1,049 matches
-
Din însemnări, documente sau mărturii, aflăm că asistența sanitară, umană și veterinară, are vechi tradiții pe aceste locuri. În timpul lui Petru Șchiopul (1582-1591), se pomenea într-un document despre vindecătoarea locală Vârlăneasa, din Corni (Sirețel), care l-a îngrijit pe hatmanul Leonte Balica, comandantul oștilor moldovenești, rănit în luptele cu cazacii. Un rol important în tratarea călugărilor, călătorilor și a credincioșilor l-au avut bolnițile și spitalele mănăstirești. Dimitrie Cantemir (1673, 1710-1711), în lucrarea sa „Descrierea Moldovei”, sublinia faptul că în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Însemnări ieșene". Este autorul volumului de nuvele "Vrăbioiul alb", dar și al unor articole importante de filologie și istorie. Studiile elementare, clasa a-I-a și a -IIa, le-a făcut În perioada 1927 - 1929, la Școala primară de fete „Hatmanul Nicoară”, situată În cartierul Tătărași. Ulterior a fost transferat la Școala primară de Aplicație, de pe lângă Școala Normală “V. Lupu”, unde a locuit o perioadă, Împreună cu familia. Aici a petrecut cele mai frumoase zile ale copilăriei, cu prietenii săi, Păulică Cortez
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
Iași, la 10 septembrie, În strada Spancioc nr. 14, din cartierul Tătărași, În familia prozatorului Titus și Eufrosina Hotnog, fiind cel de-al doilea copil. 1927 - 1929 Urmează clasa a-I-a și a -IIa la Școala primară de fete Hatmanul Nicoară din Tătărași, apoi este transferat la Școala primară de aplicație de pe lângă Școala Normală de Învățători „Vasile Lupu”. Pașii săi au fost Îndrumați de Învățătorul Dumitru Ungureanu. 1936-1939 A urmat cursurile Liceului Național Secția literară, din Iași 1939-1944 Își face
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
1791)și Alexandru Moruzi în Moldova(1792). Starea deplorabilă în care a ajuns serviciul poștal, la determinat pe Domnul Moldovei să-l dea în antrepriză unei companii. Mutat în Țara Românească(1793), Moruzi trece poștele, de sub dependența Marelui Spătar, unui hatman, care să răspundă de acest serviciu. Totodată hotărăște ca poștele să fie date în antrepriză, de la 1 mai 1795. Condițiile antreprizei prevedeau că o parte din personalul necesar, să fie numit de statăhatmanul poștelor, beșlii și surugii), iar o parte
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
o parte din personalul necesar, să fie numit de statăhatmanul poștelor, beșlii și surugii), iar o parte de antreprenorăcăpitanii de poștă și subordonații lor). Persoanele particulare nu puteau călători cu poșta gratuit și fără să posede un permis, emis de hatmanul poștelor în București, de ispravnici în capitalele județelor și de autoritățile locale în comune. Pe la menziluri se întâmplau multe abuzuri și nereguli: menzilgii “dând cu foarte mare ușurință atât caii, cât și căruțele”, curierii “luau cu dânșii persoane străine, lucruri
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
T[EUTOBA] * Roma! Roma! [ROMANUL] Ce ai zis? T[EUTOBA] * Roma - și nimic! {EminescuOpVIII 69} BOGDAN-DRAGOȘ 2275 PERSOANE[LE] DRAGUL voievod de țară în Maramureș SAS văru-său BOGDAN fiul lui Dragul voievozi de neamuri - BALCU - DRAGU - DRAGOMIR - ȘTEFAN ROMAN BODEI hatmanul lui Dragu PAHOMIE arhiereu de Rădăuți URICARIUL TOADER LUPĂȘTEANU boier pe valea Bistriței BOGDANA soția lui Sas CRĂCIUNA soția lui [Toader Lupășteanu] ANNA fiica lor PEPELEA STROLEA scutier la Toader Lupășteanu DRAGOMIR burgrav al cetății Dâmboviței, solul lui Alexandru Bassarab
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
El cade mort. [ACTUL I] 2254 (Suceava. O sală frumoasă gotică, ferești înguste. În stânga spectatorului, în prosceniu, tronurile Domnului și a Doamnei; în dreapta, în semicerc, stau boierii. {EminescuOpVIII 127} SCENA I (IUGA VODĂ și MARIA pe tron. Boierii, între cari hatmanul MIHNEA SÎNGER. E sara. ) [IUGA] Și ochii mei, senine fereștile gîndirei, Sânt prinși în flori de gheată, în pânzele pieirei. Zadarnic îi silesc eu la slujbă - răzvrătită, Eu văd lumea întreagă acuma ca prin sită. O umbră îm par însumi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
țărei schiptru. Voim ca, de [ne]-om stinge, să-ntindem mâna moartă, Să ținem cârmuirea chiar în sicriu fiind - Puterea nevăzută și-ascultătoarea mână Este credința voastă pentru domnia mea. Epitrop las dar țărei și fiului meu dulce Pe Mihnea, hatman mare - unde va pune mâna Să știți c-am pus-o însumi și să urmați întocmai. [Uricare! Citește-acum hrisovul prin care-l rânduim. {EminescuOpVIII 128} URICARUL (citind)] Cu mila lui D-zeu noi Iuga VV., Domnul țărei Moldovei, facem știre
