2,011 matches
-
niciodată, simțind o repulsie fizică față de boli și suferințe. Nevastă-sa îi semăna, parcă i-ar fi fost soră, și la înfățișare, și la temperament. Generalul Dadarlat în schimb, cu toate că avea o inimă ca untul proaspăt, părea fioros ca un haiduc mai ales din pricina mustăților mari, negre, vopsite, cu vârfurile răsucite dârz, care contrastau cu părul de pe cap, rar și cam cărunt. Doamna general, voinică și înaltă ca și bărbatul ei, era mai tânără mult ca dânsul și încă cochetă. Marele
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de când a venit cu popa în sat. Ați fost colegi la școală, ea fiind învățătoare. A murit de cancer. Nu a avut copii. Deci, popa Stasuc, cum cred că ți-l aduci aminte, e un bărbat voinic, cu alură de haiduc și ce s-a gândit? La o predică de după slujbă, s-a adresat enoriașilor cu o propunere. Știi și tu că înainte de’89 și chiar câțiva ani după, când satul era plin de tineri și bărbați în floarea vârstei, de
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
lui Hipocrat. Căci asta sînt aceste cîteva versuri. Au tot ce le trebuie : tema codrului (codrul, frate cu românul, care însă, uneori, fură ca în codru), stejarul mitizat în imaginarul popular, Manea slutul și urîtul devenit șef de post, noul haiduc care a înlocuit pistoalele cu șpaga și, în final, apoteotic, acest mare concept poporan, rostul ! Hidos ? Nu am pretins că e frumos ! Constatam doar că folclorul a rămas viu, oferindu-ne o oglindă a societății în care trăim și a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
simplă modalitate de a tranșa problemele pe care ți le pune realitatea este să o eviți. Dar, vorba lui Cohen : „Realitatea e una dintre posibilitățile pe care nu-mi permit să le ignor”. Românii lui Mândruță & co. Își permit ! Fîntînița haiducului și brandingul de țară Zilele trecute a fost lansat la Cluj programul pentru construcția și promovarea brandului turis tic al României, pentru care se pun la bătaie 75 de milioane de euro. Ceea ce înseamnă că o vom lua de la început
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
pus pe gînduri în această privință, amuzîndu-mă și intrigîndu-mă în același timp : un branding mai modest, de restaurant, dar simptomatic pentru imaginarul nostru național. Pe lîngă Sibiu, un local nici prea-prea, nici foarte-foarte își ademenea clienții cu următorul „logo” : Fîntînița haiducului. Simply the best ! Era să intru cu mașina în șanț, fascinat de această sinteză identitară de margine de drum... Dincolo de aparența sa puțin stîngace, această promovare este absolut exemplară, în felul ei. Are, adică, tot ce-i trebuie pentru a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
este absolut exemplară, în felul ei. Are, adică, tot ce-i trebuie pentru a ne oferi o imagine sintetică a imaginarului nostru mult mai răspîndit : o referință explicită la un trecut de demnitate prin personajul carismatic și ușor misterios al haiducului, un topos neaoș și pitoresc, alintat cu duioșie prin diminutivul fîntîniței și apoi afirmarea fermă și irecuzabilă a unicității : sîntem simply the best ! Cine nu crede este fie măgar, fie american incult (a se vedea o bună parte a comentariilor
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
situația-i departe de-a fi neagră! E roză. Rubicondă. După șapte lansări în trei zile, după sufocări, eviscerări, răscoliri, pietinări, jigniri, adorări și vampirizări, observ că mă simt ca bătrânul boier jucat de Giugaru în nuș’ce film cu haiduci și care, asaltat de-o țigăncușă nurlie (fo coasa pereche, pe ecran, a lui Jean Constantin), exclamă cu frenetică uluire: „Simțăsc! Simțăsc!“ După ce-n mai multe rânduri am jurat (of: „Never say never!“) că nu mai calc pe la vreo lansare
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
nului, seducătoare pentru admiratori, dezarmantă pentru inamici), Mugur Isărescu, Angela Gheorghiu, Elena Udrea și Ion Țiriac, Petre Roman, Mircea Geoană și Marin Moraru, Sorin Oprescu, Adriean Videanu și Toader Paleologu, Răsvan Popescu, Viorel Hrebenciuc și Sulfina Barbu, Eugen Simion, Ionel Haiduc, Gică Hagi și Adrian Vasi lescu, ambasadori, bancheri, președinți de fundații, ONG-uri, trusturi media, avocațiale, antreprenoriale, sportive, juridice, meseriaș-oculte ș.a.m.d. Printre toți m-am pierdut, am strâns mâini în neștire, cu sfielnică vanitate, am surâs complice, ne-
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ca și cum se strecura acolo un apaș, ce avea în buzunarul vestonului scurt chei pentru orice sertare, dar ÎÎLI se servea de ele, ci invita gazda să le deschidă singură. Când îi intîlnea neașteptat la colț de stradă, ii părea un haiduc modern a cărui pădure e orașul. Lică se încadra destul ele bine într-o astfel de concepție. Prietenele devotate, răspândite pretutindeni, reprezentau 159 bine organizarea simplă a uaor gazde de hoți; silueta zveltă, juvenilă, simpatică și suspectă a lui Lică
