1,000 matches
-
1900: 545 locuitori (508 români și 37 unguri); erau 506 greco-catolici, 4 ortodocși, 10 romano-catolici, 16 reformați, 1 unitarian, 8 izraeliți. 1903: 596 locuitori; 1906: 605 locuitori; 1910: 661 locuitori (630 români, 30 unguri, 1 german); în sat erau 623 greco-catolici, 9 ortodocși, 11 romano-catolici, 10 reformați, 1 evanghelist, 6 izraeliți și 1 de altă religie. 1912: 660 locuitori; 1914: 653 locuitori. După reîntregirea României în 1918, recensămintele care au urmat de-a lungul vremii oferă următoarele date: 1920: 621 locuitori
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
în 1918, recensămintele care au urmat de-a lungul vremii oferă următoarele date: 1920: 621 locuitori (597 români, 9 unguri, 15 evrei), 140 de case 1930: 670 locuitori (643 români, 12 unguri, 12 evrei, 3 țigani); dintre locuitori, 621 erau greco-catolici, 17 ortodocși, 16 reformați 12 izraeliți și 4 baptiști 1941: 727 locuitori (692 români, 22 unguri, 1 evreu, 12 țigani); după religie, structura populației a fost următoarea: 13 ortodocși, 678 greco-catolici, 8 reformați, 4 romano-catolici, 1 unitarian, 8 izraeliți și
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
unguri, 12 evrei, 3 țigani); dintre locuitori, 621 erau greco-catolici, 17 ortodocși, 16 reformați 12 izraeliți și 4 baptiști 1941: 727 locuitori (692 români, 22 unguri, 1 evreu, 12 țigani); după religie, structura populației a fost următoarea: 13 ortodocși, 678 greco-catolici, 8 reformați, 4 romano-catolici, 1 unitarian, 8 izraeliți și 15 baptiști. 1956: 768 locuitori; 1966: 578 locuitori (574 români și 4 unguri) 1977: 596 locuitori (592 români și 4 unguri) 1992: 492 locuitori(485 români, 6 țigani și 1 ucrainean
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
polonezi, 1 rus și 1 de alt neam. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 2.066 ortodocși (48,86%), 1.868 evanghelici (luterani) (44,18%), 151 romano-catolici (3,57%), 131 mozaici (3,09%), 7 armeni, 4 adventiști și 1 greco-catolic. Comunitatea germană de religie luterană a construit în Ilișești în anul 1901 o biserică pentru a deservi necesitățile de cult ale credincioșilor germani de confesiune evanghelică. Anul dării în folosință (1901) se află înscris deasupra intrării principale în lăcașul de
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul Nagycsécs avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), persoane fără religie (%), greco-catolici (%) și reformați (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Nagycsécs, Borsod-Abaúj-Zemplén () [Corola-website/Science/332136_a_333465]
-
de securitate împotriva mănăstirilor greco-catolice, Gheorghe Gheorghiu Dej s-a deplasat la ședința Sfântului Sinod al BOR din 19 octombrie 1948, în care a luat cuvântul "pentru a liniști sufletește pe aceia dintre dumneavoastră care au urechea plecată la văicăierile greco-catolicilor". După anul 1948, timp de peste trei decenii, mănăstirea a rămas în paragină, călugării de la Bixad au fost prigonoți, desfășurarea vieții spirituale a fost pusă sub interdicție, iar averea lăcașului a fost înstrăinată în mare parte. În anul 1980 mai mulți
Mănăstirea Bixad () [Corola-website/Science/312335_a_313664]
-
în evul mediu două biserici de lemn, ambele devastate de tătari în anul 1717. Biserica din sus a fost a familiei Vlonga, iar cea din jos, a familiei Pop Coman. După „Semantismul bisericii greco-catolice” din 1900, în Moisei existau 2475 greco-catolici, din care 1773 în centru, 360 la Negru, 220 la Dragoș și 122 la Lunca de Jos, 6 romano-catolici și 1095 evrei, deci o populație de 3576 de suflete. în anul 1932 erau în comună 5014 suflete, din care 11
