3,340 matches
-
permite acumulări prea mari de memorie instituțională. Un prim pas este acela de formare, mai ales cea de tip la locul de muncă și nu cea teoretică, necesară și ea, de altfel. Un al doilea pas este acela de externalizare graduală către instituții de cercetare evaluare-monitorizare autohtone. Acest pas nu trebuie văzut ca un rabat de la calitate, ci trebuie gândit ca un progres firesc spre capacități independente de evaluare și monitorizare, localizate în sectorul privat sau cel neguvernamental de tip ONG
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
că, dup... cursurile de inițiere, s... ard... foile pe care luaser... notițe și desenaser... simbolurile considerate sacre și, de aceea, exist... peste tot in lume variații ale structur...rii tehnicilor, specifice fiec...rui grad în parte. În orice caz, structurarea gradual... este necesar... și va fi urmat... în prezentarea din aceast... carte, pe sistemul de trei grade (întâi, al doilea și maestru Reiki). F...r... simboluri Gradului întâi al practicii Reiki nu-i corespunde lucrul cu simboluri, ci aplicarea palmelor că
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
autotratament specifice gradului întâi al practicii Reiki și dup... o perioad... de practic... de cel putin 21 de zile, putem trece mai departe la studiul gradului al doilea. În orice încercare spiritual..., trebuie s... trecem prin diferite stadii de evoluție gradual..., etapizat... corect, astfel încât s... putem fundamenta toate noile noțiuni acumulate. Reiki nu face excepție de la aceast... regul.... Dup... practicarea tehnicilor specifice gradului întâi, urmeaz..., în mod logic, tehnicile celui de-al doilea grad, împreun... cu utilizarea simbolurilor aferente. Fiec...rui
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
plan de Îmbunătățire a performanțelor. Pentru a Încuraja eforturile mediocrului, este important să aveți puse pe hârtie etapele ce trebuie urmărite. Stabiliți obiective specifice și măsurabile, În vederea atingerii lor. La Început s-ar putea să fie nevoie de o strategie graduală, dar muncitorul trebuie să știe În cele din urmă că are datoria de a presta În permanență la un nivel superior. Cereți-i angajatului să semneze și să dateze planul, după care lăsați-i și lui o copie. În următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
cu imaginea exodului, viteza procesului este lentă și predeterminată, iar prin analogia jocului de șah nu se pune problema vitezei. Pentru a surprinde și alte aspecte ale reformei, s-a apelat la metafora bolnavului. Din această perspectivă, reforma poate fi graduală sau șoc, după cum și un bolnav poate fi tratat medicamentos sau chirurgical. În această logică, stabilizarea inflației trebuie să preceadă sau să însoțească liberalizarea și privatizarea. Ca și metafora jocului de șah, analogia bolnavului favorizează meditația asupra tipurilor de strategie
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
ale sistemelor economico-sociale care au coexistat până nu demult, este vizibil (chiar dacă există și alte puncte de vedere) că marile transformări care trebuie să se producă în perioada potrivită și la nivelul tuturor purtătorilor de interese trebuie să fie conduse gradual, în baza unor strategii, cu obiective de atins (intermediare și finale), cu mijloace alocate corespunzător, cu instrumente de intervenție (directă și/sau indirectă) din partea autorității, cu mecanisme de control al riscurilor în cadrul unor norme și reguli care să permită individualizarea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
pieței concurențiale: lucrătorii întreprinderilor publice pot folosi această perioadă de tranziție și pot solicita, de exemplu, salarii mari, fără a răspunde pentru consecințele acestora (Polonia - întreprinderi administrate de muncitori). Pe de altă parte, în cazul unei privatizări și restructurări trenante, graduale și mai lente a economiei, există pericolul să nu se manifeste efectele pozitive ale prosperității, ceea ce duce la nemulțumiri sociale în rândul populației, mai ales prin apariția șomajului. Sub acest aspect se justifică o privatizare cât mai rapidă. Dar trebuie
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
moștenite de la mecanismul de comandă și a celei ciclice apărute relativ recent. Finalitatea reformei este înfăptuirea economiei cu piață concurențială modernă și a mecanismului său eficient, funcțional liber. Cele două obiective trebuie să se înfăptuiască în secvențe de timp diferite, gradual, dar nu lent, cu blocaje, ci prin măsuri eșalonate, însă derulate simultan. Aceasta decurge din natura și interdependența fenomenelor și proceselor economice implicate și realizate prin asemenea măsuri. În cadrul măsurilor respective se identifică, după părerea noastră, următoarele trei mari procese
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
