1,002 matches
-
vă datorez că sunt om al condeiului, al culturii!. "Cultura sporește demnitatea omului" (M. Eminescu). . Provin de la țară, dintr-un mediu sănătos, un sat Costișa cu vechi tradiții și obiceiuri. Pitorescul, cadrul natural și cel etnografic, bogăția și frumusețea folclorului, hărnicia oamenilor mi-au creat încă de la o vârstă fragedă o permanentă încântare și bucurie, stimulându-mi cunoașterea și prețuirea valorilor neamului. Ajunsă, cu demnitate, la vârsta înțelepciunii creatoare am reușit să duc la îndeplinire câteva proiecte generoase. Convinsă fiind că
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
grijă împreună cu Oltea, sora mea, de grădină. Îngrijeam florile mereu, le udam, le pliveam, plantam altele noi și ți-era mai mare dragul să le privești într-o zi de vară... Zburau vesele din floare în floare, se întreceau în hărnicie și făceau zeci de curse din zori și până seară. Livada cu pomi din apropierea lor era ca o binefacere. Când mugurii se desfăceau în floare, prin cireși și vișini, mai târziu prin corcoduși, meri și peri, se auzea numai zumzet
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
se strânseseră frunzișuri moarte printre care de abia se putea Înainta. Câțiva aluni Își Încâlceau ramurile atât de strâns, Încât trebuiră să-și croiască drum cu săbiile prin hățișul sălbatic. Fratele Ulrich ceru un cuțit și Începu să reteze cu hărnicie crengile care se-mpleteau Într-un perete de netrecut. După ce se osteni astfel o vreme, urmat de strădaniile celorlați, care se luptau și ei cu hățișurile sălbăticite, de sub frunzișurile putrede apăru o gură de vizuină, În care, cu oarecare greutate
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
a avut loc marele cutremur din 1906. Partea de jos a orașului (down town), adică partea comercială, a fost complet Înghițită, Împreună cu mii de victime. Au trecut 30 de ani și nimic nu mai amintește de cataclismul de atunci. Cu hărnicie de furnici, așa și oamenii de aici au reclădit orașul, l-au Înfrumusețat și l-au Îmbogățit. Se spune că San Francisco e Întrecut doar de Rio de Janeiro ca pitoresc. De aci, vrem să coborâm spre centrul comercial. Dăm
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Ion Grămadă în articolul „Din istoria românilor din Bucovina.” Noroc am avut - spunea presa, închipuit binevoitoare, că prea bunul nostru împărat Francisc Iosif a dezlipit în anul 1848 Bucovina de Galiția, după care a început a se face mai cu hărnicie școli românești prin sate, biserica și școala fiind stâlpii de foc ai susținerii românilor. Școala le-a luminat mintea, iar biserica a sfințit lumina venită de la școli. Cabinetele de lectură, gazetele, petrecerile populare și chiar șezătorile au deșteptat poporul și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Suceava, unde trăiesc cele mai alese amintiri despre munca lui S. Fl.Marian și unde, în fiecare an, miile de săteni de pretutindeni se întâlnesc în jurul Sfântului. Fiind cea dintâi revistă de folclor din Bucovina - și ținând apoi seama de hărnicia și priceperea dlui Leca Morariu sunt de mare preț pe acest tărâm urăm FătFrumosului bucovinean viață lungă și rodnică...” (Din revista Tudor Pamfile nr.14/1926) * Filatelia, revistă și club internațional de schimb și de corespondență; redacția și administrația, director
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Institutul de stat pentru educarea orbilor și la Institutul de stat pentru educarea surdo-muților. A publicat atât în timpul dominației austriece, cât și după revenirea Bucovinei la patria mamă, foarte multe studii și articole, el rămânând o pildă de devotament, abnegație, hărnicie, conștiinciozitate și cinste științifică. Exemplul muncii sale trebuie să fie un îndemn pentru generațiile tinere dedicate învățământului special.” * Revista Birtașilor Revista birtașilor apare la Cernăuți, la 25 februarie 1930 - februarie 1931, ca organ oficial al corporațiilor birtașilor bucovineni. Apărea în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din obișnuitul ritm bucovinean. De fapt, dl. profesor C. Narly, e un remarcabil organizator dublat de asiduitatea savantului netemător de obstacole. Revista de Pedagogie, ca organ al Institutului și Seminarului pedagogic universitar din Cernăuți, a reușit să adune în jurul său hărnicia nu numai a unor profesori universitari ca Al. Ieșan, Tr. Brăileanu, S. Reli, S. Găină, ci, pe lângă străduințele unor colaboratori cunoscuți (Gr. Rațiu, E. Kallos, I. Balmoș, O. Papadopol etc) a oferit terenul și dorul tineresc de muncă al elevilor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
