paleoliticului superior european și structurile reinventate la o dată mai târzie și relevate etnografic în zonele septentrionale ale lumii. Ele ne permit câteva ipoteze cu privire la statutul femeilor și copiilor din partea finală
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]