1,720 matches
-
Europa Centrală și de Est. Greutățile și inadvertențele în politica electorală, date fiind multipartidismul și reprezentarea proporțională, fac ca situația să fie departe de idealul teoreticienilor politici dar competiția e reală, iar voturile sînt numărate corect. Mai mult decît atît, guvernanții au recunoscut că înfrîngerea electorală sau pierderea votului de încredere în parlament înseamnă că ei trebuie să-și părăsească posturile, și au făcut-o în mod pașnic. Ex-comuniștii au putut cîștiga multe voturi doar prin transformarea politicilor și a partidelor
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Belarus 10 mil., Bulgaria 9 mil., Republica Cehă 10 mil., Polonia 38 mil., România 23 mil., Slovacia 5 mil., Slovenia 2 mil., Ucraina 52 mil. SONDAREA OPINIEI PUBLICE Fiecare societate modernă are nevoie de un flux continuu de informație între guvernanți și guvernați. Într-o democrație, instituții precum alegerile, sondajele de opinie publică și statisticile economice sînt surse accesibile de informații. Regimurile nedemocratice suprimă reacția populației; conducătorii economiei de comandă nu erau interesați să afle ne-voile publicului, ci să-și
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
fi trebuit să fie gratuite (Rose, 1993a: 234 ș.u.). O societate modernă în sensul lui Weber este o societate bazată pe cunoaștere, bogată în informații; un guvern democratic modern este insti-tuția-cheie într-un sistem cibernetic cu feedback continuu între guvernanți și guvernați (Deutsch, 1963). O societate modernă este transparentă; toată lumea poate observa relațiile cauză-efect și poate face calcule logice cum să voteze sau cum să își cheltuie banii. Prin contrast, sistemul comunist era opac; conducătorii ignorau sau reprimau semnalele primite
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
comandă, iar comparația cu economiile de piață poate demonstra cît de mult a rămas în urmă blocul comunist, ca dezvoltare, față de economiile de piață din Europa de Vest (vezi Powers și Cox, 1997; cf. White ș.a., 1997: 54 ș.u.). Atunci cînd guvernanții postcomuniști cultivă încrederea în progresul economic viitor, se folosesc de o afirmație ce nu poate fi contrazisă decît după următoarele alegeri. Indivizii socializați într-o economie de comandă au orizonturi de timp foarte mari. La întrebarea BND cu privire la cînd anume
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
încă și mai bun. Chiar dacă regimul nu reprezintă decît o alternativă second-best, inferioară idealului democratic, el oferă, realist vorbind, mijloacele de guvernare cele mai bune cu putință. Totuși, într-o nouă democrație, golul dintre ceea ce doresc idealiștii și ceea ce oferă guvernanții este cu mult mai mare. Un regim nou care este acceptat doar ca un rău mai mic decît regimul comunist poate avea multe lipsuri sau poate fi, pur și simplu, un rău mai mic față de ce a fost înainte. Un
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
implicate interesele unor persoane ce dețin puterea politică. De exemplu, în Slovacia, conflictul dintre pri-mul-ministru Vladimir Meciar și președintele Mihal Kovac, a implicat o răpire de persoană și boicotul referendumurilor. Dacă aplicarea legii nu poate fi considerată subînțeleasă atunci cînd guvernanții încearcă să "în-doaie" legea, atunci regimul este în cel mai bun caz o democrație frîntă. Corupția a înlocuit represiunea, ca principală amenințare la adresa supremației legii. Corupția era ceva normal și în regimurile comuniste; schimbarea de regim nu asigură eradicarea problemei
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
rămase de pe vremea comuniștilor. În epoca post-comunistă, au început să se formeze noi instituții, dar misiu-nea este dificilă din cauza trecutului compromis al multora dintre cele vechi și lipsa resurselor pentru a crea altele noi, pornind de la zero. Responsabilitatea presupune că guvernanții sînt în permanență sub presiunea de a-și justifica faptele în fața parlamentului, a presei sau a publicului. Fără responsabilitate, "electoralismul" înflorește: cîștigătorul în ale-geri consideră că are mînă liberă de a se folosi de avantanjele guvernării după bunul plac. În loc să
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
a-și justifica faptele în fața parlamentului, a presei sau a publicului. Fără responsabilitate, "electoralismul" înflorește: cîștigătorul în ale-geri consideră că are mînă liberă de a se folosi de avantanjele guvernării după bunul plac. În loc să fie receptivi față de instituțiile societății civile, guvernanții pot pretinde că votul popular justifică orice acțiune, nu numai în planul politicilor publice, ci și pentru îmbogățirea lor și a celor care îi susțin. Atît timp cît se continuă organizarea de alegeri libere și corecte, electoratul poate schimba în
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
corect și meritoriu, în umbra astrului politic. În slujba țării, a fost un om devotat"3. Note 1 Arhiva MAE, Fond Dosare personale, dosar 77/ P16, nepaginat, dosarul personal al lui Emanoil Porumbaru. 2 Ion Mamina, Ion Bulei, Guverne și guvernanți (1866-1916), Editura Silex, București, 1994, p. 228. 3 Stelian Neagoe, Oameni politici români. Enciclopedie, Editura Machiavelli, București, 2007, p. 594. În aceeași colecție au apărut (selectiv): Cazul Wallenberg, Jacques Derogy Chestiunea Dunării, Nicolae Iorga Din istoria diplomației europene, Leonid Boicu
