1,396 matches
-
2. Vintieler Ștefan - Judecătoria Arad 3. Sallai Ana - Judecătoria Lugoj Diplomă "Meritul judiciar" clasa a II-a: 4. Nebela Silvia - Curtea de Apel Timișoara 5. Cosneanu Rodica - Curtea de Apel Timișoara 6. Chiu Mircea Ionel - Curtea de Apel Timișoara 7. Graur Ion - Curtea de Apel Timișoara 8. Damian Dorian Mircea Cornel -Curtea de Apel Timișoara 9. Barac Lidia - Curtea de Apel Timișoara 10. Prohorov Ana - Curtea de Apel Timișoara Diplomă "Meritul judiciar" clasa a III-a: 11. Briac Ion - Tribunalul Caraș-Severin
DECRET nr. 602 din 28 iunie 2002 privind conferirea Diplomei "Meritul judiciar" unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143125_a_144454]
-
localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Stana Mihai și Cornelia, cu domiciliul actual în Germania, 74889 Sinsheim, Werderstr. 73, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Babă Dochia bl. D5, sc. B, ap. 11, județul Timiș. 415. Graur Simona-Maria, născută la 14 martie 1969 în localitatea Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Anca Petru-Alexandru și Gabriella-Terez, cu domiciliul actual în Germania, 45468 Mulheim, Kampchenstr. 23, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgu Mureș, Str. Violetelor nr.
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
în localitatea Vaslui, județul Vaslui, România, fiul lui Ion și Aneta, cu domiciliul actual în Austria, 2700 Wiener Neustadt, Raugasse 49/2/12, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Giurgiu, Str. Dudului bl. 507, ap. 35, județul Giurgiu. 513. Graur Ioan, născut la 16 noiembrie 1966 în localitatea Reghin, județul Mureș, România, fiul lui Ioan și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 3300 Amstetten, Ardaggerstr. 24/1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Jabenita nr. 290, județul Mureș. 514
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
C., Nicolau - „Personalitatea umană, o interpretare cibernetică”, Cap. XII Limbajul, Ed. Junimea, Iași, 1972. 2. Golu, M., Dicu, A. - „Introducere în psihologie”, Ed. Științifică, București, 1972. 3. Gorgos, Constantin - „Dicționar enciclopedic de psihiatrie”, Vol. II, Ed. Medicală, București, 1988. 4. Graur, Al. - „Lingvistica pe înțelesul tuturor”, Ed. Enciclopedică, București, 1972. 16 5. Neveanu, Paul, Popescu - „Dicționar de psihologie”, Ed. Albatros, București, 1978, pag. 25. 6. Păunescu, C. - „Limbaj și intelect”, Ed. Științifică, București, 1973. 7. Slama, Cazacu, T. - „Introducere în psiholingvistică
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
completă, concentrată într-un singur cuvânt (cf., de exemplu, A. Ghiselii, C.Casagrande, Lingua e parola, Sansoni, Firenze, 1967). 64. În literatura de specialitate se vorbește de o categorie distinctă a propozițiilor explicative, care sunt situate fie între subordonate (A. Graur, Pentru o sintaxă a propozițiilor principale, SG, II, pp. 121-139, S. Stati, Există propoziții cauzale coordonate?, LR, 1954, nr. 6), fie între coordonate (coordonate cauzale: H. Tiktin, op. cit., G.A., Gh.N. Dragomirescu, Sintaxa și stilistica propozițiilor independente, Brașov, 1939, Structura
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de la Cotnari. Din vița asta a gustat Ștefan cel drept și Mare! Boieri și megieși Aici s-au adunat, Țării tocmind sfat! Cine-i de-ajuns de bogat? Dau via de vânzare! De-ndată un tătar, Cu haine ca de graur, Se-nfățoșează dar, Cu multe pungi de aur. Dar zise Petre Capra: „Măriți negustori Și meseriași, Luminați trăitori De prin Iași: E ziua a patra Din luna lui Cuptor! Semnez, eu, Petre Capra De vinuri vestitor, în slova latinească: „Sunt prim
