924 matches
-
acestei legături este negativ, ceea ce se traduce prin cu cât va crește scorul la motivația hedonistă cu atât mai mic va fi scorul obținut la neîncredere. O persoană care are îndoieli în situații care implică bani va avea o motivație hedonistă slabă, ceea ce este și normal deoarece situațiile care ne pun în gardă, care ne fac să fim suspicioși, nu pot furniza plăcere, distracție, elemente specifice motivației hedoniste. Atitudinea de neîncredere față de bani creează o tensiune interioară care anihilează orice stare
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
persoană care are îndoieli în situații care implică bani va avea o motivație hedonistă slabă, ceea ce este și normal deoarece situațiile care ne pun în gardă, care ne fac să fim suspicioși, nu pot furniza plăcere, distracție, elemente specifice motivației hedoniste. Atitudinea de neîncredere față de bani creează o tensiune interioară care anihilează orice stare de bucurie, de plăcere. În acest caz banii nu provoacă satisfacție, ba, dimpotrivă, ei determină trăiri ce se află la polul opus, cum ar fi cele de
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
banii nu provoacă satisfacție, ba, dimpotrivă, ei determină trăiri ce se află la polul opus, cum ar fi cele de nesiguranță, evitare. Și de această dată s-a observat că subiecții din cadrul bugetar au o legătură mai strânsă între motivația hedonistă și neîncrederea, ca atitudine față de bani. Putem explica acest rezultat prin faptul că existența unei remunerări insuficiente în cadrul sistemului bugetar determină o abordare ezitantă și suspicioasă a activităților care includ bani, deoarece persoanele din acest sistem nu ajung să găsesc
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
bani care să îi satisfacă. Există numeroase cazuri în care venitul dobândit în urma activităților prestate în mediul bugetar nu acoperă cheltuielile existente, în astfel de cazuri este normal ca bani să producă sentimentul de neîncredere, ceea ce scade automat nivelul motivației hedoniste. Deoarece în astfel de cazuri relaționarea cu banii nu produce nici un fel de plăcere, ba chiar dimpotrivă, trezește stări tensionate. Faptul că factorul Economie, măsurat cu scala de atitudine față de bani, nu este influențat de nici una din variabilele independente este
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
3 Concluzii generale În urma acestei cercetări putem afirma că sunt multe lucruri pe care banii le pot cumpăra, dar cu siguranță plăcerea nu este unul dintre ele. Deși pare ciudat puterea, prestigiul, controlul asupra celorlalți dobândit prin intermediul banilor reduce motivația hedonistă, adică oamenii nu găsesc nici o plăcere în a-i controla pe ceilalți datorită banilor pe care îi dețin. Mai mult decât atât banii trezesc tensiuni și sentimente de neîncredere, ceea ce reduce în mod drastic nevoia de a face un lucru
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
bizantin, ed. cit., p. 293-294. 7 Virgil Cândea, Rațiunea dominantă, Dacia, Cluj-Napoca, 1979, p. 275: "Eliberarea de sub autoritatea cenzurei divine însemna ieșirea hotărâtă din formula de realizare christică și comportarea trebuia de-acum să-și caute alte temeiuri, între tentațiile hedoniste și regulile de bună cuviință pe care viețuirea în societate încă le impunea, conservatoare". 8 Ivo Andric, Cronică din Travnik, E.P.L.U., București, 1967, p. 293-294. 9 Mesa Selimovic, Dervișul și moartea, Univers, București, p. 295. 10 Idem, p. 301
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
implicarea motivațională și sistemul bugetar sau privat influențează atitudinea față de bani. 2. Să se afle cei mai buni predictori pentru atitudinea față de bani, luând în considerare tipul de implicare motivațională și tipul de organizație. 5.2 Ipotezele cercetării 1. Motivația hedonistă, internalistă, socială și instrumentală din sistemul bugetar/privat influențează factorul putere al atitudinii față de bani. 2. Motivația socială, internalistă, instrumentală și hedonistă alături de sistemul bugetar sau privat influențează factorul neîncredere al atitudinii față de bani. 3. Sistemul bugetar sau privat, dar
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
bani, luând în considerare tipul de implicare motivațională și tipul de organizație. 5.2 Ipotezele cercetării 1. Motivația hedonistă, internalistă, socială și instrumentală din sistemul bugetar/privat influențează factorul putere al atitudinii față de bani. 2. Motivația socială, internalistă, instrumentală și hedonistă alături de sistemul bugetar sau privat influențează factorul neîncredere al atitudinii față de bani. 3. Sistemul bugetar sau privat, dar și motivația instrumentală, internalistă, socială și hedonistă influențează factorul economie al atitudinii față de bani. 5.3 Designul cercetării 5.4 Lot experimental
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