corpul obiectiv întâlnește suprafața unei epiderme anonime. În locul alterității, corpul fiecăruia trăiește tautologia dorinței nesaturate. Timpul se cască de acum înainte ca orizont al repetiției. Angoasa este diminuată, dar atotprezentă tocmai prin deschiderea acestui orizont. Întrucât angoasa corespunde unei conștiințe graduale a propriei diferențieri sexuale, seducția poate apărea exploatând asimetria distribuției acestei tonalități. Pe de o parte, are loc seducția activă (tipic masculină), prin manipularea slăbiciunii celui care rezistă mai puțin în fața angoasei generice („puterea de a putea”), neștiind ce să
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
europene de a fi în măsură să constituie un sistem propriu de securitate și apărare: "Principala preocupare a instituțiilor europene este dacă Europa poate să avanseze spre un sistem comun de apărare tipic Uniunii Europene printr-o integrare progresivă și graduală a capacităților și politicilor naționale, dezvoltând o politică de securitate și de apărare autonomă și complet originală. Acest obiectiv al Uniunii Europene nu ar trebui să se interfereze cu obiectivele N.A.T.O. deși toate obiectivele securității și apărării ar trebui
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
1984. Schwok, Rene, Theories des integration européenne, Bruxelles, 2005. Sjursen, Helene, "Understanding the Common Foreign and Security Policy. Analytical Building Blocks", în Michèle Knodt și Sebastiaan Princen, Understanding the European Union's External Relations, Routledge, London, 2003. Silvestri, Stefano, "The gradual path to a European Defence Identity", în Alvaro Vasconcelos, What ambitions for European defence in 2020?, Institute for Security Studies, Paris, 2009. Simonds, Frank; Emeny, Brooks, The Great Powers in World Politics, American Book, New York, 1937. Snyder, Glenn, Alliance Politics
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
la 2 octombrie 2009. Referendumul irlandez a fost considerat ca un mare obstacol în implementarea tratatului, ceea ce a contribuit la apariția unor incertitudini și la etapele următoare de ratificare a tratatului din partea președinților Poloniei și Cehiei. 85 Stefano Silvestri, "The gradual path to a European Defence Identity", în Alvaro Vasconcelos, What ambitions for European defence in 2020 ?, Institute for Security Studies, Paris, 2009, p. 75, disponibil on-line la adresahttp://www.iss.europa.eu/uploads/ media/What ambitions for European defence in 2020.pdf 86 A Future Agenda
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
ani. Elevii care au luat parte la program au fost racolați din zone diferite, separați de clasele normale de liceu și au primit ajutor și atenție sporită din partea unor profesori anume pregătiți pentru a-i îndruma pe copii în vederea recuperării graduale a funcțiilor lor intelectuale. Academic vorbind, predarea de reabilitare părea a fi potențial benefică pentru elevii defavorizați; în orice caz, prețul substanțial care trebuie plătit la nivel personal, constând în stigmatizarea socială și izolarea de liceenii „normali”, nu putea fi
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
exteriori din CP. Din punctul nostru de vedere, considerăm configurația anterioară completăși mai apropiată de dezideratul unei comprehensiuni socio-psiho-pedagogice a reprezentărilor. Este de menționat evidentul caracter perfectibil al prezentului demers. Odată cu persistența temporală în acest CP, numărul reprezentărilor se amplifică gradual, devenind din ce în ce mai larg și complex, dar și selectiv, dând naștere unui Sistem reprezentațional. Printr-o selecție mai atentă, prin fortificare și printr-o mai profundă implantare în structurile interioare afectiv-emoționale anumite RPP se transformă în convingeri psihopedagogice. 4.6.4
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Flynn), de 9 puncte la testul verbal și de 9,6 puncte la testul de matematică. Testul lui Wechsler permite această comparație în virtutea funcției sale duble, de test verbal și de performanțe. În general, ca și testul lui Raven, testul gradual al performanței permite cele mai mari creșteri ale IQ-ului (pe o durată de 30 de ani), cu aproape un punct de IQ câștigat în fiecare an. În schimb, testul verbal este mai puțin sensibil la efectele schimbării de generație
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
făcută de doctorul Knock al lui Jules Romains: „gâdilarea” și „mângâierea”. Cercetările au început la jumătatea secolului al XIX-lea cu o tehnică originală, inventată de Max von Frey (1852-1932), care constă în explorarea pielii cu ajutorul unor ace cu greutăți graduale, de la 1 la 10 grame, și tocite pentru a nu răni... Cercetătorul își propunea să verifice dacă, așa cum se credea în epocă, durerea apare în urma stimulării prea intense a unei anumite senzații; pentru a o constata, el a început să
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
1993). Aceste cercetări identifică în final 12 emoții fundamentale, pe care le vom ilustrata prin câteva exemple. Emoțiile de bază din teoria lui Izard cu itemi reprezentativi (adaptare după Izard, Libero, Putman și Haynes, 1993) Exemple de itemi ai testelor graduale „ În viața cotidiană vă simțiți deseori...” Interes ...foarte interesat de ceea ce sunteți gata să faceți. Bucurie ...bucuros; totul merge cum trebuie, totul este roz. Surpriză ...uimit când nu înțelegeți ce se întâmplă; totul e atât de neobișnuit. Tristețe ...descurajat; nimic
