892 matches
-
gustul (papilele gustative aflate pe limbă), mirosul (neuronii specializați aflați în interiorul foselor nazale). În anatomia umană, capul este partea superioară a corpului. El include fața, scalpul, craniul și sinusurile. ul uman dar și cel animal apar ca și blazoane în heraldică. Acesta este înfățișat ca și cum capul ar fi fost tăiat din corp, ca și cum ar fi fost rupt cu brutalitate sau este afișat din față, fără a se observa gâtul. Capurile umane sunt înfățișate mai detaliat decât cele animale.
Cap () [Corola-website/Science/302190_a_303519]
-
care 1-a jucat orășelul nostru în trecut. Prima stemă a orașului Fălești a fost aprobată prin decretul regal din 10 septembrie 1936 și publicat în Monitorul oficial având descrierea: La solicitarea Consiliului orășenesc Fălești în 2010 Comisia națională de Heraldică a Republicii Moldova a aprobat stema actuală a orașului, reluând-o pe cea din 1936 cu unele ajustări cu următoarea descriere: Drapelul reprezintă o pânză dreptunghiulară verde (2:3), cu un brâu orizontal alb pe mijloc (1/4 h), încărcat cu
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
a lui Seth și a tot ceea ce este vătămător, violența de temut, răutatea perversă. Simbolismul religios al culorilor este ușor de regăsit și în alte tradiții și credințe. Conotațiile de ordin cultural-religios sunt ușor de regăsit cu precădere în pictura heraldică, care folosește atributele simbolice ale culorilor și convenția cromatică a artei medievale, precum și în erminii - manuale bizantine pentru uzul zugravilor care precizau cromatica veșmintelor, decorului, părului sau bărbii personajelor Istoriei Sacre. În tradiția creștină, culoarea este o participare a luminii
Simbolistica culorilor () [Corola-website/Science/302774_a_304103]
-
după cum urmează, aranjate invers cronologic, de la cea actuală la prima dintre ele. Actuala stemă de stat este descrisă de actul "Emblem and Public Seal of Malta Act" din anul 1975 ca fiind un scut pe care se găsește o reprezentare heraldică a steagului de stat al Maltei. Deasupra scutului se găsește o coroană murală de aur sugerând un zid de apărare cu un rând de porți duble și cu opt turnuri de apărare, deși doar cinci dintre ele sunt vizibile. De
Stema Maltei () [Corola-website/Science/302802_a_304131]
-
Stema Principatului Țării Românești a cunoscut o evoluție continuă de-a lungul timpului, elementele sale heraldice ajungând să reprezinte un model pentru stema României. Elementele heraldice definitorii sunt: vulturul, crucea, steaua heraldică (soarele), semiluna, creanga de ienupăr și fundalul „azur” (care însă nu apare pe peceți, pe documentele alb-negru sau pe stindardele decolorate). Aceste elemente au evoluat constant, inițial, vulturul și crucea heraldică erau mobilele ce constituiau cimierul, coborând în timp pe
Stema Țării Românești () [Corola-website/Science/303323_a_304652]
-
stema României. Elementele heraldice definitorii sunt: vulturul, crucea, steaua heraldică (soarele), semiluna, creanga de ienupăr și fundalul „azur” (care însă nu apare pe peceți, pe documentele alb-negru sau pe stindardele decolorate). Aceste elemente au evoluat constant, inițial, vulturul și crucea heraldică erau mobilele ce constituiau cimierul, coborând în timp pe scutul stemei și devenind mobilele fundamentale. De-asemenea, crucea a stat în stânga vulturului, dar, în timp, aceasta a ajuns să fie ținută de acesta în cioc. În privință formei vulturului, el
Stema Țării Românești () [Corola-website/Science/303323_a_304652]
-
europeni. Interesul său științific a acoperit întregul domeniu al numismaticii, de la cea greacă, dacică, celtică, romană, bizantină, medievală balcanică și vest-europeană, islamică, până la cea modernă și contemporană, ca și arta medaliei, dar și al unor domenii surori, cum ar fi heraldica și sigilografia. Deși are contribuții esențiale privind numismatica antică, Octavian Iliescu poate fi considerat ca adevăratul întemeietor al cercetărilor privind numismatica bizantină și islamică în România, multe dintre studiile sale în acest domeniu fiind fundamentale pentru cercetarea modernă a acestor