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
la Lunca de Jos, 6 romano-catolici și 1095 evrei, deci o populație de 3576 de suflete. în anul 1932 erau în comună 5014 suflete, din care 11 romano-catolici, 4 ortodocși, 7 calvini, 64 pocăiți, care aveau casă de rugăciuni, 3774 greco-catolici, 1154 evrei, care aveau o sinagogă și două case de rugăciuni. În toamna anului 1948 călugării greco-catolici de la Mănăstirea Moisei, împreună cu starețul Lucian Pop, au fost arestați. În locul lor a fost instalat un călugăr ortodox, mănăstirea căpătând statut de parohie
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
69%), 19 cehi și slovaci, 6 unguri, 2 sârbi, croați sau sloveni și 1 armean. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 534 romano-catolici (31,26%), 414 mozaici (24,23%), 411 ortodocși (24,06%), 180 evanghelici (luterani) (10,53%), 160 greco-catolici (9,36%) și 9 fără religie (liber-cugetători). De asemenea, populația satului Ițcanii Noi era de 714 locuitori, dintre care 499 germani (69,88%), 116 români (16,24%), 43 ruteni (6,02%), 25 polonezi (3,50%), 23 evrei (3,22%), 6
Biserica Sfânta Elisabeta din Ițcani () [Corola-website/Science/306103_a_307432]
-
6,02%), 25 polonezi (3,50%), 23 evrei (3,22%), 6 ruși, 1 ungur și 1 de alt neam. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 370 evanghelici (luterani) (51,82%), 154 romano-catolici (21,56%), 123 ortodocși (17,22%), 38 greco-catolici (5,32%), 23 mozaici (3,22%), 4 adventiști și 2 armeni. Recensământul din 1937 a consemnat doar 443 germani, dintre care 365 protestanți, 70 catolici și 8 atei. În anul 1940, majoritatea germanilor au fost repatriați în Germania. Bunurile lor
Biserica Sfânta Elisabeta din Ițcani () [Corola-website/Science/306103_a_307432]
-
28 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 2.631 romano-catolici (43,54%), 1.951 mozaici (32,29%), 1.280 ortodocși (21,18%), 100 evanghelici (luterani) (1,65%), 25 greco-catolici, 22 lipoveni, 22 adventiști, 4 unitarieni, 4 baptiști, 1 armeano-gregorian, 1 armeano-catolic și 1 de religie nedeclarată. Venirea la putere în anul 1937 a Guvernului Goga-Cuza a dus la elaborarea de legi cu caracter antisemit care au determinat o serie
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
erau români (95,0%), cu o minoritate de germani (3,0%), una de ruși (0,8%) și una de maghiari (1,2%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (95,0%), dar existau și romano-catolici (3,3%) și greco-catolici (1,7%).
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
cele de români (21,83%) și romi (13,68%). Pentru 2,59% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (40,79%), ortodocși (32,22%), romano-catolici (13,02%), greco-catolici (7,67%) și baptiști (3,15%). Pentru 2,59% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Curtuișeni, Bihor () [Corola-website/Science/310201_a_311530]
-
care 16.553 români (49,6%), 11.147 germani (33,4%), 4.521 maghiari (13,6%) ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 16.455 ortodocși (49,4%), 14.545 romano-catolici (43,7%), 1.105 luterani (3,3%), 511 greco-catolici (1,5%) ș.a. În 1930 Plasa Sântana era alcătuită din 13 sate. <br>
Plasa Sfânta Ana, județul Arad () [Corola-website/Science/329432_a_330761]
-
Alte persoane s-au declarat: români (6 persoane), polonezi (1 persoană) și ruși (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (93,38%), dar existau și mozaici (5,57%). Alte persoane s-au declarat: romano-catolici (2 persoane), greco-catolici (5 persoane) și fără religie (4 persoane).