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
sunt percepute ca legitime de către membrii societății. Această percepție este cauzată fie de limitările modelelor cognitive subiective, fie de faptul că este interpretată prin prisma altor valori sociale decât eficiența, cum sunt echitatea sau dreptatea socială. Schimbările instituționale sunt preponderent graduale, lente și pot fi explicate numai Într-un anumit context social prin acumularea de cunoaștere și informații. North explică astfel că dezvoltarea instituțiilor se realizează Într-un cadru deja existent care generează o logică a succesiunii instituțiilor. Aceste forme de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
1991) despre instituții (governance structures), În virtutea funcției lor. Granovetter consideră totuși că relațiile sociale pot ajunge să fie similare instituțiilor (mai degrabă informale - M.P.). El argumentează că instituțiile pot fi considerate drept „rețele solidificate”. Interacțiunile Între indivizi dobândesc În mod gradual calitate obiectuală (se dezvoltă roluri sociale cărora le sunt asociate așteptări), iar oamenii ajung să le ia ca atare (taken for granted). 3. Cercetări empirice ale modelului implicării Larson (1992), Portes și Sensenbrenner (1993) și Uzzi (1996, 1997) se numără
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
repetare cât mai variată; - asigurarea, pentru cel care Învață, a unor metode de mediere verbală; - educarea atenției, care se realizează inițial prin evidențierea dimensiunilor relevante a ceea ce se prezintă și prin reducerea la minimum a factorilor perturbatori; pe măsura dezvoltării graduale a capacității de atenție, se pot introduce anumiți factori perturbatori, ca mijloc de facilitare a formării capacităților complexe ale atenției; - promovarea În clasă a unui mediu pozitiv de lucru și a unei atmosfere de succes, pe care să se bazeze
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
mulțumirea omului cu un anumit aspect al vieții sale etc. sunt câteva exemple luate aproape la întâmplare pentru a ilustra afirmația anterioară. Ceea ce au comun toate aceste exemple e faptul că însușirea e presupusă a se manifesta sub o formă graduală, fiind, în principiu, măsurabilă, dar ea nu se lasă surprinsă ușor prin niște „semne” evidente, capabile să fie evaluate în chip cantitativ (să se aplice o unitate de măsură). În acest caz, pentru a se evidenția totuși un asemenea caracter
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fără o definiție clară a sensului lor, ca de exemplu „foarte mulțumit”, „mulțumit” ș.a.m.d. Este evident că astfel de evaluări ale stărilor caracteristicii sunt de natură esențialmente calitativă, chiar dacă, așa cum ziceam, putem presupune că însușirea prezintă o variație graduală, exprimabilă, în principiu, cantitativ. Pentru a se ajunge la evaluări cantitative este nevoie de un proces extrem de complex - și, din păcate, cu rezultate adeseori discutabile - de cuantificare, ce constă, în linii mari, în alegerea unor indicatori ai caracteristicii, cărora li
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
acord sau nu cu ceva, are o opinie favorabilă sau nefavorabilă în legătură cu altceva ș.a.m.d. În cele mai multe cazuri însă, dacă e vorba de opinii, lucrurile sunt mai complexe, gama de răspunsuri formând o scală ordinală, care încearcă să surprindă gradual intensitatea unei opinii: măsura în care oamenii sunt satisfăcuți de un aspect al vieții lor, tăria cu care cred în ceva, nuanțele în aprecierea activității unei personalități publice sau a unei instituții etc. Un exemplu de astfel de întrebare este
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
transformă în pierdere pe cealaltă. Nu putem ameliora simultan și precizia estimării, și siguranța acesteia, restul condițiilor fiind identice. e. În activitatea practică de cercetare se folosește expresia eșantion reprezentativ (nereprezentativ), chiar dacă, așa cum am spus, e vorba de o însușire graduală (și încă pe două dimensiuni!). Se acceptă, pe baza experienței de cercetare sau în conformitate cu exigențele studiului în cauză, că o anumită eroare este „suficient de mică” și o anumită probabilitate „suficient de mare” pentru ca eșantionul să fie „bun”, adică să
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
precedent, pot fi indivizi umani, grupuri sociale, instituții, comunități etc.) dotate cu o anumită trăsătură ce nu se mai evidențiază doar prin cele două alternative - prezență/absență -, ci și prin existența mai multor stări, care pot sugera chiar o variație graduală a intensității caracteristicii. Așa sunt conceptele „satisfacție în muncă”, „integrare socială”, „coeziune” a unui grup și multe, foarte multe altele. Chiar dacă unele noțiuni variabile pot fi transformate, prin condensarea stărilor sau prin descompunere în mai multe noțiuni mai simple, în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]