Octavian Iliescu () [Corola-website/Science/303401_a_304730]
-
și uzine, cum ar fi fabrica specializată în producerea uleiurilor eterice, fabrica de conserve și fabrica de zahăr. În anul 1973, la 300 ani de la înființarea Glodenilor, a fost lansată Stema orașului, ea reprezintă un scut cu culorile tradiționale ale heraldicii moldovenești - albastru, galben și roșu, pe care sunt amplasate elementele de bază, relevante localității. În anul 1985 Glodeni s-a înfrățit cu orașul Șorgorod din Ucraina, iar în 1990 cu orașul Botoșani din România, cu care menține relații culturale. În
Glodeni, Moldova () [Corola-website/Science/304341_a_305670]
-
Importanța ei primordială a fost marcată prin colorarea în aur și plasarea în cantonul scutului - un loc de maximă onoare. Culoarea albastră este culoarea cadrului natural: albastrulazur este culoarea cerului, a infinitului, a visului, a vieții pașnice și libere. În heraldică, albastrul este un simbol al fidelității și perseverenței. Albastrul este, totodată, culoarea identitară a civilizației europene, culoarea Europei unite. Coroana murală de aur cu trei turnuri, care timbrează scutul stemei, arată statutul de oraș-reședință de raion pe care îl deține
Cimișlia () [Corola-website/Science/304420_a_305749]
-
lansată și un șir de monede de argint, de 25 și 100 de ruble pe care erau gravate imaginea leopardului zăpezilor. Leopardul zăpezilor a fost reprezentat pe bancnota de 10 000 tenge, mostră din anul 2003. Imaginea leopardului zăpezilor în heraldica tradițională nu se întâlnește foarte des. În calitate de figură în heraldică este utilizat mai des leopardul, care poate fi și de culoarea albă (argintie). Acest lucru se explică prin faptul că aceste animale nu diferă între ele foarte mult. Leopardul zăpezilor
Leopardul zăpezilor () [Corola-website/Science/311643_a_312972]
-
și 100 de ruble pe care erau gravate imaginea leopardului zăpezilor. Leopardul zăpezilor a fost reprezentat pe bancnota de 10 000 tenge, mostră din anul 2003. Imaginea leopardului zăpezilor în heraldica tradițională nu se întâlnește foarte des. În calitate de figură în heraldică este utilizat mai des leopardul, care poate fi și de culoarea albă (argintie). Acest lucru se explică prin faptul că aceste animale nu diferă între ele foarte mult. Leopardul zăpezilor a devenit simbolul orașului Alma-Ata și este prezent pe gherbul
Leopardul zăpezilor () [Corola-website/Science/311643_a_312972]
-
de bour, privit frontal, simbolizând puterea, cu soarele, simbolizând luminăția bunei domnii, plasat între coarnele bourului, cu un trandafir heraldic în stânga simbolizând credința, și în dreapta luna, în faza de crai-nou simbolizând renașterea. Fondul este cinabru (cum se spune roșu în heraldică) simbolozând vitejia. Această stemă constituie elementul de bază al sigiliului Moldovei, al steagului Moldovei, al monedelor moldovenești. Există, încă din trecutul destul de îndepărtat, variante datorate unor confuzii : Cei mai veche pecete domnească cu stema Moldovei este cea atârnată de un
Stema Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/312315_a_313644]
-
Sfânta Coroană a Ungariei reprezintă statalitatea maghiară. Leul heraldic provine din stema orașulului Buda din timpul lui Ioan Zapolya, iar grifonul provine din fosta stema a Pestei. Culorile folosite sunt roșu, auriu, albastru și argintiu. Ca urmare, conform regulilor din heraldică, drapelul Budapestei a fost format din culorile roșu, galben (din auriu) și albastru. Stema a fost proiectată de artistul-pictor Lajos Friedrich, ca urmare a cererii din 28 aprilie 1873 a Comisiei de Unificare a Orașelor (Pesta, Buda, Óbuda). Elementele au
