1,670 matches
-
Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 51103 Koln, Koburgerstr. 74. 137. Krecke Corbescu Lăcrămioara Gabriela, născută la 12 noiembrie 1967 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Corbescu Ioan și Elisabeta, cu domiciliul actual în Marele Ducat de Luxemburg, Dudelange, Grande Duchesse Charlotte 68. 138. Geiss Ana, născută la 16 ianuarie 1965 în București, România, fiica lui Ghica Grigore și Ionescu Marie Elisse, cu domiciliul actual în Germania, 80797 Munchen, Schleissheimerstr. 128. 139. Zamfir Liliana Mirela, născută la 7 septembrie 1964
HOTĂRÂRE nr. 521 din 26 iunie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115541_a_116870]
-
fiecăreia dintre noi. Este un parfum elegant, ce răspândește în jur calmul unei dimineți pe canalele atât de romantice ale Veneției. Se strecoară pe nesimțite, fascinează, trezește emoții și se întipărește în amintire, asemenea unei plimbări în gondolă pe Canal Grande. • Venezia uomo. Bărbații misterioși, plini de intuiție și imaginație, atenți, creativi, care transformă fiecare întâlnire într-o nouă surpriză, vor fi cu siguranță atrași de acest parfum. Venezia Pasiello este parfumul luminii, este acel sentiment de zbor pe care îl
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
importanță o are scara monu‑ mentală din centrul intrării, realizată ulterior de Bartolomeo Ammannati după un proiect al său10. 7 Cf. B. aGosti, o. c., 270‑273. 8 Cf. a. de GuBernatis - u. martini, Dizionario degli artisti, nr.17, La grande storia de‑ ll’arte, Ed. Lettera, Firenze 2006, 9. 9 Cf. a. de GuBernatis - u. martini, o.c., 9. 10 Ibidem. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei Biblioteca Laurentină: interior 71 Michelangelo și‑a luat ca punct de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
În căutarea colecției ideale, printre capodoperele tutu‑ ror timpurilor, trad. Raluca Niță, Editura Litera, București 2009. 4. Dicționare Cairo G., Dizionario ragionato dei simboli, Ed. Forni Editore, Bologna 1967. GuBernatis de a. - u. martini, Dizionario degli artisti, nr.17, La grande storia dell’ arte, Ed. Lettera, Firentze 2006. Noul Dex, Ed. Litera, București 2011. BiBlioGrafie 157 vrieS D., Dictionary of Symbols and Imagery, Ed. Clarendon Press, London 1976. rahner K. - vorgrimler h., Dictionnaire de theologie catholique, tr. P. Demann - M. Vidai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
sancțiunilor, ceea ce dorește, în cel mai rău caz. România, locuitorii săi, indiferent de pregătire profesională, confesiune sau origine etnică, au văzut adevăratele intenții ale organismului european în care au fost primiți, ca rude sărace și cuminți, urecheate de câte ori au poftă granzii europeni. Anexe În cartea sa, „Un plan pentru Europa” Zbigniew Kazimierz Brzeziński spune: „Alianța este, în fond o comunitate de state democratice care au o gândire comună și care împart aceeași cultură politică. Ele sunt legate unul de altul prin
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
importanță o are scara monu‑ mentală din centrul intrării, realizată ulterior de Bartolomeo Ammannati după un proiect al său10. 7 Cf. B. aGosti, o. c., 270‑273. 8 Cf. a. de GuBernatis - u. martini, Dizionario degli artisti, nr.17, La grande storia de‑ ll’arte, Ed. Lettera, Firenze 2006, 9. 9 Cf. a. de GuBernatis - u. martini, o.c., 9. 10 Ibidem. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei Biblioteca Laurentină: interior 71 Michelangelo și‑a luat ca punct de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
În căutarea colecției ideale, printre capodoperele tutu‑ ror timpurilor, trad. Raluca Niță, Editura Litera, București 2009. 4. Dicționare Cairo G., Dizionario ragionato dei simboli, Ed. Forni Editore, Bologna 1967. GuBernatis de a. - u. martini, Dizionario degli artisti, nr.17, La grande storia dell’ arte, Ed. Lettera, Firentze 2006. Noul Dex, Ed. Litera, București 2011. BiBlioGrafie 157 vrieS D., Dictionary of Symbols and Imagery, Ed. Clarendon Press, London 1976. rahner K. - vorgrimler h., Dictionnaire de theologie catholique, tr. P. Demann - M. Vidai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
din 1929. b. COTE d’AMÉTHYSTE Coasta de Ametist este denumirea zonei de coastă joasă a Languedoc-ului care include mai ales stațiuni destinate turismului de masă. Între stațiunile care se înșiruie în acest sector al Mediteranei franceze se numără: Sète, Grande Motte, Port Gruissan, Cap d’Agde, Port Leucate, Mont Pezat - cele mai multe dintre acestea fiind amenajate încă din anii 1950-1960. Sète este un cunoscut port și stațiune litorală mediteraneană, supranumită Veneția Lanquedoc-ului. Este punctul de plecare pentru Canal de Midi și
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