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
serios decât în ziua când avea de cerut sau de primit bani. Cu Lina era acum mânios numai din obicei. Doctorul se arăta mult îmblîn-zit de când Lică era învestit ca tată al infirmierei. Lică, și el, semăna din ce în ce mai puțin [a] haiduc și își schimba obiceiurile. Programul Siei era și el schimbat. Nu mai avea atâta libertate, iar plimbările cu Lică erau acum la cofetărie și cinematograf. Culmea distracțiilor selecte în tovărășia acelui cavaler fercheș! Totuși ea regreta lucrurile de mai înainte
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
cuvântului - detergent, păienjenișul întins peste credulitatea publică, de părțile administrative și politice interesate. Nu știu în ce măsură reușește dar esențiale sunt dârzenia și talentul său pus în slujba unei idei de dreptate, care-l domină zi și noapte. Unii îi spun haiduc de codru, alții tribun al amărăștenilor, cum le zice el la obidiți, iar alții îl suspectează de un limbaj vadimist. Pamfletul este o specie literară, datorită metaforelor ce-l însoțesc, dar și publicistică - prin subiectele tratate cu virulență. Ioan Mititelu
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
de boier cu studii în Polonia. A scris Letopisețul Țării Moldovei de la Dragoș la Aron Vodă. Grigorescu Nicolae (1838-1907) - primul mare pictor român, mare patriot, a participat la Războiul de Independență și a realizat picturi, care evidențiază eroismul soldatului român. haiduc - răzvrătit împotriva regimului fanariot, împotriva turcilor și a habsburgilor, în Evul Mediu. Haiducii jefuiau averea bogaților și împărțeau nevoiașilor. Erau iubiți de popor, care le-a creat legende și balade. Cei mai cunoscuți haiduci au fost: Andrii Popa, Toma Alimoș
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
la Aron Vodă. Grigorescu Nicolae (1838-1907) - primul mare pictor român, mare patriot, a participat la Războiul de Independență și a realizat picturi, care evidențiază eroismul soldatului român. haiduc - răzvrătit împotriva regimului fanariot, împotriva turcilor și a habsburgilor, în Evul Mediu. Haiducii jefuiau averea bogaților și împărțeau nevoiașilor. Erau iubiți de popor, care le-a creat legende și balade. Cei mai cunoscuți haiduci au fost: Andrii Popa, Toma Alimoș, Pintea Viteazul (1670-1703), Iancu Jianu (1787-1842), Gruia Novac. hanul lui Manuc - celebră clădire
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
picturi, care evidențiază eroismul soldatului român. haiduc - răzvrătit împotriva regimului fanariot, împotriva turcilor și a habsburgilor, în Evul Mediu. Haiducii jefuiau averea bogaților și împărțeau nevoiașilor. Erau iubiți de popor, care le-a creat legende și balade. Cei mai cunoscuți haiduci au fost: Andrii Popa, Toma Alimoș, Pintea Viteazul (1670-1703), Iancu Jianu (1787-1842), Gruia Novac. hanul lui Manuc - celebră clădire din București, păstrată și astăzi, construită de Manuc bei, mare negustor muntean, în 1808. În această clădire erau prăvălii și un
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
iar oi me Că-s prunc eu de-a fugire. 279 Be, be, be, săracă gură, C-a plăti iapa cea sură Care paște-n curătură. 280 Fă-mă, Doamne, ce mi-i face, Fă-mă pana rugului În clopul haiducului, Fă-mă pană pe almariu Să fiu noră la crîșmariu. 281 D-urîtu mi-i omul mare Că se-mpiedică-n picioare, Da mi-i drag omul micuț Că se poartă schitecuț. 282 Di, di, di, dracu-a peri De gândurile
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
școală, realizându-se ca omul de știință și cultură de mai târziu...în poemul Venea tata afirmă clar: „Venea tata la mine și-ntreba cum o mai duc/ între domni așa mari și aleși/ Nebănuind că fiul cu zvâcniri de haiduc/ Are destule necazuri aicea la Ieși/ Tocmai datorită acestor zvâcniri de haiduc” precum și a seriozității și a dârzeniei muncii de instruire, în preajma acestui om deosebit, câți nemernici, lingăi, parveniți, turnători știuți ori numai bănuiți, câți pretinși prieteni nu se vor
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
în poemul Venea tata afirmă clar: „Venea tata la mine și-ntreba cum o mai duc/ între domni așa mari și aleși/ Nebănuind că fiul cu zvâcniri de haiduc/ Are destule necazuri aicea la Ieși/ Tocmai datorită acestor zvâcniri de haiduc” precum și a seriozității și a dârzeniei muncii de instruire, în preajma acestui om deosebit, câți nemernici, lingăi, parveniți, turnători știuți ori numai bănuiți, câți pretinși prieteni nu se vor fi aflat și nu și-or fi făcut meseria ingrată, dar OMUL
