987 matches
-
el. Om bun de suflet așa cum apare în proza La curtea cuconului Vasile Creangă era un bătrân bun și prietinos, vesel și glumeț la petreceri, îngăduitor cu supușii lui și, unde trebuia, își punea și el mâna ca să mai ușureze greul. El nu-nvățase multe-n viața lui, dar avea o înțelepciune și o isteție firească (s.n.) care prețuiau mai mult decât pretențiosul semidoctism de azi323. Se potrivește cu ceea ce spune Matei, fratele poetului: Tata avea ochi albaștri; caracter foarte violent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
copii, frățiorul meu s-a născut după plecarea pe front a tatălui meu, în septembrie 1941, eu în 1939 în vremea concentrărilor și nu aveam unde locui pentru că planurile s-au năruit la înjghebarea tinerii familii. Exemplele de luptă cu greul, de la nevoile imediate cum sunt acoperiș deasupra capului și hrana zilei, până la lupta pe câmpul de bătaie pentru pământul sfânt lăsat de străbuni, mi-au fost de mare ajutor și mie și celor din generația mea, unii chiar mai loviți
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
sfânt lăsat de străbuni, mi-au fost de mare ajutor și mie și celor din generația mea, unii chiar mai loviți, părinții lor ne mai întorcându-se acasă iar mamele lor ducând o viață din tinerețe până la final, singure, cu greul. Am crescut și trăit în mediu cu greutăți materiale dar cu frumoase trăsături morale. Generații de copii - deveniți oameni de nădejde - au avut parte de Marele Învățător, D-l Alexandru Frânculescu, care întors de pe front a luat locul la catedră
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de monumentală, între noile construcții de azi... dar atunci.!”. Fără îndoială, este un simbol al spiritualității poporului român..! Concluzionă unul din colegi. Da, așa este... interveni un alt coleg, cu un zâmbet trist... Dar, să fim drepți, el a dus greul și a suferit din partea contemporanilor săi... ca, până la urma, de bună voie, să ia calea surghiunului. Căci spune cronicarul: Istovit de povara anilor și a anumitor necazuri, Mitropolitul Veniamin Costache, în noaptea de 28 ianuarie 1842, înainte de a pleca spre
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
buni nu pot să fie decât greci./ Nici oamenii din părțile mele, pelignii, și patria-mi, Sulmona,/n-ar fi putut să fie mai blânzi față de mine./ Cu puțin timp în urmă mi-ați făcut o onoare pe care cu greu/ați fi acordat-o unuia cu drepturile neștirbite;/numai eu până acum, pe-aceste țărmuri, sunt scutit de dări,/afară de cei ce sunt scutiți prin lege;/tâmplele mi-au fost încinse cu sacra cunună/pe care favoarea publică a vrut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
un loc de muncă. Găsisem prin intermediul unei colege de liceu un job de agent de marketing/ vânzări la o fabrică de plicuri (multinațională de altfel :)). Căzusem de acord să încep lucrul imediat după licență și așa am și făcut. Dar greul abia atunci a început. Profund dependentă emoțional de părinți și mai ales de mama, am pierdut brusc orice formă de sprijin din partea acestora. Mai mult, m-am confruntat cu o alianță devastatoare pentru mine între mama și tata, eu fiind
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
din sectorul său și a consemnat că “românii au luptat vitejește, dar împotriva valurilor de atacuri sovietice nu aveau nicio șansă să reziste prea mult.” Documentele germane confirmă că diviziile române, nu cele germane, au fost cele care au dus greul, în timpul operațiunii Uranus. Mii de români au fost făcuți prizonieri, încolonați și trimiși în marș în lagăre. Mulți dintre ei au fost, însă, împușcați de ostașii Armatei Roșii, contrar Convenției de la Geneva 1. Armata 6 germană, alături de Divizia 1 cavalerie
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
din sectorul său și a consemnat că “românii au luptat vitejește, dar împotriva valurilor de atacuri sovietice nu aveau nicio șansă să reziste prea mult.” Documentele germane confirmă că diviziile române, nu cele germane, au fost cele care au dus greul, în timpul operațiunii Uranus. Mii de români au fost făcuți prizonieri, încolonați și trimiși în marș în lagăre. Mulți dintre ei au fost, însă, împușcați de ostașii Armatei Roșii, contrar Convenției de la Geneva. Armata 6 germană, alături de Divizia 1 cavalerie și
