925 matches
-
fost adoptată de î, societate închisă, țelul î, exploatarea de clasă în î, colapsul î, deficiențele î, societate deschisă vs î, drept cutumiar, comunitatea Democrațiilor, consumerism aplicarea î în politică, mercantilismul asiatic și î american, economia dominată de î, societatea hedonistă generată de î, Crvenkovski, Branko, cultură, Cuny, Fred, moarte negarea culturală a î, î în societăți hedoniste, democrație realizările î, î în Afganistan, î americană, cum înțelege Bush î, eroarea î, promovarea î, î impusă din exterior, î liberală, economia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
societate deschisă vs î, drept cutumiar, comunitatea Democrațiilor, consumerism aplicarea î în politică, mercantilismul asiatic și î american, economia dominată de î, societatea hedonistă generată de î, Crvenkovski, Branko, cultură, Cuny, Fred, moarte negarea culturală a î, î în societăți hedoniste, democrație realizările î, î în Afganistan, î americană, cum înțelege Bush î, eroarea î, promovarea î, î impusă din exterior, î liberală, economia de piaț[ și î, Orientul Mijlociu, societatea deschisă asociată cu î, principiul î, funcționarea corespunzătoare a î, lupta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
cu rădăcini în î, limitele rațiuni manifestate în î, separarea rațiunii de realitate în î, Uniunea Europeană influența americană asupra î, nevoia de concurență a î, construirea î, tradiția cooperării în î, politica referitoare la energie a î, î ca societăți hedoniste, î ca prototip al societății deschise globale, globalizarea față de statul bunăstării din î î ca putere militară, misiunea î, voința politică a î, renașterea î, susținerea î negocierile Turciei cu î, Ezekwesili, Oby, failibilitate Epoca î, rezonanța negativă a î
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
î, lipsa preocupării față de adevăr în î, implicarea constructivă a î în afara granițelor vs în țară, condiții de credit în î, declinul poziției î, î ca putere dominantă, sfârșitul î ca societate deschisă, situația rezervei de energie din î, societatea hedonistă din î forța folosită de î, bula speculativă din domeniul imobiliar în î, î ca putere imperială, instituții internaționale blocate de î, programul nuclear iranian ca efect al vulnerabilității î, î ca lider legitim al lumii libere, condiții materiale ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
ambiția criminală și înclinația către faptele ce sfidează imaginația. Ingenuă, misterioasă, brutală și extrovertită, crima este, în cosmosul lui Pratt, o autentică artă ce își are preoții ei. Rasputin și Venexiana vin din această bolgie spre a practica o filozofie hedonistă și amorală a vieții. Departe de orice politică, departe de orice solidaritate, Rasputin recunoaște în Corto pe unicul personaj ce îi poate domestici instinctele nezăgăzuite. Simbioza dintre cei doi este o expresie a sensibilității oximoronice a lui Pratt însuși. Călătoria
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
tragică, Italia lui Pratt este un tărâm în care trădarea și prietenia sunt termeni relativi. Alianțele se fac și se desfac cu ușurință, iar viața este trăită cu paro xismul celor care știu că astăzi poate fi ultima lor zi. Hedonistă și amorală, firea mercenarilor ce sunt familia lui Fanfulla este adaptată provocărilor acestui univers. Alături de luterieni la asaltul și jaful Romei, soldat al Florenței republicane asediate de imperialii fideli casei de Medici, Fanfulla este o figură inconfundabilă, cu banda neagră
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
dezertorul rus descria pacea în care se cufundase după ce abandonase viața de aventură spre a deveni castelan pe ostrovul aflat nu departe de Escondida în care trăise cândva Călugărul din balada pacifică. În felul său, Rasputin își construise o fericire hedonistă, punctată de orgiile cu fermecătoarele polineziene și ocazionale expediții de jaf în insulele vecine, expediții care, așa cum nota Rasputin pe jumătate ironic, pe jumătate serios, nu aveau altă menire decât aceea de a-i reaminti vocația sa primă și inconfundabilă
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
precepte talmudice, pe Kant, pe Spinoza și Kierkegaard, fără a exclude Însă unele „premise anarhiste“. Dacă Îl vom fi Înțeles bine pe Franckel, acest „riguros imperativ moral“ (citatul e din Ben Haas) nu excludea deci, din codexul său, anume premise hedoniste: În ciuda oricăror așteptări votca, cânepa indiană și desfătarea trupească erau așezate pe același plan cu cititul, călătoria și pelerinajul. Franckel vedea În toate astea, și eu nu‑l cred prea departe de adevăr, nivelul cel mai de jos al interferenței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