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și neatinsă ocină a ei să fie spre pomenirea sufletului nostru și a sufletelor adormiților întru Dumnezeu strămoși. Și spre întărirea acestora aducem credința noastră și Doamnei noastre și a fiului Bogdan-Dragoș Voievoda și a credincios boiariului nostru Mihnea Sânger Hatman și ai tuturor celorlalți boieri ai Domniei. Dat în domnescul scaun al Sucevei, la anul de la zidirea lumei 5...... în luna... IUGA Iar data o va pune suflarea mea din urmă, Căci moartea-i scriitoriul al zilei și al lunei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
E că nu voi mai fi vecinic portar. Ce vrei? - Cum stă M[ăria] Sa? - Care M[ăria] Sa? Cea veche? Mai rău NU se poate. Cea nouă - bine și nouă asemenea. Ce vrei? Am copii spatare și copiii unui hatman stau mai bine decât aceia a portarului de Suceava. - Dar hatmanul nu are copii!... - M[ăria] Sa vrei să zici. Hatmanul are. - Ciudat mai vorbești astăzi! - Ciudat vorbești d-ta, pentru [că] hatmanul sânt eu. - De cînd? - De mâni, de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
stă M[ăria] Sa? - Care M[ăria] Sa? Cea veche? Mai rău NU se poate. Cea nouă - bine și nouă asemenea. Ce vrei? Am copii spatare și copiii unui hatman stau mai bine decât aceia a portarului de Suceava. - Dar hatmanul nu are copii!... - M[ăria] Sa vrei să zici. Hatmanul are. - Ciudat mai vorbești astăzi! - Ciudat vorbești d-ta, pentru [că] hatmanul sânt eu. - De cînd? - De mâni, de poimîni dimineața dacă vrei. - Dar nu ești încă. - Ce va să zică încă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Mai rău NU se poate. Cea nouă - bine și nouă asemenea. Ce vrei? Am copii spatare și copiii unui hatman stau mai bine decât aceia a portarului de Suceava. - Dar hatmanul nu are copii!... - M[ăria] Sa vrei să zici. Hatmanul are. - Ciudat mai vorbești astăzi! - Ciudat vorbești d-ta, pentru [că] hatmanul sânt eu. - De cînd? - De mâni, de poimîni dimineața dacă vrei. - Dar nu ești încă. - Ce va să zică încă? Încă e un cuvânt pentru neghiobi. Cine nu e încă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vrei? Am copii spatare și copiii unui hatman stau mai bine decât aceia a portarului de Suceava. - Dar hatmanul nu are copii!... - M[ăria] Sa vrei să zici. Hatmanul are. - Ciudat mai vorbești astăzi! - Ciudat vorbești d-ta, pentru [că] hatmanul sânt eu. - De cînd? - De mâni, de poimîni dimineața dacă vrei. - Dar nu ești încă. - Ce va să zică încă? Încă e un cuvânt pentru neghiobi. Cine nu e încă acela nu va fi neciodată. Cine nu e încă cu minte la
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cum el m-a înțeles Când, ca un soare mândru cu inima de jar Ce soarbe nori de aur din marea de amar, El m-a-nalțat pe mine din mare, din popor, La rândurile mărirei, la tronu-i lucitor. Eu nu-s hatmanul vostru, piticilor de azi, Voi, dintr-o mare moartă un amărât talaz. Privesc trecutul rege - cu înstelată frunte, Privesc consoții palizi cu capete cărunte, Zîmbindu-mi cu dulceață din norii din trecut. Acei consoți din groapă sânt oastea ce-am avut
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
care nu vrea Arbore să i-o dea și-și desfășoară înainte-i amorul lui angelic. Boierul, care-o iubește, îi spune cum să ia pe Mira când Arbore visează altele și-i spune fel de fel de vorbe asupra hatmanului. Probe? Dă-mi până deseară toiagul hătmăniei și-ți dovedesc. " SCENA 1 Masa întinsă. Vorba lui Arbore, care neliniștește pe Domnitor. În scena întîia Ștefan esprimă simțămintele amorului ce-l simte actualminte pentru Mira, nu a celui trecut, cum e
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Vinul e lumină vie Care inima învie, Ochiul arde, sânul crește, Inima ți-o-nveselește. A muierii negre stele Ard în cerul vieței mele, A muierii mândre flori [I]mi duc inima-n fiori. Vă văd veseli, dragi boieri, Numai hatmanul cel mare Stă-mi cu capu-n [î]ntristare Și cu grija de-a spinare. Hatmane, boier bătrân, Ce stai trist cu grija-n sîn? Lasă grija-n hătmănie. Când îmi vii la masă mie. Te-ai urât de hătmănit
