952 matches
-
se sabotează reciproc" (Al. Cistelecan). Bine cunoscutul, des comentatul Post scriptum. Transversaliile mari sau cele patru estetici. Poezie pe care a scris-o magistrul Ursachi pe când se credea pelican este cea mai bună dovadă în acest sens. Niciuna dintre cheile hermeneutice anunțate de uvertura peritextuală nu se regăsește în aparență cel puțin în cele două versuri din care este constituit textul propriu-zis, constatare ironică asupra gratuității sensului și a demersului hermeneutic: "Un om din Tecuci avea un motor/ dar nu i-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cea mai bună dovadă în acest sens. Niciuna dintre cheile hermeneutice anunțate de uvertura peritextuală nu se regăsește în aparență cel puțin în cele două versuri din care este constituit textul propriu-zis, constatare ironică asupra gratuității sensului și a demersului hermeneutic: "Un om din Tecuci avea un motor/ dar nu i-a folosit la nimic". În mod evident însă, aceeași frază, atât de puțin lirică, a putut fi interpretată de comentatori zeloși drept sinteză a poeticii ursachiene altfel spus, ca text
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
culturale, fie ele materiale sau ideale, ale căror listă și enumerare empirice (prin definiție, niciodată încheiate) sunt stabilite în vederea unificării provizorii a unui domeniu relativ, divers și schimbător. Perspectiva descriptivă, pluralistă și restitutivă prevalează aici asupra celei conceptuale, unitare și hermeneutice. Abordarea antropologică a culturii este fondată pe observarea și descrierea originalității obiectelor, ale specificității practicilor, ale particularității instituțiilor, așa cum grupul le aplică sau, mai simplu, le trăiește. Cultura este așadar faptul însuși al societăților, ceea ce le face vizibile și active
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
publicitate. Despre kitsch și șarlatanie în practicile divinatorii contemporane / 219 16.1. Divinația azi: aculturare sau kitsch? / 219 16.2. Publicitatea și comerțul cu preziceri / 223 Capitolul 17. În loc de concluzii: imaginarul colectiv, fantasmele și arta divinatorie / 227 Anexa 1. Practici hermeneutice tradiționale / 237 Anexa 2. Analiza transversală a filmului / 254 Bibliografie / 259 Abstract / 269 Résumé / 275 Prefață Am citit cu plăcere și cu atenție cartea doamnei Cristina Gavriluță Socioantropologia fenomenelor divinatorii. Lucrarea conține trei elemente de bază: o viziune istorică a
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
unui gest crezând că, dincolo de semne, cuvinte, expresii și fraze se ascunde o realitate mult mai profundă care poate fi decriptată. În cele din urmă, gestul celui ce practică arta divinatorie, indiferent de succesul sau insuccesul său, este un efort hermeneutic de a pătrunde dincolo de semn și de realitatea viziblă. 14.2. De la hermeneutica negativului la hermeneutica cotidianului Moshe Idel, într-o admirabilă lucrare, Perfecțiuni care absorb. Cabala și interpretare 279, scrie despre alfabetul alb referindu-se la ceea ce trece dincolo de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
felul următor: PRACTICĂ → SEMN → SEMNIFICAȚIE → HERMENEUTICA NEGATIVULUI Atunci când se trece de pragul vizibilului (simpla citire a semnelor și a semnificațiilor lor), se ajunge la a se decripta negativul unui fapt, semn, gest, cuvânt pentru a se afla esența. Acest efort hermeneutic și interpretativ depășește analiza lingvistică și pătrunde în domeniul magico-religios. Avem în atenție aici, îndeosebi, practicile divinatorii care presupun o anumită inițiere și care sunt înțelese în primul rând sub aspect spiritual. În acest caz este firesc să ne întrebăm
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
