930 matches
-
declame discursul glorificator. Cuvântul său, strălucitoare salbă de metafore atingând sfera desfătărilor intelectuale, se înfoia în murmurul ghitarelor, pe care greierii țanțoși le ciupeau cu detașare și prestanță de consacrați. Discursul se prelungi atât de mult, încât bidiviii-cosași, desfăcându-și hamurile lor de piele pe furiș, abandonară tiptil ceremonia și o tuliră spre piețele de fructe și de legume, unde baruri pline de jus etalau, cu sutele, acele vaci vegetale ale furnicilor, care, atârnate de tavan, își așteptau mușteriii. Însoțit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
-i, i-au lăsat cu pieile goale...ș-au dus pe Duca vodă în Țara Leșască, și acolo au murit. Și cându-l duce pe drum, îl pusesă într-o sanie cu doi cai, unul albu și unul murgu, și cu hamuri de teiu, ca vai de dânsul. Ocări și sudălmi, de audze cu urechile. Ș-agiungându la Suceavă, la un sat,...au poftit puțintel lapte să mănânce. Iar femeia gazda i-au răspunsu că <n-avem lapte să ți dăm, c-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
copii și nu erau foarte bogați. Fetița a învățat setswana destul de repede. A găsit modalitatea de-a câștiga câteva pula adunând sticle goale de la marginea drumului și returnându-le la depozitul de sticle. Ducea bebelușul în spinare, legat într-un ham și nu-l pierdea niciodată din ochi. Am stat de vorbă cu infirmiera în legătură cu ea și am înțeles că, deși fetița era ea însăși încă un copil, i-a fost o mamă micuțului. Îi făcea haine din resturi de pânză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
ridicat la cer pe sfântul Ilie, caii care au coborât de pe basoreliefurile catedralei Santa Marta din Torino, lăsând doar câteva urme de copite pe ziduri, caii din basmele lui Ispirescu, molfăind jeratic direct din palmele fiului de împărat... roșcata. Bice, hamuri, șa, transpirație, respirație, excitație, cu pantalonii pe vene, după baloții de lucernă, în podul șurei, cavalerul trac, Heros Invinctus Eternus. Roșcata... Blonda, ascunsă sub putina cu varză, în beci. Acolo, răcoare. Toamna, aromele de compot, de mere coapte, de murături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Iar tu, tacă-ți fleanca, muiere! Ați trăit pe spatele meu toți cinci ca niște căpușe. Uite, am mâinile degerate, picioarele mi-s pline de varice, mănânc o dată pe zi, eu nu mai pot, calul nu mai poate, trag la ham cu el să aveți ce crăpa, iar vouă vă arde de studii! Dumnezeii mamei voastre de putori! Dar tată, eu... Tu, la menghină, la șaibă, la ciocan! Auzi, domnule, pentru ce l-am purtat în școală "operator produse ceramice!" Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
două, trei ore, până către miezul nopții. În casa de pe malul Sărății, nimeni nu mișca în front. Dumnezei, cruci, biserici, geamuri sparte, alcool, pumni, palme, nervi, transpirație, haine ude, cizme împuțite, colete poștale, miros de pește, de hățuri, guri de ham și o pufoaică roasă ce încălzea șalele lui Puiu. Puiu, un cal alb, bătrân, ce știa drumul spre casă când nu avea cine să-l îndemne. Puiu se oprea la toate porțile unde, de obicei, poștașul lăsa un ziar, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Rachiul și curvele l-au pus pe chituci. A îmbătrânit odată cu Puiu, de parcă au trăit împreună aceeași viață. Petru era cel mai mare dintre copii. Taică-său și-ar fi dorit să-i semene. Căruța putrezea sub șopron, gura de ham, ca un apendice de înger, atârna sub streșina casei, pielea lui Puiu, însărată, legată de grindă. Petru la un altfel de car visa cu ochii deschiși; Sfântul Ilie, într-un exces de egoism biblic, s-a înălțat la cer; sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ea. Picioare bine lucrate, parcă arcuite după carnea viori, sculptate dintr-un catarg de corabie, genunchii vorbesc sub penelul lui Buonarroti despre niște furtuni ce au spintecat pânzele. Picioare grăbite ca de galop: di fetele tatii, nu vă lăsați, rupeți hamurile, înghițiți zăbalele, striviți sub copite boașele sfinților, iepele cerului scapără scântei înhămate la carul mare. Picioare de gazelă ce plutesc la doi metri deasupra trotuarului, te ridici pe vârfuri să le săruți tălpile, nu ajungi, îngerul mereu poartă cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cu rouă. Unguroaica are curul ca pâinea rumenă, îți vine să muști din obrajii lui Dumnezeu, dar nu știi câtă blasfemie încape într-o foame de viață. Vezi ce crac are negresa? Parcă-i o iapă pur sânge ruptă din hamul Carului Mare. Ce buze are franțuzoaica, mulaj de argint peste trupul sfinților! Doamne, câte catapetesme poate împodobi cu un singur sărut! Îți curg balele, dar nu vrei să recunoști. Lasă dracului pudismul ăsta de fată mare, scutură-te de ciumă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
