1,935 matches
-
lupta cu negrul, hoțul de buzunare. Erau cel puțin douăzeci de oameni În jur și Încă alții se mai opreau, dar nimeni nu dădea semne că vrea să intervină. Zbătându-se În strânsoarea infractorului, Feffer era imobilizat de mașina mare, greoaie. Capul i se tot lovea de parbriz În dreptul locului eliberat de șofer. Bărbatul Îl ținea În strânsoare, și Feffer arăta speriat. Opunea rezistență, se apăra, dar nu era În stare. Adversarul era mult mai puternic. Normal. Cum se putea altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
un cuptor și o roată de olărit. Pe un perete erau rafturi pe care erau expuse lucrările Shebei. Nu mai văzusem ceva făcut de ea înainte. Din nu știu ce motiv, când mă gândeam la ceramică, totdeauna aveam în minte obiectele acelea greoaie, gri-bej care se vând în magazinele de suveniruri. Dar acestea de aici erau obiecte delicate, romantice - vase cu rețele de brâuri dantelate; urne cu mânere în formă de animale și păsări. Rânduri întregi de farfurii colorate în culorile curcubeului. — Doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
să fie fericit acolo. Puștiul a zâmbit și poate că și-ar mai fi pierdut vremea căutând și alte lucruri pe care le știa deja, dacă, din spate, n-ar fi auzit pocnet de crengi rupte și apropierea unor pași greoi. Danny a strâns din pumni și s-a întors. Cel care a apărut era trolul. Care arăta groaznic. Părul de vedetă rock al lui Charlie stătea acum pleoștit, iar nasul căpătase o nuanță glorioasă de violet. Băiatul încerca să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
rămăseseră trei zile. Șaptezeci și două de ore peste care trebuia să treacă, după care putea să se întoarcă acasă, să stea de vorbă cu Mike, să-ncerce să limpezească lucrurile. Femeia s-a întrebat de ce se simțea așa de greoaie, ca și când membrele i-ar fi fost pline cu apă. Drew a venit lângă ea. E un urcuș cam de cinci kilometri, a zis el. Terenul e destul de accidentat. Până la cabana lui Pearl. Tu l-ai văzut ? Eu ? Sigur. Tipul scoate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Trăim într-o lume nebună Unde rutina devine stăpână. Dăm din coate prin marile aglomerații, Ne-mpingem și ne răstim unii la alții, Ne călcăm în picioare să ne urcăm în tramvaie Și așa, tot mai des, ne facem viața greoaie. Ne avântăm în bolizi pe autostradă, Renunțăm la tot ce e sfânt, Uităm că suntem doar secundă Și trecem nepăsători pe pământ. Ne amăgim cu clipe de feerie Ce trec peste noi ca un vânt Și uităm să dăruim bucurie
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
îndoielnică prin cele două vitralii givrate ale ușii, ca singură deschidere în afară. Proprietarul și soția lui intrau în casă prin ușa bucătăriei, eu având rezervată pe aceasta din hol cu boltă ornamentală în afară. Cele trei trepte și ușa greoaie din lemn de nuc, cu sculpturi încadrând în două dreptunghiuri paralele imaginare ciorchini de struguri, dădeau clădirii o gravitate ce nu mai corespundea gustului de acum, iar după răsucirea cheii pe dinăuntru ți se năștea sentimentul de siguranță pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
care, pentru nenorocire, reapătimire și năcazuri, neputându-le suferi, prea lesne cad întru desnădăjduire și se fac mai răi decât cei necredincioși... Rugăciunea aceasta, nana Floarea o știa încă pe de rost și o murmura cu ochii închiși, ajutând cetania greoaie a fiului său. De la acea sară și de la acea furtună, cantorul o cetise în toate zilele vieții lui. Puține și scurte fuseseră zilele acestei vieții. Puține și scurte și totuși întunecate de destule mânii. Iar după fiecare mânie, rugăciunea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
un tavan zugrăvit în azuriu și aur. Înăuntru erau mai multe femei, toate grase și înfășurate în văluri, care n-au părut deloc încântate să mă vadă. Sporovăiră câteva clipe în legătură cu prezența mea acolo, apoi una dintre ele se ridică greoaie, mă luă de mână și mă instală într-un colț îndepărtat al încăperii, făgăduindu-mi să-mi aducă jucării. N-am văzut urmă de jucării, dar n-am avut vreme să mă plictisesc, pentru că, după câteva clipe, Salma și Sara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
a pune pe picioare un serviciu de informații care să sondeze intențiile portughezilor; mai făgădui de asemenea să înarmeze o flotă și s-o conducă el însuși, dacă Dumnezeu îi va dărui sănătate. * * * Kansoh a fost văzut arborându-și iarăși greoaia noria, acoperitoarea de cap, dar nu înainte de luna șaaban. S-a înțeles atunci că el era definitiv tămăduit, iar cetatea a primit poruncă să se împodobească. A fost organizată o procesiune în fruntea căreia mergeau cei patru medici regali, înveșmântați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