port și stațiune litorală mediteraneană, supranumită Veneția Lanquedoc-ului. Este punctul de plecare pentru Canal de Midi și punctul terminus pentru Canal du Rhône à Sète . De fapt localitatea era doar un mic sătuc înainte de se începe construcția Canal de Midi. Grande Motte este una dintre stațiunile balneoclimaterice preferate de pe țărmul mediteranean francez, care atrage în jur de 2 milioane turiști pe an. Este renumit pentru arhitectura omogenă, cu o predominare a clădirilor în formă de piramidă. Cap d’Agde este o
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Mi s-a spus să nu identific America cu Statele Unite când călătoresc în emisfera noastră, deoarece acest obicei, o a doua natură pentru mine, este, se înțelege, respins de sutele de milioane de americani care trăiesc la sud de Rio Grande. Am învățat și un alt tip de lecție când, la începutul ocupării funcției de ambasador la Națiunile Unite, am făcut un comentariu neglijent privind o potențială amenințare la adresa rezervelor de petrol, pentru a observa apoi cu stupoare că prețurile la
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
doti vostre cantor prose, nè versi? In voi solo (e son parca) può vedersi giunta a sommo valor, somma bontade. Voi Saggio, voi clemente, voi cortese onde nel primo fior de' più verd' anni vi fu dato da Dio si grande impero, per ristorar tutti gli andati danni: e, con potere eguale al bel penssero, por sempiterno fine a tante offese 4. Veronica Franco (1546-1591) De la mama ei, și ea fostă curtezană, Veronica a învățat să se ocupe de trupul ei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cel mai întins imperiu după Carol cel Mare era însă prea acaparat de ambiții mondiale pentru a se putea impune în Germania. Ducele de Alba l-a sfătuit ca, în primul rând, să aducă principii germani sub ascultare la condiția "granzilor" din Spania 195. Revolta principilor, care a urmat acestei încercări, s-a finalizat cu încheierea Înțelegerii de la Passau (1552): împăratul recunoștea că demnitatea imperială rămâne electivă, că nu poate guverna fără Consiliul electorilor (Kurvereine) și că nu poate aduce nici o
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
seule physionomie ". Il y a, chez Balzac, une surenchère de la description. Les détails vestimentaires, la physionomie, la façon de parler et de se comporter suggèrent au lecteur le caractère diabolique du personnage, couvert par le "manteau d'or" de sa grande fortune. Grandet est un "vieux renard", un "caïman", un "serpent", un "basilic", un "chien". Cette réduction à l'image d'une bête manifeste symboliquement la chute de l'esprit, sa dépossession de la grâce divine et sa soumission au Méchant, chose
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
par opposition le groupe masculin dont les axiologiques impliquent un axe d'intensité maximale (Charles Cruchot les prétendants les créanciers Grandet). Les connotations sont sociales : dans cet espace machiste agressif, les femmes sont condamnées à une existence passive. Seule la Grande Nanon est située à mi-chemin. Elle est un "chêne" (le sème de grandeur est accentué) et un "chien fidèle"; "plus chaste que la Vierge Marie", elle est inscrite par le narrateur dans le paradigme religieux de la Vierge qu'il oppose
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
sur ce phénomène encore peu perceptible pour ses contemporains : "Chaque département a son Grandet. Seulement le Grandet de Mayenne ou de Lille est moins riche que ne l'étaient l'ancien maire de Saumur". Son amie, la "ville" et la Grande Nanon dans l'ensemble du roman, en général ses contemporains doivent être gagnés du côté de la thèse proposée. C'est ce qui explique le dialogisme du texte et son orientation argumentative. L'argumentation relève du raisonnement dialecti-que et implique un
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Turliuc, Naționalism și etnicitate. Considerații istoriografice, în Istoria ca lectură a lumii, Iași, 1994, p.434. 5 J. Rosenau, Le nouvel ordre mondial: forces sous-jacentes et résultats, în Etudes internationales, 23, mars 1992, p.23 sqq. 6 Yves Lacoste, Trop grande ou trop petite?, în Le Débat, 63, 1991, p.84-86. 7 Boyd C. Shafer, Nationalism: myth and reality, 1995. Apud Cătălin Turliuc, op. cit., p.433. 8 Mattei Dogan, Dominique Pelassy, Cum să comparăm națiunile. Sociologia politică comparativă, București, 1993. 9
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
qui se trouvent sous le signe du cancer. Dans le dernier cas, il y a peu de chances que la littérature générée dans de telles conditions s'inscrive dans ce qu'on appelle, en utilisant un cliché de définition, la grande littérature. Il y a des écrivains qui se cherchent dans l'amalgame des idées et des conceptions de l'époque, qui essaient de se confirmer un statut, de préciser une identité, bien que la société leur offre une désillusion, leur