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de o artă care să poleiască cu aur realitățile, dar nu avem nevoie nici de o artă care să acopere cu noroi sau smoală aceste realități; avem nevoie de o artă care să fie suflet din sufletul poporului, să redea greul și bucuria și visurile spre viitor ale oamenilor muncii, o artă izvorâtă din realitățile națiunii noastre, profund umanistă. Avem nevoie de opere de artă de toate genurile și pentru toate vârstele; copiii vor să cunoască și pe Făt-Frumos creat de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
o garsonieră de dimensiunea a trei camere... Iar pe partea dreaptă, tot Alexandru avea și locuința aceasta, era un om deosebit - a avut grijă de sora lui... și era și acolo un apartament. Singurul care a muncit și ducea tot greul acestor apartamente și a acestor doi oameni... Că nu s-a terminat numai cu noi două. Trebuia să muncească cineva ca să avem cu toții bani, să mâncăm... El a muncit foarte mult. OTTO ADLER: Vila aceea, „Petru și Pavel”, a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Foit - profesor, directorul Muzeului Județean Suceava. Cercetător, autor a numeroase lucrări științifice în domeniul istoriei, publicate în anuare și reviste sau ziare. Azi, decedat. 468 Mihai Lupescu a redactat o Botanică populară, pe care a semnat-o cu Artur Gorovei. Greul l-a dus folcloristul învățător de la Spătărești. Cum S. Fl. Marian tocmai lucra la Botanica poporană română, iar Gorovei avea nevoie de cimilituri pentru volum, au făcut schimb; mai târziu, când Lupescu s-a adresat folcloristului bucovinean cerându-i lucrarea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Plastici, este imensă: versuri, eseuri, critică literară și artistică, monografii, studii de istoria și filosofia artei. Traduceri din literatura universală. Singura menționare a tuturor titlurilor ar alcătui un volum. Prezentate succint, ar fi: I Volume de versuri: Risipă avară, 1941; Greul Pământului, 1943; Maree, 1945; Ostrovul meu, 1958; Dragostele aceleiași inimi, 1967; Țărmurile clipei, 1983; Traduceri: Iluminările lui Arthur Rimbaud, 1945; Sonete de Shakespeare, 1964. II - Studii monografice: G. Dem. Mirea; Șt. Valbudea; C. Rosenthal; Paciurea; Peisajul românesc înainte de Grigorescu; (...și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
chiar savuroase, reținem câteva: Ex ungue leonem (După gheare recunoaștem leul), Sol lucet omnibus (Soarele strălucește pentru toți), Uti, non abuti ( Să uzezi, dar să nu abuzezi), Veritas odium parit (Adevărul aduce ura), Hoc opus, hic labor est (Aici e greul, aceasta este truda cea mare), Quod licet Iovi non licet bovi ( Ceea ce-i permis lui Jupiter, nu-i este permis boului), Ex malis eligere minima (Dintre rele alege-l pe cel mai mic), Nihil agere delectat (E o încântare să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
crizei”, într-o ceremonie oficiată de președinte. Să ne trăiască! Unde ați fi vrut să ajungem cu oameni cu două fețe și cu niciun obraz?! 11 august 2010 Apocalipsa după Tökés Motto: „Hoc opus, hic labor est” (lat. „Aici e greul, aceasta e truda cea mare”) M-aș fi așteptat ca după obrăzniciile pastorului Laszlo Tökés spuse așa, în gura mare, de la înălțimea funcției de vicepreședinte al Parlamentului Europei, privind vechea „teză” a autonomiei așazisului Ținut Secuiesc, cei în drept ă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
În dorințe încep zgârcit să fiu...” (Serghei Esenin) Stau „zgribulit de-al toamnei mele frig” și nu știu pe cine să cred. Să-l cred pe primul ministru Boc, care, deși nu cunoaște problemele macroeconomice ca exministru Vlădescu, zice că „greul de-acum vine și guvernul știe ce face” (chiar știe?), sau să-l cred pe domnul președinte Băsescu care zice că am trecut de vârful crizei și că de la Cotroceni se și văd semnele redresării? Păi, dacă ai trecut vârful
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și disciplina este o condiție interioară a fiecărui legionar. „Fii disciplinat legionar, căci numai așa vei învinge. Urmează-ți șeful și la bine și la greu”, e prima din legile de bază ale acestei unități de luptă. Când a sosit greul, mulți din cei ce credeau că prin Mișcarea Legionară își pot atinge interesele, pentru a scăpa de suferință s-au dezis ca legionari și au ieșit din unitatea de ascultare, părăsind unitatea de luptă. În loc să-și vadă propria greșeală, aruncă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dor, teamă etc., a-l durea capul/picioarele/dinții etc. Expresiile verbale sunt unități în primul rând lexicale. Sensul lor unitar este condiționat de solidaritatea semantică a termenilor componenți, dominată adesea de semantica termenului mobil: mi-e dor/foame/sete/greu/ciudă etc. Sub aspect gramatical, componentele expresiei sunt mai puțin solidare (în comparație cu