Stema Budapestei () [Corola-website/Science/312991_a_314320]
-
din 28 aprilie 1873 a Comisiei de Unificare a Orașelor (Pesta, Buda, Óbuda). Elementele au fost aprobate de comisie, având foarte mare importanță legătura cu stemele anterioare ale celor trei orașe. O altă importanță majoră este simplitatea stemei, în conformitate cu regulile heraldicii și referirea la faptul că era stema unei capitale (Sf. Coroană a Ungariei). Stema a fost folosită până 1964, dar din 1945 s-a folosit fără coroană deasupra. Între anii 1964 și 1990 a fost folosită o altă stemă. La
Stema Budapestei () [Corola-website/Science/312991_a_314320]
-
folosindu-se de diferite specii de șoimi pe care în prealabil îi domesticesc.. Istoricul maghiar Vásáry István consideră că în Evul mediu, pajura, endemică în Muntii Făgăraș, era un animal totemic a cărui simbolistică a fost mai apoi încorporată în heraldica unor familii cumane de frunte, care mai apoi au dat casei întemeietoare a principatului român al Valahiei primii domnitori și nucleul viitoarei aristocrații denumită, "boierime". Florin Curta (Brătianu și alți istorici) resping această supoziție a lui Vásáry privind un presupus
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
Valaska" în limba cehă) că simple mini-republici pastorale compacte, care se conduceau după dreptul valah (jus valachicum), și ai cărei locuitori păstraseră identitatea specifică "valaha", desi lingvistic au devenit în timp vorbitori ai varianței ai limbii cehe. Când se examinează heraldica variilor teritorii valahe, care se întind din Golful Corint până în Moravia la hotarele cu lumea germanica, e important a se diferenția între aceste configurații statale, respectiv principlitate sau simple strucurii autonome, efemere sau permanentizate, si, în același timp a se
Heraldică medievală timpurie valahă nord și sud dunăreană () [Corola-website/Science/310054_a_311383]
-
începând în anii 1310' deși tragându-și originea inițial mai devreme de acea dată, în Țară Făgărașului. Aceasta prezumtiva origine comună -cel puțin la nivel coloristic- a stemelor Basarabeștilor nord-dunăreni și ai Asăneștilor de la Veliko-Tarnovo-ul din Bulgaria este semnificativă, deoarece conferă heraldicii acestora o continuitate atât spațială cât și temporală. Un amănunt extrem de semnificativ care nu trebuie ignorat este că în timp ce Valahia nord-dunăreană a lui Basarab a fost întemeiata la 1310, Valahiile din Grecia respectiv cea din Tesalia existau ca atare și
Heraldică medievală timpurie valahă nord și sud dunăreană () [Corola-website/Science/310054_a_311383]
-
vasalitate, senioriale, patronaj și de intermariaj care au fost examinate mai recent după o asiduuă cercetare în arhive de istoricul grec de origine aromana Asterios Koukoudhis Acest condominium valaho-catalan în Tesalia și dincolo de hotarele acesteia, se reflectă și în cvasi-identitatea heraldica a celor două etnii. Există dubii privind datarea cu exactitate a anilor trecuți în dreptul emblemelor regale din armorialul de la Wijnbergen care a fost pictat abia în secolul al XV-lea. Acest detaliu ar permite să se tragă concluzia că culorile
Heraldică medievală timpurie valahă nord și sud dunăreană () [Corola-website/Science/310054_a_311383]
-
această traducere, părintele Diego Durán a reinterpretat legenda, astfel încât vulturul reprezintă tot ceea ce este corect și bun, în timp ce șarpele reprezintă tot ceea ce este incorect și rău. Din păcate, în ciuda incorectitudinii sale, reinterpretarea legendei a fost adoptată întrucât corespundea cu tradiția heraldică a europenilor și cu reprezentarea formală a luptei dintre bine și rău. În ciuda faptului că reinterpretarea nu corespundea cu tradițiile indigene, sau poate tocmai de aceea, această rescriere a cronicii a slujit, printre altele, ca element al arsenalului misionarilor de
