2,559 matches
-
TR, 1981, 50; Tomuș, Mișcarea, 156-159; Livescu, Scene, 129-133; Regman, Noi explorări, 59-67; Laurențiu Ulici, „Fericit prin corespondență”, CNT, 1983, 6; Mircea Popa, Poezia unui sceptic, ST, 1983, 2; Lucian Alexiu, Repertoriu liric, O, 1983, 18; Eugen Dorcescu, Poezie și hermeneutică, O, 1984, 37; Victor Felea, „Degetul de gheață”, TR, 1984, 38; Constantin Pricop, Ironie și gravitate, CL, 1984, 11; Tartler, Melopoetica, 159-162; Ștefan Aug. Doinaș, Disciplina inspirației, VR, 1985, 3; Laurențiu Ulici, Momentul adevărului, CNT, 1985, 42; Ion Vlad, „Dialogul
PRELIPCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
anteriori avuseseră loc și alte preluări rapide și entuziaste de curente de gândire, teorii sau metodologii în vogă în cultura occidentală - structuralismul, semiotica, contribuțiile de teorie literară ale Școlii formale ruse, venite tot prin filieră occidentală, precum și diferite metode de hermeneutică literară etc., în oarecare măsură și poststructuralismul și deconstructivismul. În cazul p., a cărui aclimatizare la noi este inițiată în anii ’80, acesta privea în mod direct creația literară, nu numai cercetarea și interpretarea ei, fiind recepționat, în primă instanță
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
1-2 (număr special); Radu Enescu, Despre postmodernism. După sau dincolo?, F, 1988, 1; Mircea Mihăieș, Bazar postmodernist, F, 1988, 4; Antologia poeziei generației ’80, îngr. și pref. Alexandru Mușina, Pitești, 1993; Țeposu, Istoria, passim; Gianni Vattimo, Sfârșitul modernității. Nihilism și hermeneutică în cultura postmodernă, tr. Ștefania Mincu, postfață Marin Mincu, Constanța, 1993; Competiția continuă. Generația ’80 în texte teoretice, îngr. Gheorghe Crăciun, București, 1994; Emilia Parpală- Afana, Poezia semiotică: promoția ’80, Craiova, 1994; [Postmodernismul], „Euphorion”, 1994, 43-45; Matei Călinescu, Cinci fețe
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
falsificatoare - cu „autenticitatea halucinantă” a subiectivității și trăirii individuale. Neajunsurile, de extracție iluministă, ale abordării raționaliste fuseseră puse în discuție încă de Wilhelm Dilthey - amintit de eseist între exponenții de marcă ai „noii structuri” -, cel care, teoretizând diferența inaugurală a hermeneuticii moderne dintre „științele naturii” și „științele spiritului”, a exercitat o influență pe cât de profundă, pe atât de puțin remarcată asupra autorului român: ceea ce este creat de om (istoria, arta, filosofia, psihologia ș.a.) nu poate fi judecat, spune Dilthey, după normele
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
să întemeieze teoretic și aplicativ o sinteză care, depășind ruptura consacrată, să tindă la etajele superioare spre sociologie și psihologie, iar la cele inferioare spre filologie și stilistică. Acest arc aruncat între sociologie și filologie se concretizează într-o critică hermeneutică integratoare, pentru care orice opțiune între eu și text, între subiect și obiect, între sens la nivelul textului și sens la nivelul cititorului are o valabilitate limitată și strict metodologică. Între toate cărțile lui P., Critica de atelier a fixat
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
Adrian Popescu, Un alt Montale, ST, 1988, 12; Tania Radu, „Cumpănă și semn”, LAI, 1991, 9; Adrian Popescu, Un erudit necesar: Marian Papahagi, TR, 1991, 12; Ștefan Borbély, Constructorii. 1. Marian Papahagi, F, 1993, 2; Ierunca, Subiect, 218-223; Maria Genescu, Hermeneutica pudorii, RL, 1994, 8; Octavian Soviany, Critica „filologică” și postmodernismul, APF, 1994, 3-4; Ion Vlad, Orizonturile criticii hermeneutice, TR, 1994, 21-24; Negoițescu, Scriitori contemporani, 336-339; Ioana Cistelecan, O sinteză a perspectivelor, ECH, 1995, 1-2; Mircea Mihăieș, Vitamina M.P., „Cuvântul”, 1995
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
tematizate în introducerea la Între extreme. Pe de o parte, autorul denunță „critică tehnică” prin care a fost citită poezia optzecista, propunând în contrapartida o „critică de identificare”, adică un „gen de lectură fenomenologica și estetică totodată, care combină/ îmbină [...] hermeneutica existențiala - vizând experiență revelatoare, originară, a subiectului creator, ca și, apoi, ontopoetica explicită și implicită în opera - cu critică tradițională de judecată estetică”; pe de altă parte, observă că optzecismul poetic camuflează, de fapt, o dualitate - există aici o linie
PODOABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
-
din Poarta Albă (1967-1974), apoi la Liceul de Construcții nr. 18 din București (1974-2001). Este director administrativ la Editura Pontica (din 1991) și redactor la revista „Paradigma” (din 1992). În 2002 își ia doctoratul în filologie cu lucrarea Miorița - o hermeneutică ontologică. Debutează cu poezie în „Contemporanul” (1964), iar editorial cu volumul de versuri Cum eu... (1974). Colaborează la „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Tomis”, „Cronica”, „Convorbiri literare” ș.a. Poezia i-a fost antologată în mai multe volume apărute în țară și
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
căreia gravitează celelalte teme; deși veridică, observația poate fi aplicată în cazul oricărui poet romantic. Alte cronici și studii din aceeași carte relevă însă o incontestabilă evoluție la P., care se deplasează acum dinspre semiotică și psihanaliză către ontologie și hermeneutică. Rezultatul acestei reorientări este și amplul eseu Miorița - o hermeneutică ontologică (2002; Premiul Uniunii Scriitorilor), care propune o reinterpretare a baladei dintr-o perspectivă estetico-filosofică, în linia Heidegger-Gadamer-Ricoeur- Vattimo. Ideea centrală, potrivit căreia corpusul mioritic ar abrevia o concepție ontologică
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
în cazul oricărui poet romantic. Alte cronici și studii din aceeași carte relevă însă o incontestabilă evoluție la P., care se deplasează acum dinspre semiotică și psihanaliză către ontologie și hermeneutică. Rezultatul acestei reorientări este și amplul eseu Miorița - o hermeneutică ontologică (2002; Premiul Uniunii Scriitorilor), care propune o reinterpretare a baladei dintr-o perspectivă estetico-filosofică, în linia Heidegger-Gadamer-Ricoeur- Vattimo. Ideea centrală, potrivit căreia corpusul mioritic ar abrevia o concepție ontologică similară celei heideggeriene, e plauzibilă, chiar dacă indică o anumită predispoziție
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
femeii urâte, București, 1984; Cartea seducției, București, 1986; Nichita Stănescu între poesis și poiein, București, 1991; Cavalerul din drezină, Constanța, 1992; Starea de juxtapunere, București, 1997; Cum stau eu aici pe terasă și contabilizez obscenitatea istoriei, București, 2001; Miorița - o hermeneutică ontologică, Constanța, 2002; Despre starea poeziei, Constanța, 2003. Ediții: Nichita Stănescu, Poezii, pref. edit., București, 1987. Traduceri: Silvio Avalle D’Arco, Modele semiologice în „Commedia” lui Dante, pref. Marin Mincu, București, 1979 (în colaborare cu Marin Mincu); Maria Corti, Principiile
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
ziua de ieri, Constanța, 1995 (în colaborare cu Marin Mincu), Limitele interpretării, Constanța, 1996 (în colaborare cu Daniela Bucșă), Șase plimbări prin pădurea narativă, Constanța, 1997, Baudolino, Constanța, 2001, Kant și ornitorincul, Constanța, 2002; Gianni Vattimo, Sfârșitul modernității. Nihilism și hermeneutică în cultura postmodernă, postfață Marin Mincu, Constanța, 1993, Aventurile diferenței, Constanța, 1996, Etica interpretării, Constanța, 2000, Subiectul și masca, Constanța, 2001, Dincolo de interpretare, Constanța, 2003; Lucio Klobas, Gândirea extremă, pref. Giuliano Gramigna, postfață Marin Mincu, Constanța, 1996; Alberto Moravia, Disprețul
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
RL, 1987, 2; Ulici, Lit. rom., I, 225-227; Grigurcu, Poezie, II, 236-239; Dicț. scriit. rom., III, 769-772; Mircea A. Diaconu, Ștefania Plopeanu și avatarurile scrisului barbar, CL, 2002, 6; Mircea Martin, O carte-reper, „Ziua”, 2003, 23 ianuarie; Ioan Buduca, Miorița - hermeneutica faptului de a muri, VR, 2003, 5; Florin Mihăilescu, Surprizele unei interpretări, VR, 2003, 5; George Popescu, Proba autenticității într-o hermeneutică ontologică a „Mioriței”, VR, 2003, 5; Cornel Ungureanu, Insurecția Mincu, VR, 2003, 5. A.Tr.
