949 matches
-
discursiv al textului, atunci categoria de interpretare este susceptibilă de a fi reabilitată din punctul de vedere al analizei discursului. Dar atunci trebuie ca în prealabil să se disocieze interpretarea de înțelegere. S-ar contribui astfel la un demers non hermeneutic al interpretării. (2004: 189) Ca și Rastier, el se referă la hermeneutica materială a lui Szondi, adică la o hermeneutică ce se distinge de hermeneutica teologică și filologică: Refuzul unei poziții teologice în principiul ei, pe care o putem considera
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care îl opunea grilei propagandistice), căuta alte valori și "adevăruri" în operele ficționale. De aceea, interpretarea de azi nu are cum să nu țină cont de acest factor ideologic, determinant nu doar în nașterea operei, ci și în cristalizarea tradiției hermeneutice. Cei cinci autori care semnează în cadrul acestui capitol al cărții sunt comentatori recunoscuți ai literaturii scrise în timpul comunismului, ai relațiilor complicate dintre ideologie și discursul literar: Bogdan Crețu, Ioan Stanomir, Radu Vancu, Angelo Mitchevici și Antonio Patraș au publicat studii
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nu-l iartă, l-a pus la cazne, ca un Sisif al inculturii, adună și măsluie milioane de fișe, iar romanele, toate, sunt niște schime de hipercultură și rafinament, kitsch-uri balcanice, aliș-velișuri cu eternitatea..."24; "D.R. Popescu scrie teatru hermeneutic. Simbolic. Eu îl citesc, nu înțeleg nimic: vine Valentin Silvestru și-mi explică: aici e mit, aici e Graal, aici e Păcală în Graal, aici e Sfinxul mioritic, și Meșterul Manole care e Siegfried. (...) D.R. a descoperit, în fugă (s.a.
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
virtuți; ca oricare dintre semenii lor, și intelectualii se pot înșela, pot cădea pradă unor fantasme. Nimeni nu poate dispune de "înțelegere interpretativă" tot timpul, pentru că realitatea politică are adesea evoluții accelerate și imprevizibile ce scapă lentului și metodicului efort hermeneutic al intelectualului. Evaluând prestația unui intelectual în politică, nu ne rămâne decât să vedem cât de lucid a reușit să fie, de câtă "înțelegere interpretativă" a fost în stare în momentele în care a trebuit să ia o decizie pe
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
le-aș putea adăuga amintirile proprii, dovedesc cu prisosință că frontiera dintre "cenzor" și "cenzurat" era traversatăț de multe ori în ambele sensuri, iar soluțiile de compromis la care se putea ajunge îi solicitau inevitabil din partea cenzorului înzestrări nu doar hermeneutice, ci și creatoare 15. Mărturiile converg însă în identificarea Securității ca reprezentând ultimul prag al cenzurii. Securitatea era singura în măsură să coroboreze sursele și să aprofundeze investigațiile, însă aplicarea măsurilor recomandate (a sancțiunilor) revenea Partidului. În această diviziune a
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
corespunde inerentei imanente a femeii pariziene. Reprezentarea mentală și romanesca a Parizienei din capitolul I se completează cu Pariziana în reprezentare în capitolul ÎI. Această polisemie a conceptului reprezentare reflectă complexitatea personajului și dimensionarea inedită a interpretării lui. • aplicarea modelului hermeneutic creativ și combinarea metodelor literare cu cele interdisciplinare, deschizînd noi perspective de interpretare a personajului literar. Am incercat sa îmbinam o lectură tradițională a personajului Parizienei (în capitolul I) cu o lectură modernă, marcată de dreptul la imaginație și interogare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
modernității care este Pariziana. Unghiul nou din care a fost abordată femeia pariziana a permis descifrarea ei complexă ca fenomen de cultură și literatura din perspectiva estetică și interdisciplinara. Exegeza personajului și a operei, descompusa și recompusa, urmează un demers hermeneutic dublu: analitic și sintetic. Interpretarea exploatează virtualitățile sugerate de personaj, text, context și intertext. Pariziana, incitantă și ireductibila la o singură formulă critică, implică redimensionări în câmpul estetic și reinterpretări în universul românesc. Plasarea în prim-planul analizei a unui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a Parizienei în cadrul societății secolului al XIX-lea: - dimensiunea mitică interpretării etiologice a imaginii sale idealizate, - dimensiunea romanesca interpretării sale estetice în scrierile artistice, - dimensiunea teatrală reflectă interpretarea fenomenologica. Exegeza personajului și a operei, descompusa și recompusa, urmează un demers hermeneutic dublu: analitic și sintetic. Interpretarea exploatează virtualitățile sugerate de personaj, text, context și intertext. Analiza femeii pariziene ne-a oferit posibilitatea recitirii prozei franceze și reinterpretării personajului feminin dintr-o perspectivă nouă, descoperind aspecte inedite, sintetizatoare și integratoare ale subiectului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
