2,077 matches
-
să fie ultimul turn de colț. Aflat la Hangu în 1842, Vasile Alecsandri a scris poezia "„Sora și hoțul”" în care se vorbește despre o călugăriță care fusese adusă de copilă la mănăstire. Văzând-o că-și plânge soarta, un haiduc îi propune să fugă împreună cu el pentru a fi astfel fericită. În scrierea postumă „Piatra Teiului (Legendă)”, Alecu Russo relatează o călătorie prin munții Moldovei, amintind și de "„săhăstria de la Hangu, care în veacul nostru prea pozitivist nu mai e
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
se îmbarcă pe o corabie, dar este ucisă pe drum. Între timp, pentru a reintra în grațiile sultanului, Pazvanoglu, Pașa din Vidin, decide să-i ducă acestuia copii răpiți din satele românești de pe malul Dunării. Corabia pașei este sabotată de haiduci, iar copiii sunt transbordați pe o altă corabie care fusese anterior furată de haiducii lui Amza. Pe corabie au loc lupte între turci și români, iar în final haiducii reușesc să readucă copiii în satele de unde fuseseră furați. La începutul
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
reintra în grațiile sultanului, Pazvanoglu, Pașa din Vidin, decide să-i ducă acestuia copii răpiți din satele românești de pe malul Dunării. Corabia pașei este sabotată de haiduci, iar copiii sunt transbordați pe o altă corabie care fusese anterior furată de haiducii lui Amza. Pe corabie au loc lupte între turci și români, iar în final haiducii reușesc să readucă copiii în satele de unde fuseseră furați. La începutul secolului al XIX-lea, Muntenia era jefuită de boieri și domnitorii fanarioți și secătuită
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
din satele românești de pe malul Dunării. Corabia pașei este sabotată de haiduci, iar copiii sunt transbordați pe o altă corabie care fusese anterior furată de haiducii lui Amza. Pe corabie au loc lupte între turci și români, iar în final haiducii reușesc să readucă copiii în satele de unde fuseseră furați. La începutul secolului al XIX-lea, Muntenia era jefuită de boieri și domnitorii fanarioți și secătuită de plata haraciului către Poartă. În plus, localitățile de pe malul Dunării erau atacate frecvent de
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
tatăl nebun, după ce averea sa îi fusese confiscată de domnitorul fanariot. Maria dorește să pună mâna pe bijuteriile Doamnei Haricleea, recăpătându-și averea, și să se răzbune pe aceasta. În acest scop, ea îl contactează pe Amza (Emanoil Petruț), căpetenia haiducilor, pentru a o ajuta. În același timp, Pașa din Vidin (George Constantin) află că sultanul vrea să vină cu oaste la Vidin pentru a-l ucide. La sfatul lui Maillard (Mihai Pălădescu), Pazvanoglu decide să-i dea sultanului în dar
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
că sultanul vrea să vină cu oaste la Vidin pentru a-l ucide. La sfatul lui Maillard (Mihai Pălădescu), Pazvanoglu decide să-i dea sultanului în dar copii pentru a deveni ieniceri. Un grup de femei vin plângând la tabăra haiducilor, jeluindu-se că pazvangiii au făcut o incursiune în sat și au răpit toți copiii mici. La Vidin se organizează o licitație cu strigare pentru cumpărarea copiilor, iar Răspopitul (Toma Caragiu) deghizat în turc și prezentându-se ca Ispahan, fiul
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
Maria și apoi înecată în ligheanul cu apă de spălat, fiind aruncată în final peste bord. Maria nu găsește însă giuvaierurile pe care le avea Doamna Haricleea, în geamantanul său găsind numai capul tăiat al domnitorului. Fiind înțeleși cu Anița, haiducii lui Amza atacă și pun mâna pe corabia lui Weber, pornind în urmărirea corăbiei lui Pazvanoglu. Pe corabia turcilor, înainte de Ostrovul Racului, țiganul Parpanghel (Jean Constantin), care o însoțea pe Anița, taie frânghia timonei și provoacă astfel lovirea corăbiei de
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
de frica lui Pazvanoglu. Temându-se că nu va putea să ajungă la Stambul în prima zi a Bairamului, pașa poruncește turcilor să tragă cu tunurile asupra unei corăbii care trecea prin apropiere (și care era chiar corabia furată de haiducii lui Amza, după cum era înțelegerea cu Anița) pentru a o sili să se oprească. Turcii transbordează copiii pe corabia nemțească, iar Pazvanoglu pornește cu corabia rechiziționată spre Stambul. Citind jurnalul de bord al corabiei, Maillard află că pe corabie trebuiau
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