sunt apreciate decât femeile hrănite din belșug? Sau poate modul ambiguu, politicos, dar fără mare zel, în care Akbar spusese: „Alteță!“? Escorta ei nu se deosebea prin nimic de cea a oricărei orășence: o singură slujnică, o țărăncuță cu gesturi greoaie care părea că se hlizește mereu și care ducea un obiect plat, înfășurat neglijent într-un postav vechi și uzat. Privirea mea s-a arătat desigur prea insistentă, căci circaziana și-a întors fățiș chipul, la care Akbar, băgând de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
tot timpul excitant. Pentru cei ce sfidau moartea în arenă, strigătele de nemulțumire reprezentau un pericol mai mare decât adversarul, iar gladiatorii știau asta. Flamma privi mulțimea și se ridică încet, arătându-și corpul superb, aproape gol, lipsit de echipamentul greoi al secutor-ului. Ridică brațele, îndreptând armele spre cer și scoțând un strigăt asemenea celor pe care le scoteau barbarii înainte să pornească la atac. În partea dinspre apus a arenei, deasupra porții libitinaria, pe unde erau scoase trupurile gladiatorilor uciși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Apoi trebuie să‐i țină omului 32 trează destinația luminoasă și bogată în toată splendoarea ei nesfârșită. În felul acesta poetul rămâne legat de popor, de cei mulți, de bunul‐simț al mulțimilor, de creația lor nestrămutată, de înceata și greoaia lor înnoire în ceva, de greaua lor urnire și suspectare a noutăților, de spiritul lor viu față de care rămân mereu treji și în stare revoluționară, căci ei apără mereu un bun câștigat care nu trebuie negat de vreme ce a devenit familiaritate
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
profunde regrete pentru suferința pe care-i plăcea s-o provoace. Șamanul spunea că-i plăcea să le aducă durere celorlalți doar atunci când datoria îl obliga s-o facă, pentru că-și iubea munca. Arăta ca o morsă bărboasă, imensă și greoaie apărută lângă Vultur-în-Zbor care părea o stridie tăcută, încordată și reținută. — Scuzele mele pentru deranj, a rostit îndurerat Șamanul. Cred c-avem de discutat o problemă destul de delicată. îVultur-în-Zbor îi remarcă gura - saliva pe la colțuri.) — Hm, a continuat Vraciul, tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
pentru un om cu memoria slabă, un șir infinit de numere fără nici o sumă. Prima dată, cu atât de mult timp în urmă, încât nici nu-și mai amintea, încercase. Limba lui uscată se împiedica tot timpul de cifrele mari, greoaie. îi fugeau mereu din minte, iar el răbdător, o lua de la capăt. Acum numărătoarea era doar o scuză. Scopul său adevărat era continua reînnoire a prieteniei cu fiecare piatră. Le da binețe ca unor vechi prieteni și se bucura când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
fusese lucrată manual, la comandă, de călugărițe franceze. Fața îi era chiar mai albă decât de obicei. Avea niște cearcăne delicate și mov sub ochi. Ce inteligent din partea ei; se asortau cu camera. Singura notă discordantă o făcea respirația ei greoaie. La un bărbat ar fi fost numită sforăit, însă prințesele nici nu sforăiau, nici nu transpirau. — Încă doarme, spuse Suki vorbind încet. I-am arătat prin semne că am înțeles. — Cred că n-ar trebui să o trezesc. Nu aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Antim. Ca un făcut, mă poticneam în Expresul de pe Apolodor, mă luam cu una, cu alta și se făcea târziu pentru a mai merge la Sfânta Liturghie. Ascultam doar clopotele mănăstirii cum băteau grave, maiestuoase, cu rezonanțe rostogolite de pe deal, greoaie, leneșe, bătrâne. Se suprapuneau clopotele bisericii din preajmă, mai sfioase, cu bătăi grăbite, zorite să nu fie înghițite de cele de la Antim. Veneau și dinspre Patriarhie dangătele marelui clopot, cu muzica lui profundă, de bas, făcând să vibreze înalții plopi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
-i exprima bănuiala că o înșeală. Efectul dramatic al acestei conversații este realizat printr-un paralelism de situații, fiecare povestindu-și drama. Similitudinea posturii lor apare când cei doi realizează că „îi traduce” una și aceiași persoană. Cu mintea lui greoaie, Pampon crede în povestea cu înșelăciunea spițerului și, după ce Mița lămurește lucrurile („ce spițer? nu-i spițer...”), cade victima unei alte confuzii. Agresiv, aleargă după bietul Crăcănel, care este amantul Miței, dar nu cel cu „traducerea”. Mache Razachescu, „ce-i