o serie de narațiuni stranii, surprinzător de bine stăpânite literar, despre schiturile de pe Valea Oltului. Și astăzi consider aceste povestiri ale "peregrinului Apter" nu numai drept o reușită de vârf a scriitorului, dar, mai important cred, drept probe de rafinament hermeneutic și de întrețesere subtilă a unor teme profunde de meditație creștină cu sclipiri interpretative ale artei icoanei de adâncimea și intuiția celor făcute celebre de Pavel Florenski. Am rămas siderat citindu-le și înțelegând brusc, tangențial, iluminat, cam la ce
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
adoptată de un poet de tristă amintire, A. Toma, prin anii 1950. Este interesant că fenomenul vulgarizării nu atinge o creație minoră, cu o problematică mai la Îndemâna necunoscătorilor, ci operele geniale, În care mesajul estetic se cere descoperit cu mijloace hermeneutice care nu se află la Îndemâna oricui. În altă ordine de idei, este de notorietate că vântul vulgarizării bate dinspre nicăieri, iar lipsa de profunzime nu trebuie să afecteze esența mesajului transmis de Mihai Eminescu urmașilor. Se repetă mereu gesturile contemporanilor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a granițelor stricte ale literaturii, printr-un permanent balans înspre forme de cultură diverse, și unde presiunea extensiei se simte la fiecare pas, totuși, în cea mai mare parte a demersului său interpretetiv, el ține cont de cele două direcții hermeneutice esențiale, printr-o dublă deplasare analitică: de la cultura și literatura finlandeză la cultura și literatura română și de la cultura și literatura română înspre cea finlandeză, locul de întâlnire al metodelor și concepțiilor punând în valoare câteva din rosturile semnificative ale
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ar însemna un simț al integrării ca persoană. Spre deosebire de cele două tipuri de răspunsuri estetice, cel orientat-către-conținut și cel orientat-către-afect, o mare parte a răspunsurilor nonestetice în raport cu o lucrare de artă ar putea fi grupate, potrivit lui Carroll, sub categoria răspunsurilor hermeneutice, câtă vreme artiștii includ sau sugerează adesea semnificații și tematici pe care publicul caută să le descopere, răspunzând astfel provocării prin exersarea deprinderilor și a ingenuității, a puterii de observație, asociere și sinteză. În accepția lui Noël Carroll, relația spectatorului
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
puterii de observație, asociere și sinteză. În accepția lui Noël Carroll, relația spectatorului cu lucrarea de artă este asemenea unui joc. Având scopul de a descoperi tema "oblică" sau "ascunsă" a lucrării de artă, spectatorul folosește o serie de strategii hermeneutice care impun anumite constrângeri epistemologice activității sale. Însă, alături de identificarea semnificațiilor "ascunse", aceste răspunsuri nonestetice interpretative presupun și discriminarea structurilor latente, ambele acțiuni funcționând drept criterii ale interacțiunii cu arta. Excluderea jocului interpretativ din experiența artei ar face parte din
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de teorii care activează în diversitatea câmpurilor de cunoaștere și de activitate umană. Aplicate în zona de influență a studiilor, în general, culturale, în particular, vizuale, aceste teorii pot fi înțelese și, ca atare, utilizate ca intrumentare operaționale critic și hermeneutic pentru a reconfigura atitudinile și practicile artistice actuale. Simplificarea metodologică a complexului teoretic la o teorie deschisă a post-esteticii studiilor vizuale contemporane permite analiza dinamică a protocoalelor de observație și de reflecție realizate de către o serie de teoreticieni ce propun
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
îmbunătăți critic ordinea realului. Delimitându-se ideologic de legitimare, conceptul de integrare politică a studiilor vizuale contemporane în rețeaua teoriilor artei actuale solicită un punct de vedere neo-pragmatic care să disocieze între diferite strategii post-estetice: contingente, contextuale, circumstanțiale, pe larg, hermeneutice, uzând de cele trei tipuri de subtilități: a înțelegerii, a explicării și a aplicării. În zilele noastre, problema metodologiei pare a fi dominată de paradigma "mobilității". Descriind această paradigmă, Geert Lovink vorbește despre manifestarea contemporană a unei anumite dorințe și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
estetice ale operelor prin activarea judecății de gust, în secolul al XXI-lea atitudinea și poziția critică se aplică conținutului operelor abordate prin intermediul judecății interpretative. Astfel, de pildă, căutarea "sensului" înlocuiește aprecierea "frumosului". Această conjugare a polului evaluativ cu cel hermeneutic în actul critic ridică problema raportului dintre estetică și critica de artă. Depășirea interesului pentru estetică, respectiv a limitării aprecierii artei doar în funcție de situația experienței estetice, se realizează prin apelarea și punerea la lucru a teoriei critice a artei care
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
datelor ca și atunci când fac alegeri cu privire la subiectele cercetării. Specialiștii care studiază realitatea socială în termeni de semnificații stabile sunt plasați în zona pozitivistă. Cei din zona post-pozitivistă preferă terminologia de reprezentare. Dar, inevitabil, aceștia se află într-un cerc hermeneutic al interpretărilor.69 Problematica intențiilor are legătură cu cea de-a doua categorie a constructivismului, cea legată de cauze și motive din domeniul explicațiilor cauzale. Neconcordanța constructivismului cu raționalismul privește modul în care este înțeleasă cauza anumitor acțiuni. Majoritatea constructiviștilor