Stema Mexicului () [Corola-website/Science/310687_a_312016]
-
noii puteri americane, a fost înlocuit cu vulturul cu cap alb. Acvila din steagul Mexicului, în schimb, nu se aseamănă cu emblemele imperiilor europene, ci este moștenitoarea legendei fondării orașului Tenochtitlan "orașul Mexico", din acest motiv nu apare în pozitie heraldică, ci devorând un șarpe. În Biserica Catolică, acvila de munte este simbolul Sfântului Ioan, cel mai tânăr dintre apostoli. Când Papa Alexandru al VI-lea a dat titlu de Regi Catolici monarhilor din Spania în 1496, deasemenea i-a autorizat
Acvilă de munte () [Corola-website/Science/309458_a_310787]
-
comune din Italia: Force și Montefortino. Orașul menține relații de colaborare cu diverse localități din SUA și Japonia. Stema și drapelul orașului Ialoveni a fost aprobate de Consiliul orășenesc la ședința din 27 martie 2002 și la Comisia Națională de Heraldică a Republicii Moldova. Autorul simbolicii localității este dr. Silviu Andrieș-Tabac; pictor - Veaceslav Racov. Stema - un câmp fascinat în burele ondulate, roșu-vișiniu și argint alternîndu-se, o cupă de vin de aur. Scutul timbrat de o coroană murală de aur cu trei turnuri
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
alt aspect al preocupărilor lui Ștefan S. Gorovei îl reprezintă recuperarea, în cadrul unor ediții critice, a unor lucrări fundamentale pentru medievistica românească, precum cele ale lui P. P. Panaitescu, Alexandru I. Gonța și Emil Turdeanu. Interesul manifestat pentru genealogie și heraldică se reflectă nu doar în lucrările publicate, ci și în calitatea sa de membru-fondator al Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române -filiala Iași (1993) și a Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" (1996), precum și a Academiei
Ștefan S. Gorovei () [Corola-website/Science/305697_a_307026]
-
fundamentale pentru medievistica românească, precum cele ale lui P. P. Panaitescu, Alexandru I. Gonța și Emil Turdeanu. Interesul manifestat pentru genealogie și heraldică se reflectă nu doar în lucrările publicate, ci și în calitatea sa de membru-fondator al Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române -filiala Iași (1993) și a Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" (1996), precum și a Academiei Internaționale de Genealogie (1998). Ștefan S. Gorovei este membru în colegiile de redacție ale unor prestigioase publicații de
Ștefan S. Gorovei () [Corola-website/Science/305697_a_307026]
-
Turdeanu. Interesul manifestat pentru genealogie și heraldică se reflectă nu doar în lucrările publicate, ci și în calitatea sa de membru-fondator al Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române -filiala Iași (1993) și a Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" (1996), precum și a Academiei Internaționale de Genealogie (1998). Ștefan S. Gorovei este membru în colegiile de redacție ale unor prestigioase publicații de specialitate: Analele Putnei, "Arhiva Genealogică"; "Herb. Revista Română de Heraldică"; "Revue des Etudes Roumaines"; "Europa XXI
Ștefan S. Gorovei () [Corola-website/Science/305697_a_307026]
-
a Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" (1996), precum și a Academiei Internaționale de Genealogie (1998). Ștefan S. Gorovei este membru în colegiile de redacție ale unor prestigioase publicații de specialitate: Analele Putnei, "Arhiva Genealogică"; "Herb. Revista Română de Heraldică"; "Revue des Etudes Roumaines"; "Europa XXI"; "Analele Științifice ale Universității Alexandru Ioan Cuza", Seria Istorie; "Revista de Istorie Socială". Recunoașterea internațională a activității sale este relevată de calitatea sa de membru al Asociației Istoricilor Europeni, al Societății Majestas. Societatea pentru
Ștefan S. Gorovei () [Corola-website/Science/305697_a_307026]