imaginar colectiv 342. El merită să fie studiat, chiar și în manifestările și versiunile sale mai puțin comode pentru știința modernă (cum ar fi cele referitoare la fenomenele divinatorii) pentru că exprimă socialul și subtilitățile naturii umane. ANEXA NR. 1 PRACTICI HERMENEUTICE TRADIȚIONALE: DIVINAȚIA ÎN COSITOR (FILM ANTROPOLOGIC) TRANSCRIEREA FILMULUI ȘI ANALIZA SECVENȚIALĂ ANALIZA SECVENȚIALĂ Secvența TRANSCRIEREA SECVENȚEI INTERPRETARE Secvența nr. 1 00.00-00.48 Este prezentat cadrul general al acțiunii, respectiv localitatea unde are loc filmarea (satul Rediu,jud. Neamț). Aici
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
R, 1985, 4; Maria Vodă-Căpușan, Mircea Braga, „ Când sensul acoperă semnul”, TR, 1985, 38; Adrian Marino, Note critice selective, TR, 1985, 52; Dan C. Mihăilescu, Jurnal de idei, ST, 1985, 12; Adrian Marino, Ideocritica, TR, 1987, 35; Ion Dur, Reflecții hermeneutice asupra „ontologiei” spiritului românesc, „Revista de filosofie”, 1988, 4; Piru, Critici, 135-138; Ioana Bot, Criticul in fabula, TR, 1993, 15; Constantin Cubleșan, „Pe pragul criticii”, ST, 1993, 5; Dicț. scriit. rom., I, 355-357; Ștefan Dărăbuș, Lecția criticii, TR, 1998, 9-10
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
producția (și receptarea) mesajului. 2. Una din "vocile" (modele ale deja-cunoscutului, modele ale realității) din care se țese o narațiune. După Barthes, narațiunea și unitățile sale constitutive capătă o semnificație în funcție de una sau mai multe asemenea voci sau coduri (PROAIRECTIC, HERMENEUTIC, REFERENȚIAL, SEMIC, SIMBOLIC etc.). ¶Barthes 1974 [1987]; 1981a; Culler 1975; Jakobson 1960 [1964]; Martin 1986; Prince 1982. Vezi și FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, FUNCȚIE METALINGVISTICĂ, COD NARATIV. cod cultural [cultural code]. COD REFERENȚIAL. Toate codurile sau modelele deja-cunoscutului sînt determinate
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
code]. COD REFERENȚIAL. Toate codurile sau modelele deja-cunoscutului sînt determinate cultural; dar așa-numitul cod referențial sau cultural este, evident, cel mai cultural dintre ele. ¶Barthes 1974 [1987], 1981a. cod gnomic [gnomic code]. Vezi COD REFERENȚIAL. ¶Barthes 1974 [1987]. cod hermeneutic [hermeneutic code]. CODUL sau "vocea" potrivit căreia o narațiune sau o parte a acesteia poate fi structurată ca un drum ce duce de la o întrebare sau enigmă la un răspuns (posibil) sau soluție. Un pasaj poate prezenta semnificație, în raport cu un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
COD REFERENȚIAL. Toate codurile sau modelele deja-cunoscutului sînt determinate cultural; dar așa-numitul cod referențial sau cultural este, evident, cel mai cultural dintre ele. ¶Barthes 1974 [1987], 1981a. cod gnomic [gnomic code]. Vezi COD REFERENȚIAL. ¶Barthes 1974 [1987]. cod hermeneutic [hermeneutic code]. CODUL sau "vocea" potrivit căreia o narațiune sau o parte a acesteia poate fi structurată ca un drum ce duce de la o întrebare sau enigmă la un răspuns (posibil) sau soluție. Un pasaj poate prezenta semnificație, în raport cu un cod
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
code]. CODUL sau "vocea" potrivit căreia o narațiune sau o parte a acesteia poate fi structurată ca un drum ce duce de la o întrebare sau enigmă la un răspuns (posibil) sau soluție. Un pasaj poate prezenta semnificație, în raport cu un cod hermeneutic, dacă sugerează (afirmă) că există o întrebare de pus, ori o enigmă de rezolvat; dacă formulează acea întrebare sau enigmă; dacă anunță sau face aluzie la un răspuns (posibil) ori la o soluție; sau dacă formează acel răspuns (soluție), reprezintă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1975; Prince 1982. Vezi și HERMENEUTEM. cod narativ [narrative code]. Sistemul de norme, reguli și constrîngeri în funcție de care un MESAJ se încarcă de semnificații. Sistemul nu este monolitic: el alătură, combină și ordonează un set de CODURI sau subcoduri (CODUL HERMENEUTIC, CODUL PROAIRETIC, CODUL SIMBOLIC etc.). ¶Barthes 1974 [1987], 1981a; Prince 1977, 1982. cod proairetic [proairetic code]. CODUL sau "vocea" potrivit căreia o narațiune sau o parte a ei se poate structura ca o serie de secvențe ale ACȚIUNII ce pot