până la capăt și nici nu argumentează abandonurile. Închizi ochii, urletul se face țăndări în tâmplă, apoi liniște de pustiu, atâta liniște încât nici propria respirație nu te mai tulbură. Te temi? La dracu cu lașitatea asta duplicitară! Dumnezeul cailor poartă hamurile cu el, tu împarți iluzii în oglindă și când îți razi barba cu dosul briceagului. Depresia trăgea cortina, când Petru, la 15 ani, a pășit în arenă. Inutilă lupta de unul singur, inconsistentă lașitatea în doi, fără rost victoriile în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
sperie, aruncă pielea de urs și o îmbracă pe cea de tată milostiv. Îndelung răbdătorule, cată din cer și vezi, și cercetează: herghelia aceasta a rupt inima Carului Mare într-o dimineață de aprilie. Miluiește-o, Dumnezeule, miluiește-o! Cresc hamuri în certificatul de bună purtare, deschide-le poartă în inima ta. Din tavan lumina se cernea precum o ploaie hepatică. Sub grinzi, liliecii ronțăiau întunericul ca pe o turtă arsă. Noaptea, îngustă cât să încapă greierul într-o coajă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
degetele lui Dumnezeu. Păpușarul strunea funiile, deasupra cortinei, sperietoarele din cârpe mimau fericirea; păpușarul slobozea strânsoarea, închipuirile destrămau cordele de sânge multicolor. La Socola erau opt internați la "risc maxim". Ziua, imobilizați de pat cu o chingă precum gura de ham strânsă în jurul inimii; altă cingătoare, ca un cerc închis sub pântecele butoiului cu murături; un fel de harnașament cazon peste burta ofițerului rus; la capătul chingii, o verigă, un lanț, un belciug de oțel, un pripon înfipt în perete. Caii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
într-un un buzunar de furnică toamna. Incertitudinea măsoară cu pasul într-o ilustrată trimisă tocmai din Siberia. Incertitudinea lui Petru amputa oiștea Carului Mare. Peste hipodromul lui Dumnezeu tropăia o herghelie de cai leneși. Burțile pline cu rouă înmugureau hamurile. Steaua Polară se stingea sub o frunză de păpădie. Nu s-a cunoscut suferință fără o împăcare extremă, chiar dacă, de la o vreme, îți vine să-ți bagi piciorul în roata norocului și să te lepezi de toți sfinții, așa cum s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
dat bătut odată cu prima brumă. Are dreptate cucoana asta, sunt încă verde! De ce am irosit atâția ani, cui am făcut eu bine? Mie în nici un caz. Uite ce carne are, iapă tânără! Uite-o cum calcă, cum strunește, cum rupe hamul! Pinteni, tataie, pinteni și bice! Pe calul altuia nu ai de ce să ocolești vreun un obstacol. Asta s-a copt de una singură. După cum văd, are ceva probleme. Prea chișă ochii, da-i bag două pahare de votcă sub bot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
și lumânări stinse. Drumul către cimitir își ieșise din albie, fântânile erau pline până la ghizdea de tristeți. Sub clopotniță, moș Ion săpă groapă pentru toată setea pământului, mormânt sub cruce nu aveai unde să ascunzi. Caii intrau în nămol cu tot cu hamuri, roțile despărțeau apele: cele de-a stânga, lacrimi pentru cei care au rămas, de-a dreapta, lacrimi pentru fericiții care se duc. Bocitoarele jeleau despre un Noe ce-a uitat să mai vină, mamă-sa despre o moarte ce-a uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cifre.) Timpul lui Petru se întâmpla în virtutea semnului. Eternita-tea omului singur, la fel de importantă precum virginitatea îngerilor, nimic de pierdut, nimic de consemnat pe cearșafurile cerului. Timpul lui Petru, cea mai legitimă justificare a morții: cândva, un tramvai nărăvaș a rupt hamurile și s-a urcat în cer, și a înlocuit Carul Mare pe motive de convergență spre nicăieri, și a înhămat luna în locul Stelei Polare, și a pus plug parcă pentru zăpadă, parcă pentru arat, și a tras brazdă adâncă, brazdă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