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
și avatarurile scrisului barbar, CL, 2002, 6; Mircea Martin, O carte-reper, „Ziua”, 2003, 23 ianuarie; Ioan Buduca, Miorița - hermeneutica faptului de a muri, VR, 2003, 5; Florin Mihăilescu, Surprizele unei interpretări, VR, 2003, 5; George Popescu, Proba autenticității într-o hermeneutică ontologică a „Mioriței”, VR, 2003, 5; Cornel Ungureanu, Insurecția Mincu, VR, 2003, 5. A.Tr.
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
lor subiectivă. Nu este întâmplător că în acest context a început să se cristalizeze ideea unei noi metodologii specifice realizării sarcinilor de cunoaștere din sfera umanului. În mod sistematic, ideea unei asemenea metodologii specifice a fost formulată de către Schleiermacher; preluând hermeneutica drept metodologie a interpretării, a determinării sensului actelor și produselor umane, el o ridică la rang de metodă generală, susceptibilă de a da unitate științelor umane. Orice obiect produs al „altuia” - carte, limbă, jurnal, comportament - care trebuie interpretat aparține de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
metodologie a interpretării, a determinării sensului actelor și produselor umane, el o ridică la rang de metodă generală, susceptibilă de a da unitate științelor umane. Orice obiect produs al „altuia” - carte, limbă, jurnal, comportament - care trebuie interpretat aparține de drept hermeneuticii. Droysen, pune în termeni foarte clari problema noii metodologii, fapt care va face din teoria sa o sursă de inspirație ulterioară. Pornind de la diferența dintre natură și istorie, el distinge două tipuri de metode: explicația (Erklärung) și comprehensiunea (Verstehen). Distincția
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu cronicarii ca niște cazuri în speță, ci însuși principiul epicului - nevoia de succesiune cronologică, deghizată în necesitate cauzală. În sistemul de repere al lui N. numele celor prin care se manifestă principiul în cauză rămân simple accidente conjuncturale. Întreprinderea hermeneutică își trădează astfel, încă din punctul de pornire, orientarea dominantă, deschiderea supraindividuală, transtemporală și metatehnică, asupra producerii de sensuri prin limbaj. Cea de-a doua etapă, de orientare poetică, aduce în prim-plan literaritatea latentă în textul scris, în condițiile
NEGRICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
din România post-1989 o consider a fi constructivismul sociologic. Din păcate, s-au finalizat puține (rarisime chiar) studii din perspectiva sociologiei constructiviste, iar practica sociologică pare cantonată În aria unei sociografii confortabile sub aspect metodologic și rentabile ca aspect financiar. Hermeneutica sociologică a băncilor de date deja acumulate, așteaptă, Încă, nu se știe care generație dispusă la un efort de descifrare teoretică a achizițiilor empirice postdecembriste. Sociobiologia a fost tradusă, dar rămâne, În exclusivitate, obiect de studiu la istoria doctrinelor. În ceea ce privește
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Editura Napoca Star&Argonaut, 2003 (304 p.) Volumul despre vecinătățile din Apuseni se Înscrie În seria lucrărilor de metodologie calitativă aplicată la cercetarea relațiilor sociale rurale din România. Autorul construiește un veritabil manifest antiobiectivism, În favoarea unei abordări care promovează fenomenologia („hermeneutica fenomenologică”), valorizarea subiectivității, intercunoașterii și spațiilor simbolice În procesul de cercetare socială. Este un demers În care discursul-narațiune Înregistrat prin interviuri este asociat manifestărilor comportamentale și situaționale pentru ca din dialogul discurs-comportamente să rezulte o imagine mai apropiată de realitatea socială
