999 matches
-
de boieri si domnitori ai Moldovei. Descendenți din familia Joldea poartă astăzi numele de Șoldea, Șioldea și Sălvan sau Salvan, prin alianță. În 1850 erau 1359 de locuitori dintre care 1236 erau români, 87 germani (sași) și 30 maghiari (1233 greco-catolici, 100 romano-catolici și 25 evanghelici-luterani. În 1900 erau 3142 de locuitori, dintre care 2367 erau români, 565 maghiari și 197 germani (2290 greco-catolici, 463 mozaici, 152 romano-catolici, 127 reformați-calvini, 63 evanghelici-luterani și 38 de ortodocși). Conform datelor recensământului din 1930
Năsăud () [Corola-website/Science/297069_a_298398]
-
1850 erau 1359 de locuitori dintre care 1236 erau români, 87 germani (sași) și 30 maghiari (1233 greco-catolici, 100 romano-catolici și 25 evanghelici-luterani. În 1900 erau 3142 de locuitori, dintre care 2367 erau români, 565 maghiari și 197 germani (2290 greco-catolici, 463 mozaici, 152 romano-catolici, 127 reformați-calvini, 63 evanghelici-luterani și 38 de ortodocși). Conform datelor recensământului din 1930 în unitățile administrative ale României, orașul Năsăud avea un total de 3.512 locuitori dintre care 2.886 erau români, 98 maghiari, 83
Năsăud () [Corola-website/Science/297069_a_298398]
-
și 38 de ortodocși). Conform datelor recensământului din 1930 în unitățile administrative ale României, orașul Năsăud avea un total de 3.512 locuitori dintre care 2.886 erau români, 98 maghiari, 83 de germani, 420 evrei, 31 țigani (2.618 greco-catolici, 425 mozaici, 250 ortodocși, 105 romano-catolici, 62 reformați-calvini, 48 evanghelici-luterani, 1 unitarian) Din datele recensământului efectuat în 2011, populația orașului Năsăud se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Năsăud () [Corola-website/Science/297069_a_298398]
-
una de maghiari (61 adică 0,63%). Pentru 6,67% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,26%), dar există și minorități de penticostali (5,39%), baptiști (2,69%) și greco-catolici (2,01%). Pentru 7,02% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Năsăud () [Corola-website/Science/297069_a_298398]
-
cele de români (11,69%) și romi (5,26%). Pentru 2,37% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (49,16%), romano-catolici (30,88%), ortodocși (10,45%), greco-catolici (2,35%), baptiști (2,34%) și penticostali (1,13%). Pentru 2,4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Această zonă a suferit timpuriu efectele trecerii de la cultura rurală autohtonă la cultura civilă, fapt din cauza căruia au dispărut portul popular
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]
-
46%), maghiari (34,79%) și romi (11,03%). Pentru 3,79% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (47,96%), reformați (25,01%), romano-catolici (17,81%) și greco-catolici (2,69%). Pentru 3,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Economia este reprezentată, în principal, de turism (pensiuni agroturistice, hoteluri, moteluri, campinguri), agricultură (culturi agricole și zootehnie), industrie (construcții metalice pentru industria chimică, prelucrarea lemnului), comerț (desfacerea bunurilor
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
de maghiari (12,77%) și romi (9,72%). Pentru 4,41% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,46%), dar există și minorități de reformați (10,2%), penticostali (3,4%), greco-catolici (3,39%), romano-catolici (2,5%) și creștini după evanghelie (1,09%). Pentru 4,57% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Biserica Reformată a fost edificată în stil gotic între 1486-1593, astfel este cea mai veche construcție din Iernut. Fondurile
Iernut () [Corola-website/Science/297083_a_298412]
-
93%) și maghiari (2,41%). Pentru 4,12% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (42,65%), evanghelici-luterani (32,08%), romano-catolici (12,72%), penticostali (4,35%) și greco-catolici (1,91%). Pentru 4,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Economia Nădlacului este centrată pe agricultură, cu o pondere mai mică în industria ușoară și comerț. Industria ușoară se rezumă la sectorul alimentar, textil și de prelucrare a
Nădlac () [Corola-website/Science/297094_a_298423]
-
05%), cu o minoritate de ucraineni (2,6%). Pentru 3,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,3%), dar există și minorități de romano-catolici (5,37%), penticostali (3,69%), greco-catolici (3,65%) și creștini după evanghelie (1,19%). Pentru 5,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. În urma cercetărilor arheologice efectuate în perimetrul urban al localității Siret s-au descoperit dovezi de locuire permanentă începând din neolitic. Numărul de