bugetar/privat influențează factorul putere al atitudinii față de bani. 2. Motivația socială, internalistă, instrumentală și hedonistă alături de sistemul bugetar sau privat influențează factorul neîncredere al atitudinii față de bani. 3. Sistemul bugetar sau privat, dar și motivația instrumentală, internalistă, socială și hedonistă influențează factorul economie al atitudinii față de bani. 5.3 Designul cercetării 5.4 Lot experimental Subiecții care au completat chestionarele sunt toți angajați și activează atât în instituții bugetare cât și în organizații private. Cercetarea s-a efectuat pe un
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
nevoie să comunice acesta membrilor grupului de referință. Pentru a se simți bine se străduiește să placă celorlalți și să câștige simpatia și respectul lor sau să dovedească că poate fi primul/ cel mai bun prin comparație cu alții. MOTIVAȚIE HEDONISTĂ (PLĂCERE) Angajatul este motivat și face performanță dacă îi place, îl captivează sau îl pasionează ceea ce face. El este motivat în primul rând de motive intrinseci, de caracteristici ale activităților pe care el le consideră plăcute sau distractive. Modul efectiv
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
factor sunt anxioase când e vorba de bani și în situații care includ bani. Ei abordează relații care implică schimb monetar cu ezitare, grijă și nervozitate. Exemplu item: Dau semne de nervozitate atunci când nu am destui bani. 6 CONCLUZII Motivația hedonistă este cea care determină indivizii să întreprindă acțiunile care le fac plăcere, rațiunea comportamentelor vine din interior. Acest angajat va fi motivat să lucreze și să facă performanță dacă îi place ceea ce face, dacă este captivat de sarcinile pe care
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
titulatura postului, cum ar fi, profesor, doctor, dar și din calitatea activității pe care o prestează, care nu poate fi transpusă în bani și care în mod cert nu este recompensată la adevărata valoare. Un alt factor influențat de perspectiva hedonistă asupra motivației este neîncrederea. În primă fază acest rezultat poate părea ciudat, deoarece nu pare să existe vreo legătură între cele două variabilele. Însă sensul acestei legături este negativ, ceea ce se traduce prin cu cât va crește scorul la motivația
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
asupra motivației este neîncrederea. În primă fază acest rezultat poate părea ciudat, deoarece nu pare să existe vreo legătură între cele două variabilele. Însă sensul acestei legături este negativ, ceea ce se traduce prin cu cât va crește scorul la motivația hedonistă cu atât mai mic va fi scorul obținut la neîncredere. O persoană care are îndoieli în situații care implică bani va avea o motivație hedonistă slabă, ceea ce este și normal deoarece situațiile care ne pun în gardă, care ne fac
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
acestei legături este negativ, ceea ce se traduce prin cu cât va crește scorul la motivația hedonistă cu atât mai mic va fi scorul obținut la neîncredere. O persoană care are îndoieli în situații care implică bani va avea o motivație hedonistă slabă, ceea ce este și normal deoarece situațiile care ne pun în gardă, care ne fac să fim suspicioși, nu pot furniza plăcere, distracție, elemente specifice motivației hedoniste. Atitudinea de neîncredere față de bani creează o tensiune interioară care anihilează orice stare
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
persoană care are îndoieli în situații care implică bani va avea o motivație hedonistă slabă, ceea ce este și normal deoarece situațiile care ne pun în gardă, care ne fac să fim suspicioși, nu pot furniza plăcere, distracție, elemente specifice motivației hedoniste. Atitudinea de neîncredere față de bani creează o tensiune interioară care anihilează orice stare de bucurie, de plăcere. În acest caz banii nu provoacă satisfacție, ba, dimpotrivă, ei determină trăiri ce se află la polul opus, cum ar fi cele de
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
banii nu provoacă satisfacție, ba, dimpotrivă, ei determină trăiri ce se află la polul opus, cum ar fi cele de nesiguranță, evitare. Și de această dată s-a observat că subiecții din cadrul bugetar au o legătură mai strânsă între motivația hedonistă și neîncrederea, ca atitudine față de bani. Putem explica acest rezultat prin faptul că existența unei remunerări insuficiente în cadrul sistemului bugetar determină o abordare ezitantă și suspicioasă a activităților care includ bani, deoarece persoanele din acest sistem nu ajung să găsesc
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
bani care să îi satisfacă. Există numeroase cazuri în care venitul dobândit în urma activităților prestate în mediul bugetar nu acoperă cheltuielile existente, în astfel de cazuri este normal ca bani să producă sentimentul de neîncredere, ceea ce scade automat nivelul motivației hedoniste. Deoarece în astfel de cazuri relaționarea cu banii nu produce nici un fel de plăcere, ba chiar dimpotrivă, trezește stări tensionate. Faptul că factorul Economie, măsurat cu scala de atitudine față de bani, nu este influențat de nici una din variabilele independente este