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
1927. Însă, după un an de activitate, la 19 martie 1927 s-a retras, pe chestiuni de ordin principial, rămânând în raporturi cordiale cu șeful guvernului și colaboratorii săi27. Datorită competențelor sale în 24 Ion Mamina, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916-1938), Editura “Silex”, București, 1996, p. 195. 25 D. Braharu, Ion I. Lapedatu. Note bio bibliografice..., p. LXII. 26 Ion Mamina, Ioan Scurtu, op.cit., p. 196; vezi și Ioan Scurtu, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, Enciclopedia de istorie a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
solide la Alexandru Lapedatu din perioada studenției. Importanța acestei informații este relevantă, pentru faptul că el începuse de pe atunci să-și formeze un interes cert pentru domeniul politicii și în special asupra susținerii 1 Ion Mamina, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916-1938)..., p. 197. 2 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 133-134. 26 dezideratului de libertate și unitate națională. Implicarea lui Alexandru Lapedatu în timpul primului război mondial și în realizarea Unirii, putem spune că i-a deschis drumul spre viața politică mai
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
primire a departamentului, își manifesta interesul de a proiecta și impune o politică culturală în interesul statului, adecvată României Mari și cerințelor culturale ale vremii sale: ,, Cu simțământul datoriei întotdeauna împlinite și cu 3 Ion Mamina, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916-1938), Editura “Silex”, București, 1996, p. 196.; vezi și Idem, Enciclopedia de istorie a României, p. 105-106. 4 D. Braharu, Alexandru I. Lapedatu. Note bio-bibliografice,în (Omagiu) Fraților Alexandru și Ion Lapedatu la împlinirea vârstei de 60 de ani, Imprimeria
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
1989 1994, București, 1996; IX, 1994-1999, Cluj Napoca, 2000, Editura Academiei Române. Constantinescu, N. A., Dicționar onomastic românesc, Editura Republicii Populare Române, București, 1963. Cronologia Europei Centrale (1848-1989), coord. Nicolae Bocșan și Valeriu Leu, Editura Polirom, 2001. Mamina, Ion, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916-1938), Editura ,,Silex”, București, 1996. Rusu, N. Dorina, Istoria Academiei Române în date (1866-1998), Editura Academiei Române, București, 1997. 88 Eadem, Membrii Academiei Române (1866-1996). Mic dicționar, Fundația Academică ,,Petre Andrei”, Iași, 1996. Scurtu, Ioan, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, Enciclopedia de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
abuzului în serviciu contra intereselor persoanelor și anume abuzul în serviciu de natură să pericliteze siguranța națională a României. Legea 51/1991 răspunde fără dubiu unei necesități sociale și anume aceleia de a proteja relațiile sociale privitoare la siguranța națională. Guvernanții de pretutindeni și dintotdeauna au tratat cu o maximă seriozitate această gravă problemă statală și nu au suferit niciodată de sindromul „drepturilor omului” atunci unul dintre cei doi termeni ai binomului trebuia sacrificat: siguranța statului sau libertățile și drepturile fundamentale
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
mod reglulat constituite în cadrul cărora există ceea ce se cheamă un guvern, nu vedem doar felul în care autoritatea acestuia din urmă se exercită în numele poporului, al unei aristocrații dominante sau al unui suveran unică, ci regăsim în mod constant altceva: guvernanții, cei care dispun de puterile publice și le exercită, nu rămân decât o minoritate, dedesubtul căreia se află un mare număr de persoane care nu participă niciodată în mod real și în nici un fel la guvernare și nu fac decât
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
dedesubtul căreia se află un mare număr de persoane care nu participă niciodată în mod real și în nici un fel la guvernare și nu fac decât s-o suporte (1884, p. 19). În felul acesta, se impune o distincție între guvernanți și guvernați, care se suprapune opoziției elită/mase. Dincolo de această diviziune fundamentală, apare la Mosca noțiunea de clasă politică, mai mult sau mai puțin comparabilă cu elita guvernamentală a lui Pareto. Oricare ar fi regimul sau țara, e nevoie de
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
face să dispară aceste inegalități, naturale sau sociale, ci de a asigura accederea celor mai demni la posturile de responsabilitate și, în același timp, de a stabili relații reciproce, de autoritate sau de supunere, de bunăvoință și de încredere între guvernanți și guvernați. Machiavelli sugerase că aceste relații nu erau întotdeauna ceea ce, conform moraliștilor, ar fi trebuit să fie și că mijloacele la care guvernanții recurg cel mai frecvent, forța și șiretenia (leii și vulpile), sunt condamnabile și necesare. Dar, făcând