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
sa, dezgustătorul provoacă neplăcere, prin mortificare inspiră groază, iar prin hidoșenie-scârbă, aspecte și sentimente implicate deopotrivă în macabru ca și în grotesc. De altfel, grosolanul displace mai ales prin “ caracterul inform al masei sale”, de aceea mișcările sale vor fi greoaie, stângace și chiar brutale, aspecte ce fac din grosolan o “pârghie importantă a comicului gros”. La rândul său, hidosul, ca diformitate, ne scârbește, provocând în noi o reacție aproape organică. Din acest motiv, arta se slujește cu succes de hidos
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
repezeală, naivitate. La ELEMENTUL APĂ vom nota: indiferență, atitudine flegmatică/insolentă, răceală afectivă, conformism, nestatornicie. Persoană influentabilă, prea îngăduitoare, pasivă, fără inițiativă, emotivitate crescută, timiditate excesivă etc. La ELEMENTUL PĂMÂNT vom nota: lene, inconștiență, lipsă de metodă, neregularitate/inconstanță. Persoană greoaie, lentă, rigidă, încăpățânată, fanatică, neimaginativă, excesiv de tristă, pesimistă, ce manifestă diverse anomalii (sexuale, lacomie etc). După ce reușim să notăm la rubrica fiecărui element defectele corespunzătore, în săptămâna imediat următoare, fiecare rubrică în parte o împărțim în câte 3 subgrupe: în
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
băut vreodată cafea la nisip? - Nu, Înălțimea voastră, dar nici nu cred că e momentul să Încerc. O cană cu apă ar fi suficientă. - „Luminăția”, repet, „Înălțimi” sunt doar unii din supușii mei. Pașale, bey, generali... - Am o memorie mai greoaie zilele astea... - Observ. Dar trec peste această obrăznicie fiindcă avem un subiect cu adevărat important de discutat. Dacă nu e un efort prea mare pentru memoria greoaie a domniei tale, aș vrea să-mi istorisești cele Întâmplate acum optsprezece ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
sunt doar unii din supușii mei. Pașale, bey, generali... - Am o memorie mai greoaie zilele astea... - Observ. Dar trec peste această obrăznicie fiindcă avem un subiect cu adevărat important de discutat. Dacă nu e un efort prea mare pentru memoria greoaie a domniei tale, aș vrea să-mi istorisești cele Întâmplate acum optsprezece ani, la Albești. Aș vrea să mi-l descrii pe fiul cel mic al domniei tale. Ca fizic, ca trăsături ale chipului, ca fire. Atât cât pot fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
melancolie averea imobiliară, care defila de-a lungul bulevardului pe două rânduri, subt ochii ei de locatară instabilă, se consola la ideea palatului aceluia pe care îl purta în ea. Cum gândurile au densitate, i se păru că e mai greoaie acum din pricina acelui conținut, scoborând în fața locuinței, în adevăr impunătoare, a Drăgăneștilor. Lăsă pe Nory să treacă înainte, până când o putere interioară prinse să sufle peste acele zidiri, risipindu-le. Apoi, zveltă, urcă înapoia lui Nory treptele primului vestibul. La
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
deja în uitare. Aceea a fost vechea lume, iar ea este zămislitoarea unei vieți noi. Străpunge cu privirea întunecimea apei și scoate din ea un bărbat cu pielea deschisă, trandafirie, de culoarea perlei, răsuflând greu ca un copil. Respirația lui greoaie o excită. Amrita îl trage după sine pe bărbatul de culoarea perlei și totul pare să se închidă ca un halou în jurul lor. El cade la podea. Ea se uită în jur. Sunt de toate acolo, tot ce le-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
și se achită de sarcina asta metodic, fără să se grăbească, ca un om bogat care savurează un platou de mâncăruri gustoase. Pran țipă și strigă după ajutor, dar Balraj îl ignoră, lovindu-l cu putere, ritmic, până când respirația sa greoaie se transformă într-un geamăt continuu, înfundat, după care se oprește, scuipă pe podea și pleacă. Apar alții, mai mult sau mai puțin reali. Cerșetorul începe să râdă. Pandit Razdan îl vizitează ca să scuture nemulțumit din cap și să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
unui măturător, câine, pește, sau în sus, spre brahmanism și eventuala eliberare de ciclul acțiunilor și de suferință. Această trecere în revistă pe care o face Pran, se derulează cu o viteză neobișnuită. Beat, epuizat, cu inima slabă și respirația greoaie, maiorul nu este vreun performer sexual. Are destul de des nevoie să facă pauză și în timpul unei asemenea pauze, Pran se întoarce și observă o breșă în peretele negru al încăperii chinezești. După un moment, lentila unui aparat de fotografiat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]