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1973; Kintsch, van Dijk 1975; Lakoff 1972; Mandler, Johnson 1977; Pavel 1976, 1985; Prince 1973, 1980, 1982; Rumelhart 1975; Ryan 1979; Schank 1975; Thorndyke 1975; Todorov 1969 [1972]; Wilensky 1978. Vezi și METALIMBAJ. H hermeneutem [hermeneuteme]. O unitate a CODULUI HERMENEUTIC; un element în funcție de care se conturează drumul de la o enigmă la soluția sa. Barthes a izolat următoarele hermeneuteme: tematizarea (care subliniază ceea ce va fi obiectul enigmei); propunerea (care semnalează existența unei enigme); formularea (enigmei); promisiunea sau cererea de răspuns; capcana
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
nu e clar, sau atunci cînd un rezultat anumit este cunoscut, dar nu se știe cum și cînd se va ajunge la el. Suspansul depinde adesea de PREFIGURĂRI și, mai general, de tematizări, suspiciuni și răspunsuri suspendate, structurate în funcție de CODUL HERMENEUTIC. ¶Bal 1985; Barthes 1974 [1987]; Chatman 1978; Rabkin 1973; Sternberg 1978. Vezi și HERMENEUTEM, SURPRIZĂ. T tablou [picture]. O redare non-scenică a conștientizării unei situații realizate de un personaj oarecare. În Ambasadorii, avem un tablou în care Strether îl vede
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
corespunde inerentei imanente a femeii pariziene. Reprezentarea mentală și romanesca a Parizienei din capitolul I se completează cu Pariziana în reprezentare în capitolul ÎI. Această polisemie a conceptului reprezentare reflectă complexitatea personajului și dimensionarea inedită a interpretării lui. • aplicarea modelului hermeneutic creativ și combinarea metodelor literare cu cele interdisciplinare, deschizînd noi perspective de interpretare a personajului literar. Am incercat sa îmbinam o lectură tradițională a personajului Parizienei (în capitolul I) cu o lectură modernă, marcată de dreptul la imaginație și interogare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
modernității care este Pariziana. Unghiul nou din care a fost abordată femeia pariziana a permis descifrarea ei complexă ca fenomen de cultură și literatura din perspectiva estetică și interdisciplinara. Exegeza personajului și a operei, descompusa și recompusa, urmează un demers hermeneutic dublu: analitic și sintetic. Interpretarea exploatează virtualitățile sugerate de personaj, text, context și intertext. Pariziana, incitantă și ireductibila la o singură formulă critică, implică redimensionări în câmpul estetic și reinterpretări în universul românesc. Plasarea în prim-planul analizei a unui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a Parizienei în cadrul societății secolului al XIX-lea: - dimensiunea mitică interpretării etiologice a imaginii sale idealizate, - dimensiunea romanesca interpretării sale estetice în scrierile artistice, - dimensiunea teatrală reflectă interpretarea fenomenologica. Exegeza personajului și a operei, descompusa și recompusa, urmează un demers hermeneutic dublu: analitic și sintetic. Interpretarea exploatează virtualitățile sugerate de personaj, text, context și intertext. Analiza femeii pariziene ne-a oferit posibilitatea recitirii prozei franceze și reinterpretării personajului feminin dintr-o perspectivă nouă, descoperind aspecte inedite, sintetizatoare și integratoare ale subiectului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