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a Occidentului se spulberă. Creștinismul a dat, ulterior, lumii aceleia o anume unitate. Nu vedem azi un Înlocuitor similar.” L-am Întrebat, apoi, pe interlocutorul meu cum vede azi noțiunea de patrie. Eroul microromanului Inferences of a Sabre, generalul Krasnov, hatmanul conducător al diviziei de cazaci aliați cu naziștii, speră să poată Întemeia pentru aceștia o nouă patrie În provincia italiană pe care o ocupă. Satele din zona Friuli Încep să capete nume cazace! Textul spune: „Iată-l aici, În patria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Hangu a vrut să o înzestreze cu niște sate și atunci a făcut schimb, i a dat lui Todirașcu pentru Mânzeștii și Băltățeștii de peste munte față de Hangu alte două sate, Cărcăcenii de la Hârlău și Miclăușenii de lângă Dorohoi, care fuseseră ale hatmanului Balica și pe care le-a luat domnia fiindcă Balica a murit fără feciori... Da, știu povestea, o spunea și taica, dar dacă judecata a hotărât așa... — Și dacă cei din neamul lui Balica în vremea lui Vasile Vodă Lupu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
părinților mării sali, și pentru sufletul soțului mieu lui Gurbet, și pentru sufletul mieu”. Un slujbaș domnesc scrie într-un suret, după un zapis din <1715 sept. 1 - 1716 aug. 31> (7224): „Un zapis de la Ileana, giupâneasa răposatului Ion Buhuș hatman, din leat 7224, în care scrii c-au dat danie Sfintii Mitropolii 5 fălci de vii lucrate la Copou, care le-au fost cumpărat de la Cozma egumen de Ocnă”. Cele danii descoperite până aici sunt ca o picătură de apă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
grecilor la mănăstirea Aroneanu, iar moldovenii erau nevoiți să se retragă la mănăstirea Hlincea. Întocmai, dragule. Iar vin și spun, sfințite, că soarta bieților țigani robi nu s-a schimbat deloc până la dezrobirea lor. Ca dovadă, iată ce spune Orăș hatman și pârcălab de Suceava la 6 ianuarie 1607 (7115): „Am dat această carte a noastră egumenului și întregului sobor de la sfânta mănăstire Sfântul Sava, pentru ca ei să fie tari și puternici... a prinde pe łițul țiganul și a-l lega
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Moghila voievod, la 20 ianuarie 1607 (7115), hotărăște definitiv soarta lui łițul țiganul, dându-l mănăstirii Sfântul Sava. După ce am citit porunca lui Orăș, mi-am imaginat o ceată de călugări bine pregătiți pentru o trebușoară ca asta, cu țidula hatmanului într-o mână, cu crucea în cealaltă și cu lanțuri și sabia sub sutană porniți la vânătoarea bietului țigan łițul. Așa erau vremurile, dragule - mi-a răspuns bătrânul, nu fără a ofta adânc. L-am înțeles, ferindu-mă însă să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a Bălicăi, ce este la Galata din Gios, lângă târgul Iașilor...” Iată-mă-s călcând deja pe hotarul altei mănăstiri” - mi-am zis eu. Să vedem ce spun Movileștii mai încolo: „care mănăstire este începută și făcută de răposatul Balica Hatman și este săvârșită și întărită de răposatul părintele nostru, Simeon voievod și de unchiul nostru, Erimie vodă, și de vărul nostru, domnului Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul cel bătrân. Acea mănăstire miluim... cu un sat ce să chiamă Hiaciul în
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Să vedem ce spun Movileștii mai încolo: „care mănăstire este începută și făcută de răposatul Balica Hatman și este săvârșită și întărită de răposatul părintele nostru, Simeon voievod și de unchiul nostru, Erimie vodă, și de vărul nostru, domnului Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul cel bătrân. Acea mănăstire miluim... cu un sat ce să chiamă Hiaciul în ținutul Sorocii, pe apa Răutului, cu loc de hăleșteu și de mori într-acea apă... să fie de agiutoriu și de întărire la ace
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
spun Movileștii mai încolo: „care mănăstire este începută și făcută de răposatul Balica Hatman și este săvârșită și întărită de răposatul părintele nostru, Simeon voievod și de unchiul nostru, Erimie vodă, și de vărul nostru, domnului Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul cel bătrân. Acea mănăstire miluim... cu un sat ce să chiamă Hiaciul în ținutul Sorocii, pe apa Răutului, cu loc de hăleșteu și de mori într-acea apă... să fie de agiutoriu și de întărire la ace mănăstire și la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
apa Răutului, cu loc de hăleșteu și de mori într-acea apă... să fie de agiutoriu și de întărire la ace mănăstire și la mănăstire de la Muntele Sinai”. „Măi da’ mulți Movilești mai sunt! Și eu care credeam că <Balica hatmanul cel bătrân Melentie> e singurul ctitor al mănăstirii Balica” - mă minunam eu în timp ce căutam noi însemnări despre mănăstirea Balica. Nu mi-a trebuit prea multă vreme ca să dau de hrisovul de întărire pe locul mănăstirii dat la 17 decembrie 1618
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]