48 sau Înainte de ’918, azi, când un anume scepticism se instalează cu rapiditate - rudă bună cu fatalismul oriental, hrănit azi și din acea „lene” sau incapacitate de risc pe care am moștenit-o din deceniile ultimei dictaturi, când, Într-adevăr, hărnicia sau ambiția profesională te puteau iute desemna ca „dușman”, „străin” sau „intelectual”. Sigur, o anume coeziune, unitate, entuziasm și altele sunt Înscrise și pe flamurile partidelor care intră În competiție electorală, dar eu nu cred că cetățeanul „de rând” va
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Urmează Thomas Wohlfahrt, care este ovaționat, în picioare, minute în șir, de toți cei prezenți, ca un adevărat învingător. E sentimentul unanim al unei mari întreprinderi culturale, al unei călătorii incredibile, care a fost posibilă grație acestui om, tenacității și hărniciei sale impresionante. Lui și celor care l-au asistat, discret și eficient, le datorăm spectaculoasa aventură care a început acum 43 de zile la Lisabona, la marginea Europei, pe malul Oceanului Atlantic. Thomas rostește câteva fraze în engleză, ne mulțumește pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
subt mesteceni vechi. Nu poți însă să lași la o parte pe cele grave: femei strângând iarba și buruieni din ogoarele de secară, în desagi mari pe care-i poartă în spate. Galiția nu cunoaște bielșugul deși pământul e cu hărnicie și cu mare stăruință lucrat. Mai mult femei la câmp. Bărbații trebuie să fie duși după alte câștiguri. Femeile plivesc ogoarele de secară și de grâu! Și buruienile și ierburile plivite le strâng cu scumpătate pentru hrana animalelor gospodăriei. Dicționar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
deloc oameni dibaci și harnici care ar putea face ceva mai bun decât "Cartea Românească". A doua ediție va fi ameliorată, cu partea istorico-geografică refăcută ("Dicționarul enciclopedic"); așa încât Academia se cuvine să producă ceva de mâna întăia. Nu cred în hărnicia și desinteresarea unor persoane așa de comode. Fotoliul lor academic e pentru odihnă. La "Casa Scriitorilor" mică discuție cu privire la Demetrius, pentru care se pun stăruinți ca să i se dea o pensie mare. Consiliul se înțelege asupra unei sume maxime de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de a românilor. 22 mai. Plecăm pe neașteptate din Moscova, la ora 8.15 dimineața, cu avionul, și facem trei ore și jumătate până la Stalingrad, orașul eroic, din care n-a mai rămas decât amintirea; în locul ruinilor se construiește cu hărnicie un alt oraș, cu clădiri monumentale; populație nouă datorită uzinelor, sporește necontenit; în curând va ajunge la un milion de locuitori. De aici ne vom îmbarca, marți, 25.V., pe un parahod care ne va duce până la Rostov-pe-Don. Vom vedea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
grijă pentru ziua de mâine și roșul, simbolul comunismului, societatea ideală, în care fiecărui individ i se acordau bunuri după necesități, nu după munca depusă. Este adevărat, Nicolae Ceaușescu avea un cult pentru muncă, fiul țăranului din Scorniceștii Oltului prețuind hărnicia. Sloganurile de felul: ”cine-i harnic și muncește, are tot ce vrea” , ”munca este o datorie de onoare a fiecăruia” , ”parazitismul sociale este o racilă a societății”, au fost schimbate după 1989, în cu totul altele, de felul: ” cine- i
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
social utilizează minimul de resurse pentru un rezultat hiperbolic. Forțele magice activate în timpul inițierii vizează exact restabilirea belșugului mai întâi prin rodul abundent, ferit de prădători, și apoi, prin abilitatea folosirii lui. Fetele dobândesc, așadar, puteri modelatoare excepționale manifeste în hărnicia lor întemeietoare și în puterea de a crea un fir nesfârșit. Puterile creatoare ale femeii au totodată și o valoare apotropaică, vizibilă în practica țeserii pe timp de epidemie; cămașa ciumei alungă boala nimicitoare de la hotarul comunității în schimbul pânzei cusute
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Vișec din Bacău, unde am stat eu în 1916-1917. Și iată ce ne-a spus: Maria soția lui Edmund Vișec a murit cu amândouă picioarele tăiate de tren în chinuri groaznice, ea care a fost un odor de gospodină, de hărnicie și cumințenie. Și el mâncând niște conserve de Paște s-a intoxicat și i s-au umflat picioarele foarte tare și a murit intoxicat, el care a fost un om de mare bunătate și mare modestie. Și așa s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și care sunt locuite de coloniști de origine moldovenească. Din toate acestea rezultă că, de-a lungul secolelor, fără întrerupere, Podolia a fost câmpul pe care s-a revărsat prea-plinul populației moldovenești, care punea în valoare și fructifica energia și hărnicia coloniștilor români. O altă concluzie este că Ucraina n-a avut niciodată vreun drept asupra Basarabiei și n-a putut niciodata să-și exercite aici vreo influență și că, din contră, Moldova a exercitat o influență de netăgăduit asupra Podoliei
