8,014 matches
-
sau titulaturile: „academie” sau „școală superioară”) n-au eliminat niciodată profundă suspiciune a elitelor intelectuale față de calitatea Învățământului din aceste școli. Altfel spus, procesul de academizare pe care l-au parcurs aceste școli n-a făcut să dispară caracterul lor hibrid, propriu instituției Încă de la constituire, cănd adună la un loc intelectuali revoluționari și elite ale clasei muncitoare. Studiile monografice asupra acestor școli sunt aproape inexistente. Rolul școlilor avusese un rol Însemnat În transformarea unei mișcări culturale originale Într-un aparat
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
publică literatură originală, traduceri, eseuri critice, studii, însemnări de călătorie, articole istorice, economice și politice, precum și cronici, recenzii, semnale editoriale și informații culturale. Până în 1909 revista se manifestă pe linia unui modernism moderat. Literatura tipărită în paginile sale oferă peisajul hibrid al unor producții ce adoptă, pe de-o parte, preceptele ideologice ale tendințelor modernismului în artă (elasticitatea categoriei temporale, citadinismul, psihologismul - în proză, imagistica de tendință decadentistă și convulsiile nevrotice ale eului, de nuanță simbolistă - în poezie), rămânând însă, la
REVISTA IDEALISTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289216_a_290545]
-
respectivă, cinci și cinci, clară și fermă, m-am refugiat în confecționarea unor poeme istorice în care încercam să fac ceva asemănator cu ceea ce făcuse Ezra Pound din cantos-uri, aplicând metoda lui Pound pe istoria veche dacică și obținând un hibrid mai puțin compromițător decât cele cinci și cinci.” După cel de-al treilea volum, Rosa canina (1982), o antologie de autor extrem de severă, poetul intră într-o tăcere prelungită până azi. Critica a recunoscut rolul lui R. în inventarea/ structurarea
ROMOSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]
-
din Inscripții par o pastișă a poeziei din În marea trecere de Lucian Blaga. Micul studiu monografic Ion Vinea (1971), cel dintâi dedicat operei scriitorului, îmbină critica de tip tematic cu o necesară deschidere comparatistă. Deși transpusă într-un stil hibrid, împănat uneori cu paranteze teoretizante neconcludente sau neavenite, analiza temelor din lirica lui Vinea, partea cea mai consistentă a lucrării, ar fi putut constitui uvertura unei pline de sugestii interpretări critice. S. comentează motivele și simbolurile „imaculării” din Ora fântânilor
SALAGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289440_a_290769]
-
grupați în jurul revistei își propun difuzarea culturii („luminii”) în popor. În acest scop se preconiza realizarea unei literaturi pe înțelesul tuturor, și nu o „înaltă literatură” (aluzie la „Convorbiri literare”). „Literatura pentru toți” e însă înțeleasă în sensul confecționării unui hibrid literar, în care concluziile morale sunt scoase, cu totul exagerat, în evidență. Versuri și anecdote versificate dau Petre Dulfu și Th. D. Speranția. Au mai colaborat V. Alecsandri, G. Coșbuc, B.P. Hasdeu ș.a. Se republică și poeziile Mai am un
LUMINA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287901_a_289230]
-
1; Victor Atanasiu, Talent și formulă epică, „Era socialistă”, 1975, 19; Monica Gafița, „Trufie”, CRC, 1975, 17; Ungheanu, Arhipelag, 167-170; Iorgulescu, Scriitori, 248-250, 345-348; Dana Dumitriu, Viața fără surprize, RL, 1979, 50; Vasile Chifor, „Pasarela”, ST, 1980, 9; Ioana Pârvulescu, Hibridul reîntoarcerii, RL, 1993, 49; Nicolae Baltă, Romanul rătăcitorului, VR, 1994, 3-4; Radu Mareș, Proba exilului, TR, 1996, 25; Popa, Ist. lit., II, 891; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 272-275; Dicț. scriit. rom., IV, 401-402. A. Tr.
STOICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289957_a_291286]
-
a substanței documentare, obținută direct din cercetarea unor scrieri personale (jurnale, file din corespondență), din studierea fondurilor secrete ale bibliotecilor (citate din Mein Kampf, stenograma procesului mareșalului Ion Antonescu, articole din presa interbelică), S. trece cu dificultate frontiera spre literatură. Hibrizi de tipul roman colaj, roman documentar (al cărui statut scriitorul încearcă să îl teoretizeze în articolul Literatura-document) nu sunt decât etichete puse unor cărți unde originalitatea auctorială se limitează la schimbarea numelui câtorva personaje și la efortul de a compila
STOIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
adverse, iar partida care reușește să scoată mingea de mai multe ori prin goalul partidei adverse, în intervalul de o oră și jumătate, este proclamată triumfătoare de către arbitrul jocului, în aclamațiile partidei învinse. „ Această mostră de regulament al acelui joc, hibrid, de fotbal amestec de fotbal și rugby denotă precaritatea cunoștințelor despre fotbal ale gazetarilor sportivi din acele vremuri. La Timișoara, în 1899, aveau loc câte două meciuri pe săptămână, de teama de a nu fi furate porțile care erau cărate
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
1987), volum care cuprinde pagini de jurnal din 1946 - sau eseistice, așa-zise „note de drum” sau „impresii de călătorie” - Răpirea lui Ganymede (1975), și, sub raportul „conținutului”, Ulise și umbra și, în sfârșit, opere cu statut incert, mixt sau hibrid - Paltonul de vară, roman, dar și jurnal, și „repertoriu”, și culegere de proze scurte. De fapt, mai toate scrierile lui S. au un statut hibrid, iar încercările de sistematizare rămân în mare măsură arbitrare. Dar, cu toată diversitatea componentelor sale
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
sub raportul „conținutului”, Ulise și umbra și, în sfârșit, opere cu statut incert, mixt sau hibrid - Paltonul de vară, roman, dar și jurnal, și „repertoriu”, și culegere de proze scurte. De fapt, mai toate scrierile lui S. au un statut hibrid, iar încercările de sistematizare rămân în mare măsură arbitrare. Dar, cu toată diversitatea componentelor sale, opera e remarcabil de unitară și omogenă, poate prea omogenă, suscitând, sub acest raport, rezervele criticilor, care i-au reproșat uneori monotonia, repetitivitatea: „Noi metri
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
prolixitate opacă și obositoare. Narația respectă un fel de traseu inițiatic, trece însă prin registre și modalități foarte diferite - narație simbolică, poezie abstractă, cerebrală, cu miză filosofică, limbaj oracular, apoi poezie a cotidianului, limbaj colocvial, neologic etc. -, încât ansamblul este hibrid. Alt ciclu, Douăsprezece ore ca pădurea, e alcătuit din poeme scurte, fără titlu, care se încheie adesea, în mod bizar, cu virgulă, deși, în genere, la nivelul conținutului, se apropie mai degrabă de neomodernism: „pe mal de piele udă-n
SIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289674_a_291003]
-
un plop negru îngrijit cu înțelepciune de conducerea centrului medical. Câtă durere a alinat bolnavilor spitalului în tot acest timp! Despre nemurire ne vorbește și teiul din curtea Mănăstirii Bârnova din comuna Bârnova (monument cultural din secolul XVI), o specie hibrid - Tilia X haynaldiana, slujitor al mănăstirii de 656 de ani. Înălțata între 1622-1629 este ctitorie a domnitorului Miron Barnovschi. Dar cel mai cunoscut tei din țară este fără îndoială „Teiul lui Eminescu” care primește vizitatorii cu toată dragostea și înțelepciunea
ÎN CĂUTAREA NEMURIRII.... In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Loredana- Mihaela Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_917]
-