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Și cei dragi s-au întrecut în a-i compune versuri, i-au plăcut în special cele create de Baochai: Spre-apus de zidu-mpărătesc, Locuri divin înmiresmate. Semn de belșug: rază de soare Prin norii de sită străbate. Revine cântec de graur, Tremură salcia de aur; Pe fir de bambus mlădiu Foenix cu graiul său viu. I-au plăcut și cele create de Daiyu: Ne-a bucurat inima Plimbarea-ți prin grădină, În locul cel sfânt, Ferit de-a lumii tină. Ca să rămână
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
viața sovietică", în Scînteia din 4 octombrie 1944, p. 2. 25 Cf. Ana Selejan, op. cit., p. 58. 26 Alături de Ralea, din redacție mai făceau parte: M. Sadoveanu, Al. Philippide, D. I. Suchianu, Demostene Botez, Cella Serghi, Mihai Beniuc, Petre Comarnescu, Al. Graur ș.a. 27 Victor Iliu, "Trădarea Cărturarilor", în Scînteia, ediția din 14 noiembrie 1944, p. 2. 28 Al. Philippide, "Locul poeziei sociale", în Torța, nr. 1/7 ianuarie 1945; apud Ana Selejan, op. cit., p. 60. 29 În Emil Dorian, răspuns la
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
încă mai era membru al Biroului Politic al Comitetului Central al PMR; peste două luni avea să fie dat jos), C. I. Parhon, Leonte Răutu, Constanța Crăciun, Ion Pas, Sorin Toma, Pavel Țugui, Ștefan Voicu, Șt. Milcu, Geo Bogza, Al. Graur, Iorgu Iordan, D. Panaitescu Perpessicius, Al. Rosetti, Zaharia Stancu, Tudor Vianu, Eugen Jebeleanu, Ion Marin Sadoveanu (directorul Teatrului Național „I. L. Cargiale”). La Bacovia n-a fost nici un acadmician plin, nici un șef de ziar, nici un membru al Comitetului Central. La el
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
educație prin patrimoniu", în "Familia", an XLVI (146), nr. 4 (533), aprilie 2010, p. 137. Grancea, Mihaela; Radu Ciprian Șerban, Refacerea legăturii cu trecutul, parte a strategiei editoriale. Studiu de caz: Editura Humanitas, în "Transilvania", nr. 5-6, 2012, p. 147. Graur, Valeriu, Războiul dezrobirii, în William Totok, Sacrificarea lui Antonescu pe altarul diplomației (IV), în "Observator cultural", nr. 77, august 2001, p. 16. Grigurcu, Gheorghe, Soluția monarhică, în "Acolada. Revistă lunară de literatură și artă", an V, nr. 9, septembrie 2011
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Ziua Mondială a Teatrului, în "Observator cultural", nr. 57, martie 2001, p. 21. 290 Cf. Teatru, în "Observator cultural", nr. 162, aprilie 2003, p. 28. 291 Bursa de spectacole, în "Observator cultural", nr. 504, decembrie 2009, p. 17. 292 Valeriu Graur, Războiul dezrobirii, în William Totok, Sacrificarea lui Antonescu pe altarul diplomației (IV), în "Observator cultural", nr. 77, august 2001, p. 16. 293 Ibidem. 294 Cf. Revista New International Journal of Romanian Studies, în "Observator cultural", nr. 80, septembrie 2001, p.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
hiat: (a) "Numai el știa o taină, cel drumeț pe cer albastru, numai el știa o taină să aducă zori de ziuă. Tot umbla, umbla prin lume pe picioare lungi de aur și venea și la căsuța unui puișor de graur" (Spiridon Vangheli, Al cui e soarele?) (b) " Într-o zi, capra cheamă iezii de pe-afară și le zice: Dragii mamei copilași! Eu mă duc în pădure, ca să mai aduc ceva de-a mâncării. Dar voi, încuiați ușa după mine
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prinț) (d) "Numai el știa o taină, cel drumeț pe cer albastru, numai el știa o taină să aducă zori de ziuă. Tot umbla, umbra prin lume pe picioare lungi de aur și venea și la căsuța unui puișor de graur." (Spiridon Vangheli, Al cui e soarele?) (e) " Micul prinț mai smulse, cu un pic de melancolie, și ultimii lăstari de baobabi. Credea că nu se va mai întoarce niciodată. Însă toate aceste munci familiare i s-au părut, în dimineața