în picioare. Așa se odihneau când erau obosiți de călărit. Nimănui nu i-a dat prin cap să citească în șa: totuși, acum, ideea de a citi călare, cu cartea pe coama calului, ori atârnată de urechile calului cu niște hamuri speciale, ți se pare atrăgătoare. Cu picioarele în scări, ar trebui să fie foarte comod pentru citit; picioarele ridicate în sus sunt prima condiție ca să te bucuri de lectură. Bine, ce mai aștepți? Întinde picioarele, pune-le, dacă vrei, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
nefolosite de generații, dar păstrate pe principiul "nu cer de mâncare". Furci și pluguri de lemn, bâte ghintuite, arbalete, flinte, o lance de steag, cu flamura zdrențuită pe care se mai putea vedea o semilună palidă, galenți de copil, odgoane, hamuri care își așteptau îndărătnic utilitatea, găleata cu tăciuni de pe vremea basmelor pentru caii năzdrăvani, potcoave, seturi desperecheate de cuțite, cu sau fără mâner, săbii pentru prinți sau pentru zmei, lănci pentru turniruri, o bucată dintr-un meteorit, câteva tropote de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
În reexaminarea brandului cu scopul updatării sale, și este necesară atunci cînd un anume brand suferă o depreciere a imaginii sale sau a locului de pe piață. dug: perfectul simplu/perfectul compus sau participiul trecut al verbului „to dig“, a săpa. ham (În orig.) Ill (În orig.). Lanț de magazine foto. Mare bancă de investiții din SUA. Chlorophytum Comosum, plantă de apartament, cunoscută și sub numele de Voalul miresei. Echivalentă cu celebra „fată de la pagina 5“ de la noi, Însă cu un pronunțat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
lumină și filmul s-a voalat. Hârtii Înegrite, care se sparg cu un foșnet sec atunci când le atingi. — ...M-a toropit somnul, din cauza căldurii... Își desface și Își pune la loc centura În care a adormit, ca un cal În ham. Zdrențe incomprehensibile din vis Îi flutură În fața ochilor În timp ce strigătele mute zac, Înecate În salivă, Între mușchii paralizați ai gâtului, ai limbii. Bănuiește, de fapt, care este visul, se tot repetă ori de câte ori Îl doare piciorul, e bolnav sau doarme În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
bucurăm de-nalta primă zi de primăvară. Numai dragostea-nțelege sensu-acestei sfinte datini, omul, care-i Om, culege ceea ce-i străini de patimi. La savant instinctu-i darul cel divin cu care-un Neam nu pune în față carul trăgătorilor la ham. Mijlocul, ca fapt divers, se dublează de plăcere care ne conduce invers drumul nostru spre-Înviere. Mărțișorul, ce suav e cu-acest mod de-a gândi! Ale vieții piedici grave sigur, se vor risipi. Mai ferită va fi casa de-atâtea
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
-o și tu mai des, n-o lăsa neîntrebată, căăă”... Da’ numai să auzi ce îmi răspunde, prostănacul: <O înham eu, da’ ce să-i fac dacă ea se deshamă repede?> Apoi da. Atunci vine al lui Cocostârc și pune hamul pe ea de o trec toate sudorile! Pe urmă doarme puicuța neîntoarsă. Parcă numai o dată s-a întâmplat ca în vreo seară când ar fi avut și el poftă - de, ca orice bărbat - ea să-i răspundă că nu mai
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
și răcită din ceainicul electric în grămăjoara de pudră nutritivă cenușie din castronul de plastic. Însă, din cine știe ce motiv, acest gest banal îi vibra în minte ca sunetul metalic al disperării. Fetița era ancorată în scaunul ei înalt cu niște hamuri speciale, profesioniste, o aglomerație de agrafe metalice în formă de U și nailon portocaliu. Uitându-se la fețișoara dolofană, cu obrăjori rotunzi și nări în formă de O, Naomi se gândi deodată că are în față un homuncul micuț și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
și-a șters pantofii, iar lemnăria zdrăngănea pe el, făcând o gălăgie de parcă n-ar fi fost doar unul, apoi a intrat în antreu și s-a oprit, dându-și jos de pe umeri tot calabalâcul prins de un soi de hamuri și, cât le-a așezat pe covor, a început să-i explice mamei cum taie taică-su lemnele și cum le usucă pe urmă în pod și cum cioplesc, el și cu frații lui, umerașele și cleștii și cum că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
întors în bucătărie, mama isprăvise cu tocmitul, Marius se-nhăma din nou cu umerașele, iar când m-a văzut, mi-a spus că, dacă tot e ziua mea, mi se cuvine și un cadou, și a dezlegat de pe unul dintre hamuri un cuțit de lemn, mi l-a pus în palmă și mi-a zis să-l folosesc sănătos, și eu am dat doar din cap, n-am vrut să-i mulțumesc, mi-era teamă să nu m-apuce iar greața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]