nu i se potrivește, să-l verse, să-l regurgiteze. Chiar și faptul că o faci pe niznaiul legat de anul ’89 e potrivit cu asta, nu doar cu vârsta. Mircea, la tine „uitarea intenționată” se asociază cu memorii de tip hedonist fiindcă așa ai vrea să-i vindeci pe cei de lângă tine, să-i faci să se simtă vii. „Trăiască morții, să moară viii!” e lozinca ta teribilistă. De fapt, nu cred că ai vrut ceva mai autentic decât să învie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
noastre cuvinte ne omoară. Prefer să stau cu ochii deschiși În soarele care-mi strivește pleoapele. Căci știu, de asemenea, că toate trădările s-au plătit pînă la urmă prin singurătate și frică. Scepticismul profesat Îmi amintește acel club al Hedoniștilor Osteniți de care pomenea Oscar Wilde, purtînd roze fanate la butonieră și avînd cultul lui Domițian, În care niciodată nu m-aș fi Înscris. Sau, Olimpul e o născocire a privirii Întoarse Înapoi, Înainte de a-i invidia pe zei am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
de a face crime, ci de a-ți trăi viața după cerințele trupului și nu ale „guvernului” are vechime în istoria Terrei. Au existat curente filosofice pe care nu le mai înșir aici, încă din antichitate, au existat și există hedoniști. Nu sunt deci un extremist, un revoltat împotriva ordinii sociale cu aparență de „fată mare”, ci doar „șifonat” de lecțiile ce mi se dau de niște oameni mai păcătoși ca mine! Lumea trăiește cum o taie capul, în mare parte
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93024]
-
jumătate din Întîmplările cărții: le știam ori din alte surse, ori povestite tot de el sau citite În revista Harababura, unde Sebi are rubrică. Cu toate acestea, harul lui epic m-a făcut să citesc din nou trăznăi cu actori hedoniști și să mă (re) amuz mai de fiecare dată. Subiectele? Nu foarte diferite - cu mici variațiuni : actori la cîrciumă, artiști la degustare, histrioni care beau și uită textul (e formidabilă povestea cu Pisoschi beat, care-n Cuza Vodă nu putea
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
renumit ca „vorbă lungă“, turuia în continuare: — Îl cunoaștem cu toții pe dr. Bellarmino ca pe un doctor cu conștiință, un savant și un bun credincios, un om cu principii într-o vreme a oportunităților, un om corect într-o eră hedonistă, unde se acceptă orice, în special la MTV. Dr. Bellarmino nu este doar directorul Institutului Național de Sănătate, dar și pastor laic la Biserica Baptistă Thomas Field din Houston și autorul volumului Turning Points, cartea lui de deșteptare spirituală față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
ne cunoaștem cu adevărat, mi-a citit acel pasaj unde Pascal spune că Dumnezeul creștinilor nu este unul dintre acei zei care au creat doar adevărurile matematice și ordinea naturală. Acest lucru n-au decât să-l creadă păgânii și hedoniștii! De asemenea, el nu este doar un zeu care-și ține mâna deasupra oamenilor și a bunurilor lor, pentru a le da slujitorilor lui viață lungă și fericită. Nu, Dumnezeul lui Avram, Isaac și Iacob este Dumnezeul dragostei și al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
și eseurile risipite prin reviste nu și le-a adunat niciodată în volumele anunțate - neglijent sau risipitor cu propriul scris. Și-a cheltuit energia intelectuală ca animator și, mai ales, ca personaj, punîndu-și „geniul” estetic în viață și în pasiunea hedonistă a trăirii efemerului. „Între cenaclul Junimei din deceniile 7 și 8 ale secolului trecut și cel al Sburătorului lui Eugen Lovinescu de după Primul Război Mondial, cercul de literați și artiști pe care Bogdan-Pitești l-a întreținut în jurul său - mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
care să și-o fi pus. Pe de altă parte, familiaritatea dintre om și mecanisme, viteza vieții moderne sau, mai bine zis, vitezele de toate felurile au pătruns în stil”. În opinia lui Thibaudet, les années folles, cu frenezia lor hedonistă, stau - în mod esențial - sub imperiul unui sentiment generalizat al instabilității existenței: „Inegale în importanță, fenomene ca declinul umanismului, masacrarea tinerelor elite, necesitatea trăirii din stocuri, revoluțiile utilajului și ale simțurilor omenești au colaborat cu un sentiment general și profund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și evocator, scris la perfectul simplu sau la perfectul compus, cel al lui Tzara este scris la un viitor condițional. Textul celui dintîi este un poem meditativ și melancolic, figurația romantică fiind răsturnată într-un banal cotidian „dezvrăjit”; mult mai hedonist, poemul lui Tzara conține un îndemn persuasiv la atitudini „scandaloase”... Există și alte asemenea anticipări ale frondei dadaiste: „Sînt plictisit sînt arătura de toamnă la țară/ Și literatura e viermele ce roade drumul subteran/ Prin care o să curgă apa ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