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
minorități sunt cele de romi (17,45%) și maghiari (8,73%). Pentru 6,08% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,17%), dar există și minorități de reformați (6,73%), greco-catolici (2,04%), penticostali (1,72%) și romano-catolici (1,66%). Pentru 6,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Descoperirea unei securi de piatră cioplita la Curciu și a unor oase de mamut la Dumbrăveni, aduc ipoteza că în aria
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
3.815 maghiari, 528 țigani, 275 germani, 25 evrei, 22 italieni, 19 slovaci, 17 ucraineni, 16 polonezi, 12 cehi, precum și 59 persoane care aparțin altor etnii. Recensământul din anul 2002 a relevat că în Petroșani există următoarele confesiuni: Ortodocși, Reformați-Calvini, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Romano-catolici, Baptiști și Adventiști de Ziua a Șaptea. De asemenea 77 persoane s-au declarat fără religie și 51 atei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Petroșani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,3%), cu o minoritate de romi (8,61%). Pentru 5,02% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,26%), dar există și minorități de greco-catolici (4,89%), creștini după evanghelie (2,3%) și penticostali (2,27%). Pentru 5,31% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Pe teritoriul actualei așezări s-a aflat localitatea daco-romană Germisara , denumită mai apoi "Thermae Dodonae". Localitatea Geoagiu este atestată
Geoagiu () [Corola-website/Science/297205_a_298534]
-
cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 3.969 locuitori, dintre care 2.781 români, 941 maghiari, 142 țigani, 92 germani ș.a. Sub aspect confesional, populația era alcătuită în 1930 din 2.627 ortodocși, 785 reformați, 285 greco-catolici, 198 romano-catolici, 67 luterani ș.a.
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
din populație nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.170 locuitori, dintre care 785 maghiari, 346 români, 27 germani ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 363 romano-catolici, 360 evanghelici, 243 ortodocși, 104 greco-catolici, 75 reformați ș.a. În anul 1956 populația a crescut la 4.032 persoane, iar în anul 1980 la 6.938 persoane. În comparație cu anul 1989 numărul locuitorilor din Copșa Mică a scăzut cu aproximativ un sfert. Sporul natural negativ depășește media
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
croați\sloveni ( 1 persoană), cehi\slovaci ( 3 persoane), armeni (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (60,75%), dar existau și romano-catolici (30,5%), mozaici (6,80%) și evanghelici\luterani (0,80%) . Alte persoane au declarat: greco-catolici (8 persoane), armeno-gregorieni ( 2 persoane), baptiști (18 persoane), altă religie (10 persoane), fără religie ( 3 persoane).
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
ele”. Libanul este țara cu cele cele mai multe religii prezente pe teritoriul ei din Orientul Mijlociu. În anul 2014, CIA World Factbook a făcut următoarele estimări: musulmani 54% (27% șiiți, 27% sunniți), creștini 40,5% (incluzând 21% catolici maroniți, 8% greco-ortodocși, 5% greco-catolici, 6,5% alți creștini, inclusiv armeni gregorieni, armeni catolici), druzi 5,6%. Un studiu realizat de Centrul de Informare din Liban în baza numerelor de înregistrare a alegătorilor arată că până în 2011 populația creștină a fost stabilă în comparație cu anii precedenți
Liban () [Corola-website/Science/298116_a_299445]
-
VI-lea a inițiat o nouă Ostpolitik a Bisericii Catolice față de blocul comunist. În data de 26 mai 1973 l-a primit în audiență pe Nicolae Ceaușescu, care s-a arătat interesat de reglementarea situației Bisericii Române Unite prin trecerea greco-catolicilor la ritul latin (romano-catolic), propunere respinsă de Vatican. La sfârșitul anului 1973 ambasada română de la Roma transmitea informații legate de faptul că „în acest an au avut loc cu regularitate întâlniri ale ambasadorului sovietic la Roma (...) cu șeful diplomației Vaticanului
Papa Paul al VI-lea () [Corola-website/Science/298165_a_299494]
-