jurnalul de bord al corabiei, Maillard află că pe corabie trebuiau să se afle două călătoare (Doamna Haricleea și Maria Dudescu), iar pe căpitan nu-l chema Walter Sachs, așa cum se recomandase Amza. Dându-și seama că au fost descoperiți, haiducii încep să se lupte cu turcii, dar sunt copleșiți numeric și imobilizați. Pașa le propune să treacă în slujba lui, iar Amza este pus în lanțuri și schingiuit de Ibrahim pentru a spune unde se afla Doamna Haricleea și giuvaierurile
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
imobilizați. Pașa le propune să treacă în slujba lui, iar Amza este pus în lanțuri și schingiuit de Ibrahim pentru a spune unde se afla Doamna Haricleea și giuvaierurile. Parpanghel reușește să fugă și se duce să-i cheme pe haiducii lui Stănculeasa care operau în bălțile Dunării. Turcii o găsesc ascunsă pe corabie pe Maria Dudescu, iar de la aceasta află că Anița era ibovnica lui Amza. În fața amenințării ca Aniței să i se taie capul, Amza afirmă că a trimis
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
un om al său cu giuvaierurile la o ascunzătoare de pe țărm. El este luat de turci, suit într-o barcă cu Pașa din Vidin și cu Ibrahim și dus pe țărm. Ajunși pe țărm, turcii sunt atacați și uciși de haiducii lui Stănculeasa care-i așteptau. Văzându-i pe turci spânzurați, pașa se urcă în barcă și începe să vâslească pentru a ajunge la corabie. Între timp, haiducii i-au îmbătat pe turcii de pe vas și i-au aruncat peste bord
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
și dus pe țărm. Ajunși pe țărm, turcii sunt atacați și uciși de haiducii lui Stănculeasa care-i așteptau. Văzându-i pe turci spânzurați, pașa se urcă în barcă și începe să vâslească pentru a ajunge la corabie. Între timp, haiducii i-au îmbătat pe turcii de pe vas și i-au aruncat peste bord, apoi au urcat copiii în bărci și au pronit spre țărm. La plecare, Anița a dat foc corăbiei pe care Maria se afla închisă într-o cușcă
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
fecioarelor", "", "Der Seewolf" și goeleta Speranța din filmul serial "Toate pînzele sus". Prin Decretul nr. 331 din 7 martie 2008, președintele Traian Băsescu i-a acordat comandorului în retragere Marin Deboveanu gradul de contraamiral de flotilă în retragere. Filmul "Răzbunarea haiducilor" a avut parte de un mare succes de public la cinematografele din România, fiind vizionat de 5.930.612 de spectatori. El se află astfel pe locul 19 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Analizând evoluția filmului românesc în perioada 1950-1975 în studiul „Un sfert de veac de film românesc” (1975), criticul Ecaterina Oproiu considera că filmele cu haiduci au urmat modelul filmelor de capă și spadă, cărora le-au adăugat elemente specific naționale, plasându-se într-o zonă limitrofă a filonului istoric. Ea scria următoarele: "„În zonele limitrofe, ale «epopeii naționale», se dezvoltă o producție care, fără să
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende, ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme de popas: «toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!»”". Călin Căliman considera că acest serial cu haiduci a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a haiducilor” prin analogie cu „marchiza îngerilor”, un personaj de film francez celebru în epocă. Filmările au fost realizate într-un cadru natural spectaculos, pe ritmurile unei muzici cu inflexiuni haiducești. Filmul a „prins” la public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
că deși „filmele cantonează într-un decor intens fotogenizat, desigur depășind desuetudinea din producțiile similare, datorate lui Horia Igiroșanu” scenariștii imprimă filmului imaginație, dialoguri dezinvolte și pline de umor și suspans, Peisajele filmate sunt „în ton cu aerul degajat al haiducilor”, spre exemplu scena de final în care șirul de haiduci călări trece peste dealuri sau cadrul îndepărtat în care apar turci atârnând cu capul în jos în spânzurătorile-capcană din pădure. Marga Barbu începe să interpreteze o serie de personaje feminine
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
depășind desuetudinea din producțiile similare, datorate lui Horia Igiroșanu” scenariștii imprimă filmului imaginație, dialoguri dezinvolte și pline de umor și suspans, Peisajele filmate sunt „în ton cu aerul degajat al haiducilor”, spre exemplu scena de final în care șirul de haiduci călări trece peste dealuri sau cadrul îndepărtat în care apar turci atârnând cu capul în jos în spânzurătorile-capcană din pădure. Marga Barbu începe să interpreteze o serie de personaje feminine implicate în intrigi de culise. Seria Haiducii ("Haiducii", "Răpirea fecioarelor