Torăceni, Putila () [Corola-website/Science/315661_a_316990]
-
înghețat sticla de lapte în sacoșa de la supermarket. Iată de ce în Canada autoturismul nu este moft, ci necesitate.) 30 ianuarie 2005 Particip la messa de prânz din capela Marie Guillard a Universității Laval. Preotul între două vârste, L.D., este un greco-catolic de origine română, plecat din țară cu valul masiv de emigrație din anii ´90. Înăuntru, o mână de oameni. Câțiva africani și sud-americani, plus câțiva practicanți ocazionali, ca mine. Iar undeva în spatele sălii, contemplativi și cam triști, câțiva canadieni în
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pe trei etaje și Într-un colțișor acolo ne puteam mărturisi la preoții noștri. Toată lumea știa de-acolo, din baraca respectivă, că se-ntâmplă lucrurile astea, și cine voia să facă făcea. Și asta se făcea pe confesiuni... Eu sunt greco-catolic, dar erau și ortodocși, care făceau și ei la fel, pentru că aveam și preoți ortodocși. Chiar am avut unu’ acolo, un om numa’ atâtica de micuț, dar de o moralitate și de-o inteligență și de-o cultură formidabilă. Aveam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cum se numea atuncea, cu 90%. Deci, așa s-au făcut alegerile. Și au Început tot felul de represiuni Împotriva populației românești. Au Început și persecuțiile Împotriva Bisericii Greco-Catolice. Mi-aduc aminte că, În comuna noastră, În Racovița, au fost greco-catolici și a venit Preasfinția Sa Ioan Suciu, mitropolitul de la Blaj, a venit la liceu și ne-a ținut o conferință În sala de mese. După aia a fost arestat și biserica desființată. A mai fost și debarcarea Maiestății Sale, Regele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
6. • Nicolae Edroiu, O lucrare istorică inedită a lui Alexandru Șterca-Șuluțiu, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie Cluj-Napoca“, XXV, 1982, p. 289. • Pentru referiri la studiile în care a fost prezentată viața și opera cărturarului, omului politic și prelatului greco-catolic Alexandru Șterca Șuluțiu, vezi Nicolae Edroiu, Câteva precizări intenția de a arăta: Adevărata cauză a trecerii armenilor din Moldova în Transilvania. Observațiile erau susținute de comentariile istoricilor transilvăneni Fasching și Schultzer, la care a adăugat informații din sursele narative românești
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
politică - e corectă. Din perspectivă ideologică, au rezistat cei care s-au opus radical comunismului, și aceștia au aparținut unor grupuri specifice. Unii au murit, mai ales cei ce aparțineau partidelor istorice, alții au supraviețuit, cei care au aparținut clerului greco-catolic; sau a fost rezistența celor care aveau Înclinații de o anumită factură În ortodoxie. Dar În cazul discuției pe care o propune Sanda suntem Într-o capcană. Nu cred că - dacă vorbește despre rezistență - autorul se referă În vreun fel
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de tip medieval mai păstrându-se și astăzi în vechile cartiere.“ (Victor Tufescu, România - natură, om, economie, 1974). Structura confesională. După religie, cea mai mare parte a populației României este creștin-ortodoxă. Ceilalți credincioși aparțin altor culte creștine (romano catolici, reformați, greco-catolici, baptiști etc.), precum și cultelor islamic, mozaic etc. ori unor secte religioase. Structura pe grupe de vârstă. În ultimele decenii se constată o tendință de diminuare a grupei de vârstă tinere (0 - 14 ani) și de creștere a ponderii populației vârstnice
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
PCR, și-a exprimat rezervele față de modul brutal În care s-a acționat 10. În acest context a fost reținut, chiar din ordinul ministrului Cultelor, cunoscutul călugăr Arsenie Boca de la mănăstirea Sâmbăta 11. Până În vara anului 1945, numărul preoților (ortodocși, greco-catolici, luterani etc.) arestați și Închiși În lagărul de la Caracal a crescut sensibil. Deși eliberați din lagăr În același an, clericii s-au aflat și În continuare pe listele de suspecți, fiind În permanență pândiți de o nouă arestare. După alegerile
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
vila Patriarhiei de la Dragoslavele, la mănăstirea Căldărușani și ulterior la Închisoarea Sighet. Locul ierarhilor a fost luat de ternare. Nunțiatura Apostolică a avut un rol important În constituirea acestor ternare de conducere ale eparhiilor greco-catolice, dar din vara anului 1950 greco-catolicii din clandestinitate nu au mai putut conta pe sprijinul moral și material al Vaticanului, deoarece diplomații Sfântului Scaun au fost implicați Într-un proces de spionaj, fiind siliți să părăsească România la 7 iulie. Nunțiatura a reușit Însă În primii
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
comunistă și aflată sub patronajul Patriarhiei Române, reprezentanții BRU au formulat obiecții serioase asupra metodologiei, mai precis asupra modului de redactare a fișelor. Una din principalele nemulțumiri privea faptul că, pentru a mări „tezaurul de suferință” ortodox În dauna celui greco-catolic, coordonatorul dicționarului a inclus și credincioșii ortodocși martiri, dar i-a uitat pe enoriașii uniți care au pierit În universul concentraționar comunist. BOR, care oricum a dat cel mai mare număr de preoți arestați, nu avea nevoie de o astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
al acestei lucrări ar fi eliminat din textul articolelor privitoare la mărturisitorii greco-catolici chiar și cele mai timide referiri la conivența cu organele de stat, pe linie antiuniată, a unor preoți și ierarhi ortodocși 38. În plus - s-au Întrebat greco-catolicii -, ce ar spune episcopul Iuliu Hossu dacă ar afla că o astfel de operă este pusă sub patronajul unui ierarh care În urmă cu 50 de ani se transformase În mesagerul puterii comuniste când i-a cerut la mănăstirea Ciorogârla
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]