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
constată în revistă La Vie parisienne (ediția 1885-1890): "Elle n'est pas toujours française, mais presque toujours parisienne, ou l'est devenue très vite. Elle est même quelquefois née parisienne de l'autre côté de l'océan. Elle peut être grande duchesse, princesse, mais aussi financière, actrice et même souvent cocotte" [apud Tetart-Vittu, p.94-95]. Parafrazând-o pe Simone de Beauvoir, vom spune că nu te naști Pariziana, ci devii. Aureola Parizienei nu le este acordată nici macar tuturor acelora care s-
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a vu souvent des provinciales devenir Parisiennes, mais jamais une Parisienne devenir entièrement provinciale" [Bauer, p.5]. Poți rămâne provincial și la Paris: "Elle devint une de ces provinciales de Paris dont la race est nombreuse. Elle demeura ignorante de la grande ville, de son monde élégant, de șes plaisirs, de șes costumes, comme elle était demeurée ignorante de la vie, de șes perfidies et de șes mystères" [Maupassant, Le pardon, în La parure, p.282]. Provinciala este mai conservatoare decât femeia citadina
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
presupune o relativă bunăstare. Prodigalitatea Parizienei este excesivă, manifestându-se în recepții și ospețe prin care se pune în valoare și își cucerește admiratori. Pariziana este simbolul ruinei 120: C'était la ruine de la maison qui passait, la ruine en grande toilette, avec son petit coupé à la porte, et să mine reposée d'heureuse coquette" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.131]. Sidonie Chèbe este "une Parisienne, un de ces petits chiffons mal peignés qui șont la ruine d
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Son Excellence Eugène Rougon, p.80]. Extravaganța este un risc pe care Pariziana, spre deosebire de alte femei, și-l asumă cu îndrăzneala și care îi aduce succes: "Clorinde était alors dans un épanouissement d'étrangeté et de puissance. Elle restait la grande fille excentrique qui battait Paris sur un cheval de louange pour conquérir un mari, mais la grande fille devenue femme, le buste élargi, leș reins solides, accomplissant posément leș actes leș plus extraordinaires" [ibidem, p.346]. Aceste trăsături au la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
-l asumă cu îndrăzneala și care îi aduce succes: "Clorinde était alors dans un épanouissement d'étrangeté et de puissance. Elle restait la grande fille excentrique qui battait Paris sur un cheval de louange pour conquérir un mari, mais la grande fille devenue femme, le buste élargi, leș reins solides, accomplissant posément leș actes leș plus extraordinaires" [ibidem, p.346]. Aceste trăsături au la bază manifestări multiple: ambiția de a fi diferită de alții, de a devansă modă timpului, dorința de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
jucând fără ezitare ea însăși rolurile secundare de moment. Casa lui Nana este administrată de servitoarea să că o mașină de teatru: "Zoé organisait tout, sortait de complications leș plus imprévues; c'était machiné comme un théâtre, réglé comme une grande administration" [Zola, Nana, p.312]. Casă personajului mai oferă și alte asemănări cu teatrul: există două intrări, una pentru artiști și cealaltă destinată publicului, două scări, perdele care ascund amanții neoficiali de cei oficiali ș.a. Existența se aseamănă cu lumea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Unele accepta să trăiască în această ipocrizie, făcând din minciună o a doua natură. În marile orașe, mai ales la Paris, femeia egalează bărbatul în gradul de independență și căutarea frenetica a aventurii. "La ville n'était plus qu'une grande débauche de millions et de femmes. Le vice, venu de haut, coulait" [Zola, La Сurée, p.182]. Eric Hobsbawm mai observa că "această formă de comportament [adulterul] era cea mai obișnuită în cercurile aristocratice și la modă, dar și în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
unde bălul este metaforă Parisului-spectacol. Viziunea mitică a balului asociază ideea feminității unei atmosfere de sărbătoare strălucitoare și luxoase. În viața unei femei bălul este un eveniment: "... Renée qui mourait d'envie d'être invitée aux balș de la cour. La grande soirée arriva, et elle était toute tremblante dans la voiture qui la menait aux Tuileries. (...) C'était, pour elle, la note aiguë de șa vie" [Zola, La Сurée, p.187,190]. Bălul este ocazia mondenă unde se fac cuceririle imposibile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]