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Enciclopedică. Ghiță, R. (2011). Deixisul categorie lingvistică universală. Modalități de exprimare a deixisului în limbile română, franceză și maghiară. Brașov: Editura Universității Transilvania. Ghiță, I., & Andrei, M. (1996). Limba Română. București: Editura Corint. ***. (1966). Gramatica limbii române. București: Editura Academiei. Graur, A. (1968). Studii de lingvistică generală. București: Editura Academiei. Graur, A. (1974). Mic tratat de ortografie. București: Editura Științifică. Graur, A. (1975). Alte etimologii românești. București: Editura Academiei R.S.R. Hoarță Lăzărescu, L. (1999). Sinonimia și omonimia gramaticală în limba română
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
exprimare a deixisului în limbile română, franceză și maghiară. Brașov: Editura Universității Transilvania. Ghiță, I., & Andrei, M. (1996). Limba Română. București: Editura Corint. ***. (1966). Gramatica limbii române. București: Editura Academiei. Graur, A. (1968). Studii de lingvistică generală. București: Editura Academiei. Graur, A. (1974). Mic tratat de ortografie. București: Editura Științifică. Graur, A. (1975). Alte etimologii românești. București: Editura Academiei R.S.R. Hoarță Lăzărescu, L. (1999). Sinonimia și omonimia gramaticală în limba română. Iași: Editura Cermi. Hobjilă, A. (2003). Microsistemul deicticelor în limba
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Editura Universității Transilvania. Ghiță, I., & Andrei, M. (1996). Limba Română. București: Editura Corint. ***. (1966). Gramatica limbii române. București: Editura Academiei. Graur, A. (1968). Studii de lingvistică generală. București: Editura Academiei. Graur, A. (1974). Mic tratat de ortografie. București: Editura Științifică. Graur, A. (1975). Alte etimologii românești. București: Editura Academiei R.S.R. Hoarță Lăzărescu, L. (1999). Sinonimia și omonimia gramaticală în limba română. Iași: Editura Cermi. Hobjilă, A. (2003). Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală. Iași: Casa Editorială Demiurg. Hobjilă, A
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
1999. 36 După Dimitriu, 1999. 37 Vezi, în general, problematica deicticelor Hobjilă, 2003; Gramatica I, 2005, pp. 58-59; Ghiță, 2011 etc. 38 Cf. Dimitriu, 1999, pp. 10-12. 39 DOOM, 2005, pp. LXXVI-LXXVII; Berg, 2004, p. 27; Zugun, 2000, p. 16; Graur, 1968, pp. 45-46 etc. 40 Vezi, de exemplu, Zugun, 2000, pp. 21-30. 41 Vezi Dănilă, 2011, pp. 19-24, unde sunt diferențiate și exemplificate îmbinările stabile (de dimensiune reduse/ de dimensiuni mari) de cuvinte, îmbinările de cuvinte în curs de stabilizare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
referent (totalitatea cuvintelor unei limbi), fie către două unități interdependente, dintre care vocabularul (vocabularul gradelor de rudenie, vocabularul informaticii, vocabularul medicinei etc.) se subordonează lexicului DȘL, 2001, p. 289; Zugun, 2000, p. 10; Ghiță & Andrei, 1996, p. 53 etc. 47 Graur, 1975. Vezi și "lexicul de bază" (Iordan & Robu, 1978, pp. 277-279). 48 Vezi și "vocabularul disponibil sau pasiv" (Iordan & Robu, 1978, pp. 275-276). 49 Vezi și Iordan & Robu, 1978, p. 278. 50 Cf. Crăciun & Bădărău, 2004, p. 27; Graur, 1968
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
47 Graur, 1975. Vezi și "lexicul de bază" (Iordan & Robu, 1978, pp. 277-279). 48 Vezi și "vocabularul disponibil sau pasiv" (Iordan & Robu, 1978, pp. 275-276). 49 Vezi și Iordan & Robu, 1978, p. 278. 50 Cf. Crăciun & Bădărău, 2004, p. 27; Graur, 1968, p. 57 etc. 51 Cf. Zugun, 2000, pp. 182-184. 52 "păstrate intenționat cu forma și cu sensul din limbile împrumutătoare" (Zugun, 2000, p. 60). 53 Cf. Zugun, 2000, pp. 60-61. 54 Regionalismele sunt "cuvinte care au aria de circulație