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
abține să nu comentez poezia închis. Aleg doar 5 din cele 15 versuri pentru frumusețea imaginilor realiste, caracteristice totalității societății noastre din acele vremuri vitrege, de neuitat. Este chintesența unei atitudini dârze, inflexibile, aflate în genere în acele zvâcniri de haiduc din anii tineri. Poetul, omul luminat cetățeanul inflexibil, scriitorul refractar oricărei comenzi sociale ridica hotărât steagul împotrivirii declarând cu ironie vitriolantă: „Sunt liber ca pasărea prinsă în laț/...Sunt liber ca javra cuprinsă în lanț:/ dar nu voi să latru
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Gărzii Demnității Naționale. Toposurile tradiționaliste, denunțate drept mistificatoare, sînt flagelate într-un limbaj scatologic și sexualizant, în care „marca” pamfletară a lui N.D. Cocea și Tudor Arghezi indică o radicalizare a limbajului specifică epocilor de criză. Vitriolarea literaturii „patriotice”, „cu haiduci”, a romancierilor populari tip N.D. Popescu se asociază cu apărarea libertății nealiniate, pe un ton polemic ce va fi intens cultivat și de avangardiștii noștri interbelici: „Bucureștii și-au amintit că nu demult au fost împrejmuiți de codri înțesați, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
un ton polemic ce va fi intens cultivat și de avangardiștii noștri interbelici: „Bucureștii și-au amintit că nu demult au fost împrejmuiți de codri înțesați, ca un promontoriu impudic, de păduri pubiene. (...) Pe Iancu Jianu, pe Zdrelea, pe alți haiduci în haine arnăuțești, pe cari îi glorifică tîmpenia populară, i-au uitat toți, afară de editorul Herz și de romanțierul N.D. Popescu. În schimb, pe bulevarde și străzi de capitală, o mînă de oameni pradă copiii, oprește camioanele, vămuiește ideile”. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o linie socialistă reprezentată, între alții, de N.D. Cocea sau Eugen Filotti) și, nu în ultimul rînd, obsesia deprovincializării artei românești sînt afinități ce explică întru cîtva cultivarea lui Istrati de către revista constructivistă. Relatînd experiența prieteniei cu Romain Rolland, autorul Haiducilor face - la cerere - cîteva aprecieri privind dificultățile scriitorului român de a depăși barierele lingvistice în vederea „internaționalizării” artei sale naționale: „Dacă avem o inferioritate, apoi aceasta e nenorocul nostru de a scri românește. Atît. Încolo, aceeași lume, aceiași artiști, aceeași artă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
36, revistă cu aspect viril ca o panoplie, reprezentînd cu suficiente elemente (Liubomir Mițici director, Branco Ve Polianski, Ratcovici, Stefan Jivanovici, Andre Jutunici Mariț, Avacumovici etc.) mișcarea nouă din statul vecin, cunoscut pînă acum din baladele anoste și prolixe de haiduci. Zenit rupe ca un păienjeniș tradiția, desvelind o sensibilitate dură — tinzînd a crea un balkan nou de gîndire. Lansînd ca o torpilă și un stil nou pentru edificare și fecundație, Barbarojenie, exploatat de toate unitățile sale. Prezentînd manifestări în plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
taurul neînjugat. Stăpânește un câmp. Lucește ca o castană proaspăt cojită. Printre coarnele lui soarele vine în sat. Lângă apă lină stă în puterea zorilor taurul nemișcat. Înălțat și frumos. E ca Isus Christos: lumină din lumină, Dumnezeu adevărat. [1933] * HAIDUCUL Intră în codru, în patria verde. Mai stă o clipă cu mâna în barbă. Gândește aiurea, la aur, la sânge, și-și face inele de iarbă. Va trebui să taie de-acum potecile toate de-a curmezișul. S-a pierde
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
că sunt un laș și c-o să-mi arate el cum se face. Apa curgea printr-o țeavă de fier orizontală, care ieșea din zidul de sub placa memorială, pe placă scria că aici și-a alinat setea Iancu Jianu, faimosul haiduc, ocrotitorul săracilor, pe când fugea de poteră, și mai scria că e apă minerală, nu se recomandă femeilor gravide și celor care alăptează, când Szabi s-a aplecat să bea, i-am și zis s-o ia mai încet, n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
Bisericii Creștine.»”. Alături de Domnul Mihai Stere Derdena te simți confortabil ca român și nu pot să nu fac referire la amintirile unui alt camarad de credință legionară - Alexandru Mateescu Frâncu - care, În fragmentul Naționalism precoce din cartea sa de memorii „Haiduci, arhangheli, cetățeni În slujba neamului”, relatează cu emoție cum s-au pus bazele educației sale naționaliste: „Anul era 1921. Mă aflam În clasa Întâi primară. Luasem loc În prima bancă. Aveam drept coleg pe Marius Margulies, evreu, pistruiat, și alte
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]