fost considerate drept "italiană". Următoarele tabele ilustrează împărțirea pe religii a cetățenilor Austro-Ungariei. În vreme ce jumătatea austriacă a monarhiei era aproape în întregime catolică (majoritar roman-catolică, iar în estul Galiției și greco-catolică), în jumătatea de est a Ungariei, pe lângă romano-catolici și greco-catolici, exista o minoritate protestantă (mai ales reformată) însemnată din punct de vedere numeric, precum și o minoritate ortodoxă. Populația ebraică se concentra în pățile estice ale Dublei Monarhii, mai cu seamă în Galiția, unde reprezentau, în medie, aproximativ 10 % din total
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
recomandă pentru poziția pe care o ocupă, de autor clasic, dar mai ales simțul echilibrului și faptul că a scos în evidență partea solară, idilică, a sufletului țăranului român. s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
maghiari (2,0%), 1.307 germani (1,6%) ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 69.458 ortodocși (87,7%), 3.843 mozaici (4,8%), 2.629 romano-catolici (3,3%), 1.115 luterani (1,4%), 1.076 greco-catolici (1,3%) ș.a. În urma alegerilor locale din 2012, din totalul de 27 de consilieri, 12 din partea PSD, 7 au fost aleși din partea PNL, 4 din partea ALDE, 3 din partea UNPR și unul este independent. Primarul Ploieștiului, ales în 2012, este Iulian
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
slujește într-o biserică veche situată în cimitirul satului, se mai scrie faptul că există casă parohială și o suprafață destul de întinsă de teren. În toamna anului 1948 lucrurile primesc o mare schimbare din cauza faptului că din acea toamnă cultul greco-catolic a fost desființat, terenurile sunt trecute în posesia Statului Român, pe acel timp al comunismului, casa parohială este vândută unei persoane fizice iar biserica este dărâmată deoarece ajunseseră într-o stare avansată de degradare. Reînființarea Parohiei Boian după revoluția din
Biserica greco-catolică din Boian () [Corola-website/Science/317158_a_318487]
-
rutean Ftoma Kalisiewicz a fost numit în anul 1810 administrator parohial al parohiei ortodoxe „Uspenia”, el îngrijindu-se de asistență spirituală a credincioșilor greco-catolici. Misionarul greco-catolic rutean Aleksei Studinecki a vizitat în 1811 orașul Siret și i-a convins pe greco-catolicii ruteni să ceară administrației guberniale de la Lemberg să aprobe înființarea unei parohii greco-catolice în oraș. La începutul anului 1812, Șiretul a fost vizitat de misionarul Vasili Terlecki. Cu acel prilej, preotul Ftoma Kalisiewicz a acceptat să treacă la greco-catolici, împreună cu
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
pe greco-catolicii ruteni să ceară administrației guberniale de la Lemberg să aprobe înființarea unei parohii greco-catolice în oraș. La începutul anului 1812, Șiretul a fost vizitat de misionarul Vasili Terlecki. Cu acel prilej, preotul Ftoma Kalisiewicz a acceptat să treacă la greco-catolici, împreună cu majoritatea enoriașilor săi. Începând din 1812, împăratul Francisc I al Austriei a aprobat înființarea de parohii greco-catolice în Bucovina. Astfel, prin Ordinul nr. 1524 din 1 mai 1812 al Guberniului de la Lemberg s-a înființat un capelanat greco-catolic la
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
Autoritățile au cedat Biserică Sbierenilor către comunitatea greco-catolica ruteana, iar credincioșii ortodocși din apropiere au fost arondați parohiei ortodoxe „Sfântă Treime”. Preotul Ftoma Kalisiewicz a murit în anul 1825, iar după moartea sa a început un conflict între ortodocși și greco-catolici cu privire la bisericuța de lemn. Parohia ortodoxă „Sfanțul Dumitru” a fost înființată în anul 1826, preotul Vasile Burlinschi fiind numit că paroh. Acesta nu le-a mai permis credincioșilor greco-catolici ruteni să-și țină acolo slujbele religioase. Parohia „Sfanțul Dumitru” a
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
Aceste cărți au fost predate de către preotul Vasile Macarie la Muzeul Județean Bistrița (prin intermediul Protopopiatului Bistrița). La biserica din Șopteriu din jurul anului 1900 și până în prezent au slujit următorii preoți: Victor Turcu, Ioan Racovițan, Emil Stanislau, Iacob Boca, Grigore Zăgrean (greco-catolici) și Gheorghe Bender, Ioan Turnagiu, Vasile Buceag, Vasile Macarie și Vasile Mureșan (ortodocși); din anul 2004 la Parohia Ortodoxă Șopteriu slujește pr. Leon Oltean. După preluarea bisericii de către ortodocși s-au făcut multe lucrări de reparații: consolidarea fundației, introducerea curentului
Biserica de lemn din Șopteriu () [Corola-website/Science/317781_a_319110]