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a deveni cuvinte noi (v. Huddlestone Pullum 2005, pp. 97-100). c) Mecanismele principale de modificare a sensului cuvintelor sunt metafora, metonimia, sinecdoca, hiperbola, ironia, iar formele de bază ale schimbărilor semantice sunt extensia, restricția, abstractizarea, concretizarea, înnobilarea, deprecierea, polarizarea (v. Graur, IL, pp. 140-142). d) Procedeele fundamentale de formare a cuvintelor sunt derivarea, compunerea și conversiunea (v. Graur, IL, p. 163, FCLR I, p. V). Deși nu constituie un tip reprezentativ pentru niciuna dintre aceste categorii de evoluție, condensarea lexico-semantică întrunește
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cuvintelor sunt metafora, metonimia, sinecdoca, hiperbola, ironia, iar formele de bază ale schimbărilor semantice sunt extensia, restricția, abstractizarea, concretizarea, înnobilarea, deprecierea, polarizarea (v. Graur, IL, pp. 140-142). d) Procedeele fundamentale de formare a cuvintelor sunt derivarea, compunerea și conversiunea (v. Graur, IL, p. 163, FCLR I, p. V). Deși nu constituie un tip reprezentativ pentru niciuna dintre aceste categorii de evoluție, condensarea lexico-semantică întrunește unele caracteristici ale fiecăreia dintre ele, deoarece: a) cuvintele rezultă în urma scurtării unor sintagme sau compuse; b
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sau nu sunt absolut necesare pentru înțelesul comunicării". GLR II, p. 397: Elipsa constă în "omiterea unor elemente necesare din punct de vedere gramatical sau lexical, pe care vorbitorii le au în minte, fără să fi fost exprimate mai înainte". Graur, GA, pp. 218-219: "Elipsa este suprimarea din propoziție sau din frază a unei părți a cărei lipsă poate fi ușor suplinită mulțumită contextului. Prin aceasta se realizează o economie de energie, la vorbitor și la ascultător, dar în același timp
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
-ți fie bună ziua", fără să mai simțim că lipsește ceva. Cum se vede din ultimul exemplu, elipsa poate afecta o propoziție și chiar o frază; alte exemple: n-am când, n-am cum (se subînțelege "să fac cutare acțiune")". Al. Graur, Puțină gramatică, vol. II, București, 1988, p. 229: Scriind despre "pleonasme și elipse", autorul afirmă că "există și cazul contrar (pleonasmului n.n.), verbe care trebuie folosite numai cu complement și care apar (greșit n.n.) singure", cu elipsa complementului: a prejudicia
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
télé (< télé[vision]), drept abrevieri prin afereză, respectiv prin apocopă. Wikipedia.engl., s.v. clipping (morphology), citează, printre cuvinte datorate trunchierii (ca engl. doc, exam, math etc.), și cable < cablegram, care a fost scurtat prin omiterea unui cuvânt identificabil, gram. În Graur, IL, p. 134, printre mijloacele proprii ale unei limbi pentru crearea de noi cuvinte este menționată și "trunchierea unor expresii mai lungi", dându-se ca exemple cazuri de condensare: "metrou (mai exact métro n.n.), cuvânt devenit internațional, provine din expresia
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
întâmplătoare a corpului sonor în care se afla un grup consonantic greu pronunțabil (pfr) al cuvântului românesc împrumutat din engleză, în scopul simplificării pronunției sale, avem un caz clasic de trunchiere (căreia i se datorează varianta mai veche gref, v. Graur, ER, p. 152); dacă însă la baza scurtării a stat analiza etimologică, este vorba de o condensare indubitabilă. Unele cuvinte trunchiate, deși inițiate, de multe ori, la nivel argotic sau popular urban, concurează serios sau chiar au înlocuit termenii de la
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]