de figurație decadentă: cabarete verlainiene, dansatoare ce își „leagănă Etiopia de-abanos a coapselor”. Indiferent din ce spații, din ce repere existențiale și-ar culege materialul figurativ, Z. îl estetizează. Făurește, cu o anume afectare, imagini grațioase, dar confecționează și hibrizi imagistici de o artificialitate stridentă ori rime forțate. De gust îndoielnic sunt mitologizările sfătoase, în spirit ruralist ostentativ, procedeu frecvent în epocă la tinerii poeți bucovineni. Elementul autohton se intensifică în versurile din timpul războiului, unde „dacii ies în pragul
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
murit în zori (1976), Mapa cenușie G.R., Toamnă cu frunze negre, Anotimpurile morții (1980), Operațiunea „Soare” (1984) ș.a. Uneori - cazul cel mai frapant fiind romanul Moartea vine pe bandă de magnetofon - amestecul de proză polițistă și de spionaj creează un hibrid, interesant însă prin prisma sociologiei literaturii. Excelent ca scriere de gen, romanul primește la Z. o cârjă tematică aleasă spre a fi convenabilă ideologic, precum cea a complotului militar hitlerist, variațiuni pe aceeași temă aflându-se, spre exemplu, în O
ZINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290740_a_292069]
-
sunt, pentru a dărui fiecăruia odaia sa - se dezvoltă mai multe fire narative, cu tentația unei simbolistici care privilegiază două repere: semnele și cartea. Fiecare fiu își are bildungsul său, fiecare existență trimite la o ipostază mitică, dar textul e hibrid, în pofida marilor lui ambiții. Ca poet, S. aduce în versurile din Cuvântul cuvânt (1994) și Purtătorul de cuvânt (1996) variațiuni pe aceeași temă: cuvântul. Investit cu puteri magice, acesta poate metamorfoza („iată scriu și oasele mâinii mele se lungesc și
STROCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289984_a_291313]
-
însoară cu ea. Artificios construite, întrețesute cu situații naive, versificate adesea greoi și alterate (mai ales Șarpele Marao) de un tezism actualizant, cele două poeme dramatice pot procura o oarecare încântare prin inventivitate epică, prin jongleriile fanteziei. Leru e un hibrid literar, în care personaje și situații de basm și mitologie coexistă cu momente din biografia reală a poetului. În căutarea Inei, iubita lui, Leru dialoghează cu Eol, cutreieră capitala apăsată de atmosfera ultimului război, distrusă de bombardamente: trece prin piața
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
zile din viața lui Nick (1972), sunt asumate ca etape pregătitoare ale unei viitoare opere romanești, „ciorne” în care scriitorul ar învăța detaliile creării unei scene, exerciții pentru închegarea atmosferei ori pentru surprinderea gândurilor vreunui personaj. El apelează la formule hibrid, unde, în lipsa nervului central unificator, propune ca liant pentru o suită de povestiri fie unitatea de atmosferă, fie un personaj central. Aceste două elemente vor constitui, de altfel, axul în jurul căruia se vor coagula scrierile mai importante, care urmăresc să
SUCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
realitate” care trebuie acceptată de oricine o examinează dintr-un unghi sociologic (Ralea, 1928). Evaluând modelul poporanist și țărănist asupra structurii și direcției de evoluție a societății românești, Eugen Lovinescu (1881-1943) și Ștefan Zeletin observau, nu fără temei, caracterul său hibrid, dualismul său structural: o structură social-economică medievală pe care s-a altoit o formulă de democrație politică revoluționară (Lovinescu, 1924/1972, p. 314-315); „sus” instituțiile democratice ale burgheziei capitaliste, „jos” viața economică a vechiului regim (Zeletin, 1922, p. 19). O
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de educație sanitară. România a ales, în reformarea sistemului medical public, modelul asigurărilor de sănătate. Modificările ultimilor ani din sistemul medical nu au rezolvat problemele serviciilor oferite, sistemul din momentul de față, despre care voi vorbi pe parcursul materialului, fiind unul hibrid, după părerea unor specialiști din sistem, punând chiar sub semnul întrebării nevoia de trecere la asigurări sociale de sănătate. Trebuie precizat faptul că, într-adevăr, fiecare dintre modelele actuale europene de organizare și finanțare a serviciilor întâmpină probleme legate de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