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
dintre genuri, locul și rolul femeii în societate constitutind o sursă de opinii generatoare de atitudini de cele mai multe ori contrarii discursului, fie el oral sau scris. Recent, la Editura Foxtrot din Chișinău, a apărut volumul “Po(ï)etosfera și proiecții hermeneutice“, scris de rafinata intelectuală, universitar și director al Institutului de Cercetări Filologice și Interculturale din cadrul Universității Libere Internaționale din Moldova, Elena Prus, activ prezentă în spațiul cultural românesc, cu lucrări ce se disting prin modernitatea abordării și largă deschidere spirituală
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Studiile de gen se configurează într-un adevărat sub-domeniu al investigațiilor culturale. Ele reprezintă o temă de discuție ce marchează istoria civilizațiilor într-o dialectică a relației dintre genuri, așa după cum se afirmă în lucrarea Elenei Prus, Poïetosfera și proiecții hermeneutice. Femeia basarabeană constituie, în opinia mea, unul dintre modelele impresionante în lupta pentru un nou loc și rol al femeii în societate, transformată într-o sursă de opinii generatoare de atitudini de multe ori contrarii discursului. Volumul coordonat de Andreea
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
luate literal sau, dimpotrivă, răstălmăcite. Apoi critica postbelică, în chiar realizările ei optime, suferă prea adesea de tentația narcisistă a metaforizării, drapându-și judecățile în falduri de împrumut, care le perturbă mesajul. Asupra lui Eminescu s-au realizat toate aplicațiile hermeneutice venite din Occident înainte să se completeze ediția critică a Operelor - ce poate fi mai elocvent pentru situația inegală și imatură a domeniului eminescologiei? Despre „normalitate“ în critica literară Eminescologia este, de fapt, o „știință“ foarte tânără, care nici măcar nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
atunci când îmbină strategii și tehnici speciale de cunoaștere cu reprezentificarea de sine (ca agent al propriei angajări în existență și ca mecanism auto-referențial). Filosofia face, alături de psihologie, din personalitate o temă a construcției de sine consecventă oricărei reflexivități și tentează hermeneutic o tipologie a conștiințelor pentru beneficiul unor elaborări explicative necesare tuturor științelor spiritului. Dacă există structuri existențiale pre-reflexive, atunci cu siguranță raportarea la lume va avea și o componentă mediată prin forul conștient suprem, componentă care este izvor al unor
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
să impună o filosofie a duratei care privilegiază continuitatea absolută a firului sufletesc monadic, neputând concepe schimbarea în disparitate decât în zona superficiilor psihologiei individuale. Îndrăzneala sa vizionară a rămas însă solitară în contextul autentificării metafizice a expansiunii tuturor tentativelor hermeneutice chemate să explice cele mai vizibile reflectări colective culturale ale dezvoltării umanității (dezvoltare înrădăcinată în emancipare sufletească, adică în schimbare profundă). Atâta timp cât identitatea în timp și spațiu aparține doar universalelor, se poate vorbi în universul particularizant al umanității doar de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pentru a pune într-o relație de compatibilitate cele două staze succesive. Această definiție este dată de gândire pentru a anticipa și a pregăti saltul în condiția modificată. Se poate spune că fără acest picior de legătură, fără acest mandat hermeneutic, nu este posibilă însăși tranziția către noua condiție structurală și că reflectarea stării anterioare în cea consecventă este o consecință a corectei îndepliniri reformatoare. Adesea, adaptarea unei astfel de definiții-interpretare la configurația interioară a momentului particular al unui individ este
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cea "teleologică" ("explicațiile teleologice sunt îndreptate către viitor "acest lucru s-a întâmplat pentru ca acel lucru să apară"72), lăsând comprehensiunea să fie caracteristică doar ultimelor, într-un proces de fundamentare a științelor omului și ale acțiunilor sale (numite științe "hermeneutice"). Ele se ocupă tocmai cu această latură neîncadrabilă în logica decurgerii automate și lasă loc raționalității de tip conștient să împânzească registrul explicativ al actului. Clarificările acestui tip de științe pun în evidență care este drumul invers de legare a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
legare a absolutului de teritoriul ontic, realizat uneori pe calea aspră a individuației, iar alteori, mai direct, pe calea lipsită de metamorfoze interioare a transpunerilor operate de inteligență. Ambele situații deschid posibilitatea intrării în scenă a unui spirit de finețe hermeneutic ale cărui tehnici de abordare a faptului real se delimitează de simbolismul bine conturat al spiritului explicativ al științelor exacte și pătrund în zona indefinită a jocului de lumini și umbre pe care subiectivitatea îl implică în complicata ei textură
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]