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
șură acoperită cu paie, care adăpostea Într-o treime din suprafață, grajdul bivolițelor, În alta carul și În a treia, depozitele de furaje, care făceau pod peste toată suprafața șurii. În spate era șira de paie și grădina de legume. Hărnicia tinerei familii s-a văzut curând. În prelungirea casei s-a construit bucătăria de vară, cuptorul de pâine, o pivniță cu demisol și pod pentru cereale. Șura s-a Înălțat și s-a acoperit cu țiglă; În curte s-a
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
se poate improviza nici în prezent prin înmagazinare de aparate. În douăzeci de ani (timp scurt, chiar în condițiile societății accelerate de astăzi, dar mult mai lung pentru anii la care ne referim), la Iași s-a realizat totuși, cu hărnicie, inteligență și noroc, o școală medicală remarcabilă prin realizări care aui persistat ca modele până astăzi și prin personalități de prestigiu și anvergură universale. De la primul student înscris până la doctorii autentici care erau confirmați în anii 1900 la Facultatea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
schimbă destinul lumii. A antrenat dispute, a învinovățit, uneori, pe nedrept. Dincolo de acestea și peste ele rămâne însă faptul că șița pus sufletul în fiecare cărămidă din ceea ce a fost, în vremea sa, Facultatea de Medicină din Iași, care, fără hărnicia și inteligența sa abilă, s-ar fi putut să nu fi supraviețuit. A fost un conducător "de drept" al acestei școli în vremile cele mai dificile ale istoriei contemporane, când se știa unde trebuia să se știe că la Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Autor de tratate și lucrări, clinician talentat, dincolo de acestea, rămâne și prin ceea ce a însemnat el în administrarea și conducerea Facultății de Medicină și a fostului Institut de Medicină și Farmacie, căruia i-a închinat talentul, omenia și deosebita sa hărnicie. Nu ne putem imagina nici actuala clinică (institut) de gastroenterologie, nici medicina din Iași fără imaginea sprintenă, ageră, de o tinerețe superbă, purtată până târziu, a profesorului Constantin Strat. ALEXANDRU DOBRESCU În urmă cu puțin timp, Fundația "Prietenii Iașului Emil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Galați), Sergiu Buiuc, Petru P. Vancea (Nuțu, fiul, și el eminent profesor), A. Harnagea (Bârlad), Paul Cernea și, desigur, alții pe care, probabil, îi omit involuntar. Am scris deja adjectivul "neastâmpărat": Petru Vancea era un neastâmpărat, un om de o hărnicie puțin obișnuită; din câte am auzit, o energie cu care era greu să ții pasul. Ceva din această structură psihologică s-a reflectat direct și în carieră. Îl găsim elev la Craiova, la Liceul Militar, ulterior student bucureștean la Institutul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
decenii, o "rețea" de specialitate. Profesorul Costinescu a condus clinica până în 1974, când moartea l-a surprins în plină forță creatoare. Este necesar să amintesc de activitatea sa de decan (acoperind 15 ani), funcție în care s-a distins prin hărnicie și prin delicatețe, fiind un adevărat îndrumător al tinerilor; mai ales ar trebui expusă pe larg și interesanta sa activitate științifică. A elaborat 150 de lucrări; în afara tratatelor și manualelor, unele dintre aceste lucrări au fost adevărate repere în dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
LA SYMPOSION Am răsfoit, în aceste zile, colecția revistei Symposion, apărută la 1 aprilie 1969, cuprinzând, am impresia, toate exemplarele acestei reviste până ce a fost desființată, la ordinul repetat și amenințător al unui funcționar ministerial, numit Teoreanu. Revista, apărută prin hărnicia ilustrului Valeriu Rusu, îmi oferă o surpriză emoționantă, de parcă aș fi întâlnit un vechi prieten; acest sentiment l-am avut văzând primul număr al revistei Symposion... Îmi amintesc foarte bine când am văzut, surprins, primul număr din Symposion, în primăvara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și Graiul nostru, s-a scris recent atât în Academia bârlădeană cât și în Dacia literară, noi subliniind și aici că în ce privește realizatorii și colaboratorii lor nu s-a ținut seama de localitatea de unde proveneau cât mai ales de munca, hărnicia, competența și dăruirea manifestată. Rezultă acest lucru și din aceea că În „Discuții literare” din Scrisul nostru nr. 2 i se și preciza lui V. Damaschin că Academia Bârlădeană, înființată chiar la 1 Mai 1915, „în afară de primii „academicieni” G. Tutoveanu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]