timp. Ele au fost regândite, reașezate în topos-uri filosofice noi, recumpănite în privința sensurilor proprii, chiar reformulate în contexte care se află la o anumită distanță față de orizontul stabilit, pentru ele, de ediția întâi a cărții. Unele dintre aceste reinvestiri hermeneutice se vor recunoaște însă în noua ediție. Mai cu seamă subcapitolele referitoare la filosofia lui Kant au fost reașezate, chiar rescrise, dar nu cu scopul de a schimba unghiul din care a fost interpretată filosofia lui C. Rădulescu-Motru, ci pentru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conștiinței, a identității de structură dintre persoană și energie, și aplicată problemelor omului. 3. Orizonturi ale tematizării umanului în personalismul energetic Valabilitatea unei filosofii, dincolo de timpul istoric al genezei sale, este condiționată de interpretarea și reinterpretarea sa în variate contexte hermeneutice constituite de istoria culturală, în genere, de istoria filosofiei, în special. De fapt, orice operă filosofică veritabilă constituie, pentru fiecare epocă, o problemă, un "obiect" asupra căruia se cuvine a reveni. Valabilitatea acestui fapt se răsfrânge, desigur, și asupra reconstrucțiilor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în complementaritatea lor: cel în care îl folosesc logicienii atunci când dau valori unor variabile ce alcătuiesc o formulă, în cazul nostru "formula" fiind o anumită "logică formală" (aspectul formal al filosofiei); și cel în care el apare în mediile filosofiei hermeneutice: interpretarea propune o nouă lume; sau, în cuvintele lui P. Ricoeur: "În măsura în care sensul unui text a devenit autonom în raport cu intenția subiectivă a autorului său, problema esențială nu este de a regăsi, în spatele textului, intenția pierdută, ci de a desfășura, în fața
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
kantiene și structura conceptului determinismului prin finalitate. Orice text, în măsura în care este socotit "filosofic" și este integrat într-o serie a reconstrucțiilor filosofice, nu poate fi blocat într-un provincialism valoric, ci trebuie ridicat la universalitate. Gadamer, pornind de la ideea "cercului hermeneutic" și a "fuziunii orizonturilor", socotind că sensul unei interpretări nu este ascuns în opera de interpretat, dar nici în mintea interpretului, socotea că sensul se naște în zona de întâlnire dintre orizontul acestei opere și cel al interpretului. Sarcina interpretării
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Sir Isaiah Berlin 3. Demn de reținut, Gray are tendința de a scrie empatic despre idei și autori, poate prea empatic, ceea ce îl face greu de situat ideologic. Pe plan politic, lucrurile stau la fel, părând să urmeze fluctuațiile empatiei hermeneutice: „etapa” Hayek a coincis cu sprijinirea thatcherismului, despărțirea de New Right s-a produs exact atunci când Tony Blair și al său New Labour câștigau alegerile. Nu cred că e vorba de oportunism, pur și simplu, ci mai curând de o
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
urmare, nu mai poate exista nici exigența minimă a adevărului. Putem spune orice despre orice și despre oricine. Paradoxal și ironic, chiar noțiunea de ficțiune a devenit ininteligibilă. 2. Problemele centrale : un examen critic-hermeneutictc "2. Problemele centrale \: un examen critic‑hermeneutic" Așa cum arătam în preambul, The Closing of the American Mind este organizată ca o trilogie. Înainte de a intra în substanța ei, autorul pregătește minuțios terenul. Cuvântul înainte al lui Saul Bellow, presărat cu multe elemente autobiografice și de critică a
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și mutații. Să luăm pe rând câteva dintre criticile cele mai radicale formulate de Allan Bloom, pentru a le supune aceluiași examen critic-hermeneutic în spiritul căruia am oferit și până acum câteva elemente de analiză și evaluare. În acest context, hermeneutic înseamnă tot ceea ce înseamnă de obicei, cu o insistență specială asupra empatiei. Eu cred că empatia - chiar „empatia rece”, cum s-a propus - este esențială în judecata critică; „execuțiile” politico-ideologice, de regulă retrospective și adesea tardive, sunt până la urmă ineficiente
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]