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
3 Concluzii generale În urma acestei cercetări putem afirma că sunt multe lucruri pe care banii le pot cumpăra, dar cu siguranță plăcerea nu este unul dintre ele. Deși pare ciudat puterea, prestigiul, controlul asupra celorlalți dobândit prin intermediul banilor reduce motivația hedonistă, adică oamenii nu găsesc nici o plăcere în a-i controla pe ceilalți datorită banilor pe care îi dețin. Mai mult decât atât banii trezesc tensiuni și sentimente de neîncredere, ceea ce reduce în mod drastic nevoia de a face un lucru
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
parc cultural și de petrecere a timpului liber, botezat „Gorki”, ca omagiu adus scriitorului proletar decedat și la intrarea căruia este afișată lozinca lansată de Stalin, „Viața a devenit mai bună, viața a devenit mai veselă”, reprezintă nașterea unei societăți hedoniste. Conceput și condus de o americancă, Betty Glan, parcul Gorki cuprinde o imensă piscină, un spațiu de bal, un teatru de 25 000 de locuri. în iulie 1936, pentru sărbătorirea noii Constituții, aici se organizează un carnaval gigantic, cu focuri
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
construiește, la mijlocul anilor 1930, în jurul figurii unui Stalin ce reprezintă izvorul fericirii în asemenea măsură încât îl personifică. Propaganda le atribuie copiilor spuse precum: „Vă mulțumim, tovarășe Stalin, pentru copilăria noastră fericită”. Pentru a marca sfârșitul privațiunilor, propaganda elogiază plăcerile hedoniste, odihna și timpul liber; ea înfățișează o societate a abundenței personificată prin proviziile alimentare. Mikoian promovează producția și consumul a două produse: înghețata și cârnatul de Frankfurt. șampania sovietică participă și ea la acest discurs consumist, devenind simbolul luxului aflat
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
care dă formă lucrurilor exterioare prin munca sa. Și le dă formă astfel Încât se recunoaște În ele, iar acestea iau imaginea lui. Iar sclavul face toate acestea sub autoritatea stăpânului. Însă, atunci când sclavul lucrează, În timp ce stăpânul lenevește, pur consumator, pur hedonist, autoritatea acestuia din urmă Încetează să mai fie esențială. Ducând raționamentul la limită, sclavul nu mai are nevoie de stăpân. Această dialectică, la care nu putem subscrie În totalitate și care cu siguranță nu are ultimul cuvânt, a cunoscut totuși
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
subcultură a tineretului delincvent Apărarea teritoriului se Înțelege În cu totul alt mod pe „tărâmul bandelor” (gangland). Albert Cohen observă, În anii ’50, subculturi delincvente printre cele ale tinerilor din clasele muncitorești inferioare din marile orașe americane, unde un sistem hedonist de valori favorizează, de pildă, furtul sau vandalismul doar ca isprăvi virile lăudate de confrați și pentru sfidarea agresivă a normelor și codurilor predominante În clasele medii și superioare: simțul responsabilității personale și al efortului susținut, curtoazia și stăpânirea de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a ocoli obstacolele, apelînd la mijloace nu prea ortodoxe... sau chiar ilegale. Persistă ideea că este perfect normal să înșeli guvernul sau să-l furi... Dat fiind faptul că viitorul era nesigur, supușii Imperiului Otoman au adoptat o atitudine oarecum hedonistă față de viață și au dovedit o mare înclinație către lenevie. Munca propriu-zisă era în general puțin prețuită... Mulți autori consideră că fatalismul (kismet), profund înrădăcinat în modul de viață al creștinilor din Balcani, este un produs al influenței islamice. Fatalismul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de sanctuarul lui Hercule Curinul, de mama sa mereu plină de grijă, de ciupercile gătite cu cimbrișor. Aflăm din gura lui Marin Mincu că Ovidiu, mai precis Ovidiu „al său”, va izbândi. Va reuși să se elibereze de greaua povară hedonistă, de filozofiile îngăduitoare ale Occidentului și că, murind, va renaște în locuința cerească a lui Zalmoxis. E greu să scapi de senzația că Mincu, chiar dacă se mișcă cu finețea unui mare interpret de roluri în habitatul fizic și mental al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
fost un fel de repetiție generală pentru cea din 1907, dar nu a fost luată nici o măsură pentru îmbunătățirea soartei țăranilor. Drepturile politice ale țăranilor erau practic respinse de celebrele Colegii Electorale. Elita României nu-și merita numele. Despotici, exploatatori, hedoniști, mulți dintre ei nu erau de origine română și, așa cum elitele coloniale au un dispreț mai mare față de propriul lor popor decît față de puterea colonizatoare, nici elita românească nu avea nici un sentiment față de țărănime. Iorga remarca faptul că, pentru această
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]