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de a stabili relații reciproce, de autoritate sau de supunere, de bunăvoință și de încredere între guvernanți și guvernați. Machiavelli sugerase că aceste relații nu erau întotdeauna ceea ce, conform moraliștilor, ar fi trebuit să fie și că mijloacele la care guvernanții recurg cel mai frecvent, forța și șiretenia (leii și vulpile), sunt condamnabile și necesare. Dar, făcând abstracție de pesimismul lui Machiavelli, concepția clasică risca să pară cinică, din clipa în care era utilizată împotriva ideologiei democratice sau socialiste. A spune
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sub orice regim, indiferent de țară, îți trebuie o mașină guvernamentală [...], prin intermediul căreia se desfășoară orice acțiune a guvernării” (Albertoni, 1987, pp. 52-53). Pentru Pareto, această distincție între superficial și fundamental ia forma unei opoziții între „reziduurile” care domină la guvernanți și „derivațiile” care le permit acestora să accepte reziduurile. În legătură cu toate acestea, s-a putut observa că îmbinarea originală a teoriei reziduurilor cu cea a elitei îi aparține lui Pareto (Valade, 1990, p. 289). Noțiunea de formulă politică Pentru Mosca
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fi cutumiare sau scrise. Deci, substanța regimului constituțional este dată de regulile de organizare și de conducere a statului, indiferent care ar fi forma lor: cutumiară sau scrisă. Fiecare stat modern are o Constituție deoarece, într-un stat de drept, guvernanții nu exercită puterea decât în virtutea unor prerogative stabilite printr-un act politico-juridic, a unui act prin care sunt învestiți cu anumite atribuții. O asemenea învestire se face prin Constituție. Astfel, organismele care exercită cele trei puteri - legislativă, executivă și judecătorească
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
realizată de administrația publică. Menținerea echilibrului social și a ordinii publice impun satisfacerea anumitor interese generale, publice. Rațiunea existenței societății organizate statal nu poate fi înțeleasă fără satisfacerea unor nevoi comune printr-o colaborare în comun a membrilor corpului social. Guvernanții sunt obligați să organizeze acțiuni de menținere a ordinii publice și să gireze servicii publice fără de care societatea nu ar putea exista. „În societatea omenească, observa E.D. Tarangul<footnote E.D. Tarangul, op. cit., p. 14. footnote>, există anumite nevoi de interes
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
cărvunarilor", viitorul domn al Moldovei realiza la doi ani după revoluția din 1821, o critică puternică la adresa "novatorilor", considerați vinovați pentru negarea "autorității constituite" și a "vechii administrații a Principatelor". Invocând "binele public" și necesitatea de a păstra "armonia dintre guvernanți și guvernați"2, viitorul domn califica întregul demers al "contestatarilor" drept un "act atentator". Ordinea, respectul autorității, o raportare aproape mistică față de cel care exercita puterea deveneau astfel primele valori conservatoare asumate și afirmate în spațiul public românesc. Documentul emis
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
care vor urma încearcă să convingă diplomațiile europene de faptul că îndepărtarea domnitorului era urmată de o liniște deplină în rândul populației. Unii contemporani ai evenimentelor remarcau faptul că liniștea existentă nu era rezultatul unei susțineri din partea populației pentru noii guvernanți, ci mai degrabă expresia unei apatii generale, a unei indiferențe față de viața politică, sesizabilă la nivelul unor segmente importante din societatea românească 291, nefiind astfel necesară o intervenție militară precum cereau, imediat după 11 februarie, Rusia și Imperiul Otoman. Din
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de guvernare paternalist și autoritar specific țărilor de tradiție culturală ortodoxă, dar nu doar lor727 . Treptat, dincolo de neliniștile specifice perioadelor de început ale oricărui regim politic, încep să apară unele semne de întrebare în legătură cu profunzimea schimbărilor mult așteptate din partea noilor guvernanți 728. Faptul că prea puțini lideri politici se simt reprezentați la nivel executiv, fiecare dintre ei considerând că responsabilitatea funcționării aparatului de stat revine unei alte grupări, contribuia la crearea premiselor favorabile apariției unor noi formațiuni politice, care vor dezvolta
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Boerescu le arăta celor prezenți că, aprobând excluderea lui Kogălniceanu, exista posibilitatea de a face din el o victimă și a crea condițiile pentru a se vorbi nu doar în țară din nou despre persecuții politice la adresa adversarilor din partea noilor guvernanți 735. Cât de puternic se încinsese atmosfera în toamna acestuia an devenea evident în noiembrie 1866, când Mihail Kogălniceanu fusese maltratat de populație la ieșirea din Senat 736. Toamna anului 1866 îi găsea pe liberalii radicali într-un moment propice
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]