XX-lea: Războiul (în care ar intra deopotrivă estetismul „eroic”, aristocratizant al lui D’Annunzio, futurismul militarist al lui Marinetti ș.a.), Revoluția (cu mișcările avangardiste și activiste de stînga - inclusiv constructivismele și Suprarealismul) și Carnavalul (ilustrat, între altele, de relativismul hedonist, antipolitic al Dadaismului zürichez). Privită prin prisma acestei tipologii inevitabil reductive, dar stimulative, acțiunea grupării Contimporanul se dovedește a fi însă mai curînd un „hibrid” între revoluționarismul constructivist și „carnavalescul” sincretic al spectacolelor Dada. La 10 ani după debutul mișcării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lui plastică, în care „a arătat primejdia atîtor veacuri de literatură și galanterie care au sexualizat sufletul occidental, răsturnînd neprihănita statură a inițiaților pentru a cocoța pe piedestalul ei barbarul și josnicul simbol al instinctului”. Robi ai acestei mentalități vulgar hedoniste, denunțată ca fiind proprie modernității a-spirituale, „toți se vor lăsa să fie păcăliți cu plăcere”, arta ajungînd astfel „o uriașe potriveală, cuvinte potrivite, culori potrivite, sunete potrivite. De aci pînă la escrocheria de pseudo-avangardă - un pas”. Aluzia la poetica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
diferite feluri. Totul e trecător și zadarnic. De aci și arta care trebuie să fie o fabricație ușor comercializabilă și ușor de mistuit, pentru digestiile după-amiezelor”. Respingerea artei comerciale era însă și un deziderat al avangardiștilor „laici”... Abhorînd modernizarea („europenizarea”) hedonistă, articolul lui Sandu Tudor pledează în final pentru „mîntuirea” printr-o avangardă a Spiritului: „Așa ne europenizam, cînd într-o zi cîțiva năzdrăvani căzură în această cuibăreală a țapilor și a fiilor lor ce mimau mișcările suprasexualizate ale ultimului jazz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ideile și realizările lor erau, într-adevăr, remarcabile, deși oarecum excentrice, și merită o atenție deosebită. Una dintre primele personalități taoiste a fost Yang Chu, care a trăit cam în secolul al IV-lea î.e.n. El a dat naștere tradiției hedoniste în taoism, în care mulțumirea simțurilor era privită ca o formă de devoțiune în tao. Unii dintre discipolii și succesorii lui s-au dedat unei vieți de depravare necontrolată, susținând că astfel ajung să perceapă tao la fel de direct ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
dialogurile celor doi apar în Tratatul clasic al Fetei Simple. Hsüan Nü (Fata Misterioasă): sfătuitorul secund al Împăratului Galben în chestiuni sexuale. Tsai Nü (Fata Curcubeu): al treilea sfătuitor al Împăratului Galben în chestiuni sexuale. Yang Chu: fondator al Școlii hedoniste de taoism, a trăit în secolele al IV-lea - al V-lea î.e.n. și a susținut satisfacerea totală a simțurilor ca fiind calea spre tao. Lao Zi: „Bătrânul maestru”, cunoscut și sub numele de Lidan, Lee-Er și Lao Tan, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
știu la ce mi-ar fi folosit, În condițiile date, banii, dar opinia generală este că, indiferent de condiții, e preferabil să-i ai decât să nu-i ai. Personal, agream mai mult punctul de vedere al unui amic bucureștean hedonist și cârciumist cât cuprinde, care declara ritos, de câte ori avea ocazia: „Domnule, În problema banilor există o singură soluție: să te porți, când Îi ai, ca și când nu i-ai avea, iar când nu-i ai, ca și când i-ai avea. Dixit!”. Zoran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
oamenilor doar ca o pagină de tristă amintire. Cu totul altfel stau lucrurile în prezent, cînd, păstrînd proporțiile, am trecut și noi de la o stare de penurie la una de relativă abundență. Mitul corpului, cu întregul său cortegiu de valori hedoniste, a ajuns și la noi. Dar cum să crezi cu adevărat în el, așa, peste noapte ? Aici intervine, miraculos, ortodoxia. Corespunzînd și unei alte nevoi, de sine stătătoare - aceea de recuperare a credinței după ravagiile ateismului comunist -, ortodoxia oferă, prin
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Important e ca în fiecare suflet să pâlpâie o candelă. Îngrijește-ți sufletul! Oricând poate deveni casă de oaspeți pentru Dumnezeu. Se pare că după merite vom trăi doar după Judecata de Apoi. Desacralizarea ne îndepărtează de misterul condiției umane. Hedoniștii îl acceptă pe Dumnezeu doar ca generator de plăceri. Dumnezeu s-a ascuns întotdeauna. Dar în epoca modernă o face din ce în ce mai bine. Indiferent în ce domeniu se consacră, marile minți derapează și spre filozofie ori religie. Nu mai vorbiți de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]