financiar și de Casa de Asigurări, dar, în același timp, și de Ministerul Finanțelor. Acest lucru a generat distorsiuni în alocarea resurselor și, în primul rând, o deturnare a unei părți a lor dinspre sistemul medical. Urmărind funcționarea acestui sistem hibrid, unii specialiști în domeniu consideră că nu era necesară o trecere a României la sistemul de asigurări de sănătate. Una dintre rațiunile schimbării, invocate de decidenți, a fost faptul că structura de dinainte de 1989 era asociată cu regimul centralizat comunist
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din PIB” (Vlădescu, 2004, p. 72). Pe de altă parte, independența financiară a fondului de sănătate, care era unul dintre obiectivele principale ale noii legi, este încălcată prin procedurile actuale. Sistemul este, din punctul de vedere al alocării resurselor, un hibrid între sistemul public și cel al asigurărilor. Primele de asigurări sunt colectate drept contribuții la asigurările sociale, în timp ce guvernul continuă să intervină în alocarea fondurilor prin Ministerul Finanțelor, care stabilește limita superioară a cheltuielilor, mereu inferioară veniturilor colectate, astfel încât surplusul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
operare până la aplicații, toate sunt translate în cod mașină. Unele programe sunt „traduse” direct în cod mașină și executate de către procesor, altele sunt sunt interpretate de sistemul de operare și executate prin funcțiile sale. Acesta (nivelul 5) este un nivel „hibrid”. Un sistem de operare reprezintă un ansamblu de programe care asigură exploatarea optimă a resurselor hardware și software ale unui sistem de calcul. Sistemele de operare au fost create pentru a simplifica modul de lucru și de programare, precum și pentru
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
nu toate îndeplinesc întocmai condițiile de a fi viruși, le-au botezat malware, de la malicious software (software sau programe malițioase). Deseori, este destul de greu să încadrezi programele în anumite tipuri, pentru că ele au caracteristici complexe, vorbindu-se astfel despre viruși hibrizi, posibil de încadrat în mai multe categorii. Totuși, literatura de specialitate încearcă să definească tipurile virușilor, astfel: • virușii fișierelor infestate sau virușii programelor; • virușii sectoarelor de boot; • virușii macro; • virușii de tip script; • caii troieni; • viermii; • viermii de e-mail; • virușii
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
elină (1985) și în Zei în lacrimi (1987), ambele puse sub semnul reîntoarcerii la principiile organizatoare ale universului începuturilor. Nici de această dată autorul nu își poate struni condeiul de la devieri înspre poeme encomiastice de un ridicol sporit de contextul hibrid. După 1989 activitatea literară a lui P. încetează, el dedicându-se în exclusivitate alcătuirii de lucrări precum Dreptul comunicării (1999), Deontologia profesiunii de ziarist (2000), Conceperea și elaborarea ziarului (2001), în aria de interes a specialiștilor în drept, comunicare și
POPA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288907_a_290236]
-
Iași. Uniunea Scriitorilor i-a conferit în 1961 un premiu pentru piesa Băiatul din banca a doua, iar în 1993 un premiu pentru întreaga activitate. Îmbinarea pantomimei cu „laconismul estradei” și cu „fastul feeriei” - sintagme prin care P. definea genul hibrid al teatrului de păpuși și marionete, sunt cel mai bine puse în evidență în prima lui piesă de gen, Cea mai frumoasă aventură (Cetatea florilor). Întâmplări despre copii pentru a fi jucate de păpuși (1959), în care este imaginată „odiseea
POPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288970_a_290299]