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
peste dealuri sau cadrul îndepărtat în care apar turci atârnând cu capul în jos în spânzurătorile-capcană din pădure. Marga Barbu începe să interpreteze o serie de personaje feminine implicate în intrigi de culise. Seria Haiducii ("Haiducii", "Răpirea fecioarelor" și "Răzbunarea haiducilor") a fost distinsă în 1971 cu trei premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și "Urmărirea" , Marga Barbu a primit Premiul
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
Poduri și Șosele (actuala Universitate de Construcții din București). În 1870, spre sfârșitul vieții sale, a fost ales membru al Academiei Române. În discursul de recepție la primirea în Academia Română, a susținut că cele 5 luni cât a fost pandur și haiduc i-au schimbat complet destinul și va păstra toată viața în inimă acele clipe mărețe. "Foaia de propagandă" a armatei lui Tudor Vladimirescu, apărută la inițiativa sa, a însemnat nu numai primul ziar românesc de propagandă, așa după cum îi arată
Petrache Poenaru () [Corola-website/Science/300003_a_301332]
-
era autorul scenariilor celor șase filme din seria "Haiducii" (1966-1971), pe care le-a scris în colaborare cu Mihai Opriș (toate filmele), cu Nicolae Paul Mihail (primul film) și cu Dinu Cocea (filmele 2, 3 și 6). Filmele din seria "Haiducii" au avut parte de un mare succes la public, iar Eugen Barbu a scris, împreună cu Nicolae Paul Mihail, scenariile pentru alte șase filme dintr-o serie nouă, denumită seria "Mărgelatu". Primele trei filme au fost regizate de Doru Năstase, iar
Totul se plătește () [Corola-website/Science/326202_a_327531]
-
negociere. La inaugurare au participat primarul capitalei Sorin Oprescu, regele însoțit de Principesa Margareta și de principii Radu și Nicolae, fostul președinte Emil Constantinescu, foștii premieri Călin Popescu Tăriceanu și Victor Ciorbea, ministrul Culturii, Puiu Hașotti, și președintele Academiei Române, Ionel Haiduc. Orchestra Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale a intonat Imnul de stat și Imnul Regal, după care au ținut discursuri primarul Sorin Oprescu, istoricul Filip Lucian Iorga, academicianul Dinu C. Giurescu și Teodor Frunzeti, rectorul Universității Naționale de Apărare "Carol
Piațeta Regelui din București () [Corola-website/Science/328837_a_330166]
-
a masivului cristalin Codru, bine împădurit, într-o zonă de o frumusețe rară, cu multe trasee accesibile, pe drumuri forestiere și/sau pe poteci naturale de pădure, direct spre culmea masivului Codru (astfel de locații sunt, în denumirea locală, "Fântâna Haiducului Pintea/Fântâna Pintii", "Foișorul-Tarnița/La Ciupercă", "Valea Lupului", etc.) și/sau pe dealurile care îl compun, dealurile piemontane Codrului și/sau la "Poalele Codrului" (spre exemplu, în denumirea locală, astfel de locații sunt "Câmpu Mare", "Făgașul Satului", "Pusta", "Ungurelul", "Dealul
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
ei, piesa se reprezintă și astăzi cu succes, mai ales din pricina căldurii și simpatiei cu care este înfățișată pătura țărănească. Conform datelor istorice, sunt prezentate întâmplările principale din viața lui Răzvan, aliatul lui Mihai, anume cum acest țigan, căpitan de haiduci, ajunge ofițer în armata poloneză, hatman în Moldova și apoi domn. Modificările sunt prea puține. Sfârșitul lui Răzvan, despre care cronicile relatează că ar fi murit tras în țeapă, este modificat, arătându-se că decesul survine din cauza unei răni căpătate
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
atacând singur sau în diverse bande. A fost închis și a evadat în mai multe rânduri, povestea sa fiind alimentată și chiar deformată de către presa de scandal a vremii. În ciuda crimelor comise, a câștigat simpatia publicului, pozând în postura de haiduc și amant ideal, fiind căutat de femei din toate stările sociale. În anul 1924 comite mai multe infracțiuni grave care determină investirea unor sume enorme din partea statului pentru capturarea sa. Pe parcursul următorilor trei ani, traversează Bulgaria, Serbia și Grecia, continuând
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]