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
participare la „sensul prezent” al Frumosului. Pe urmele lui Platon, Nietzsche și Heidegger, eseista vorbește de esența divină a poeziei. Conferind mitului funcție gnoseologică intercesivă, ca stadiu al legăturii inconștientului cu „recunoașterea conștientă”, cu ajutorul teoriilor psihologiei abisale jungiene și ale hermeneuticii heideggeriene, autoarea caută „sensul poetic” al tensiunii din valoarea etică a frumosului și a binelui atunci când vorbește despre „politeia” eminesciană. Planul empiric social-politic este dublat la Eminescu de un plan spiritual, de viziunea „epocii de aur” la care - chiar poetul
PALEOLOGU-MATTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
ontologic, pref. N. Steinhardt, Aarhus (Danemarca), 1988; ed. București, 1994; Jurnal hermeneutic, pref. George Vulturescu, Cluj-Napoca, 1997. Repere bibliografice: Ioan Pintea, Eminescu sau Despre comuniunea contrariilor, VR, 1990, 3; Gabriel Stănescu, „Eminescu și abisul ontologic”, VR, 1990, 4; Constantin Trandafir, Hermeneutică eminesciană, ALA, 2000, 500; Manolescu, Enciclopedia, 552-553. E.M.
PALEOLOGU-MATTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
o față privește candid către grandoarea și solemnitatea peisajului montan, având nostalgia paradisului natural, cu cealaltă scrutează eseistic misterele logosului, întorcându-se totodată detașat-ironic asupra entuziasmelor și extazelor perechii ei opuse. Călătoria începută printre lucruri sfârșește astfel într-o expediție hermeneutică. După „livada de cremene”, P. părăsește teritoriul prozei spre a se instala în cel al comentariului ei, din competiție ieșind biruitor ochiul exegetic. Prima și probabil cea mai mare himeră a criticului este I. L. Caragiale. Încă student fiind, alcătuise o
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
distanțează tot mai mult de certitudinea instituirii unei raționalizări infailibile. Analiza sociologică este astfel așteptată să ofere acea cunoaștere despre practicile sociale ale modernității care sunt în același timp produse și produc pe mai departe practici modernizatoare. Rezultă astfel o „hermeneutică dublă” (A. Giddens), prin care cunoașterea sociologică se reconstruiește pe sine odată cu (re)construcția universului constitutiv al modernității. În acest proces pot apărea, desigur, și decalaje, mai ales că nimeni nu ar admite astăzi că sociologia și/sau economia ar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai degrabă cu această ultimă alternativă și vom invita o sociologie pe care o vrem înnoită să ne ofere instrumente și cadre pentru construcția noului tip de reflecție. Prima parte a lucrării este menită să formuleze, printr-un gen de hermeneutică sociologică, temeiurile pentru o nouă abordare, de tip comprehensiv, ce va fi concretizată în partea a doua printr-o analiză instituționalistă a mesajelor lumii pe care o trăim. Trebuie să spun că analiza tranziției postcomuniste din perspectiva principiilor și structurilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
modernité, Editions Fayard, Paris. Touraine, Alain, 1969, La Société post-industrielle: naissance d’une société, Editions Denöel, Paris. Touraine, A.; Khosrokhavar, F., 2000, La Recherche de soi. Dialogue sur le sujet, Editions Fayard, Paris. Vattimo, Gianni, 1993, Sfârșitul modernității. Nihilism și hermeneutică în cultura postmodernă, Editura Pontica, Constanța. Verdery, Katherine, 2006, Viața politică a trupurilor moarte. Reînhumări și schimbări postsocialiste, Editura Vremea, București. Vinsonneau, G., 2002, L’Identité culturelle, Editions Armand Colin, Paris. Vinsonneau, G., 1999, Inégalités sociales et procédés identitaires, Editions
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]