verbele compuse și cu locuțiunile verbale). În mod obișnuit sunt interpretate ca unități verbale nedisociabile, dar, în structura lor internă, pot fi identificate diferite relații și funcții sintactice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbul predicativ. În funcție de planul lor semantic, între verbele copulative se disting două subclase: verbe copulative absolute și verbe copulative lexico-gramaticale. Verbe copulative absolute 7 Funcționează numai ca instrument gramatical al predicației verbul copulativ a fi: „Din sfera mea venii cu greu/Ca să-ți urmez chemarea,/Iar cerul este tatăl meu/Și mumă-mea e marea.” (M. Eminescu), omonim cu verbul predicativ a fi: „A fost odată ca-n povești/A fost ca niciodată/ Din rude mari, împărătești/O prea frumoasă fată
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc. Conjunctivul poate fi impus de natura raportului sintactic în care se află înscris verbul și de funcția sintactică pe care o realizează subordonata. Predicatul unei circumstanțiale de scop, de exemplu, este totdeauna la conjunctiv: „Din sfera mea venii cu greu / Ca să te-ascult ș-acuma” (M. Eminescu) ca și predicatul unor circumstanțiale modale, temporale etc.: „Fără să mai aștepte îngăduința, un țăran trecu pragul.” (L. Rebreanu) „Tu m-ai învățat, părinte, și ne-am grăbit să-ți cerem binecuvântarea.” (L.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
regent): „În ochii lunganului stăruie o părere de rău.” (E. Barbu, 231), „O, voi ajunge, voi ajunge / vreodat’ pe malul / acelei mări pe care azi / o simt / dar nu o văd?” (L. Blaga, 20) • înrudirea: „Din sfera mea venii cu greu / Ca să te-ascult ș-acuma, Și soarele e tatăl meu / Iar noaptea-mi este muma.” (M. Eminescu, I, 172) • autorul: „Frumusețea artistică a operei lui Bălcescu se sprijină pe valoarea morală a omului.” (T. Vianu, 203) • raporturi sociale: „Ieri seara
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fiind școlarizați la domiciliu. în următoarele rânduri vă voi povesti despre experiența mea cu cei doi copilași pe care îi cunosc de când aveau 7 ani și până în prezent, când au 11 ani, și care sunt trecuți, încă de mici, prin greul vieții, cu poveștile lor impresionante și, în același timp, foarte dureroase. Din apropierea mea față de ei, mi-am dat seama că în interiorul lor de copii se află două ființe maturizate prea devreme. în confruntarea cu greutatea ce-i apasă zi de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Podgoria Cotnari” Iată câteva mostre: Destin nemuritor Zdrobiți sub nemiloasa apăsare Dur ferecați în camera torturii, Copii toamnei simt că-și pierd condurii Și amintirea unei vieți de floare. Sub forța care cată să-i doboare în suflet simt tot greul loviturii Ce pune capăt simplu aventurii Ce se încheie totuși cu onoare. Iar lacrimile grele curg șiroaie Și se transformă în râuri sângerânde Pe când eroii noștri se-nconvoaie... Așa îi deapănă prin timp destinul Toți strugurii cu boabele plăpânde Când la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dar lipsește încă una, a imposturii și nerușinării, listă imposibilă acum și, cred, chiar și în anii ce vin. Lumea și-ar fi putut imagina pe atunci că se va ajunge la asemenea clarificări? Că majoritatea celor ce au dus greul vor fi vinovați că au făcut ceva, că au riscat sau că s-au străduit să fie în rând cu lumea? În paranteză fie spus, nu descopăr, din păcate, nici o diferență între ceea ce pricepeau securiștii și activiștii de ieri și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
poemul "Toamna asaltului"22, ce este practic o versificație a textului ehrenburgian fără a preciza acest lucru: "Acest noimebrie a împodobit codrii cu roșul frunzelor vechi și câmpurile de luptă, cu sângele eroilor noștri. Pe drumuri carele scârțâie încă de greul roadei, copiii din grădinile lumii poartă întâia lor carte subsuoară. După ce codrii au adăpostit pe tovarășii dârzi din spatele liniilor, după ce drumurile au purtat armatele plecate să clădească o pace fără primejdie; Cât de puține-s vorbele smulse din această toamnă
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
un moșneag și-o babă; și moșneagul avea o fată, și baba iar o fată. Fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-n laț, lăsând tot greul pe fata moșneagului. Fata moșneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare și bună la inimă. Dumnezeu o împodobise cu toate darurile cele bune și frumoase. Dar această fată bună era horopsită și de sora cea de scoarță, și de mama cea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]