1,208 matches
-
în funcție de gradul de stimulare a osmoreceptorilor Verney din imediata vecinătate a nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior. Hidropenia, determinând deshidratare și hiperosmoză, provoacă excitarea osmoreceptorilor hipotalamici și eliberare de ADH, urmată de efecte antidiuretice compensatoare, în vederea reținerii apei și restabilirii echilibrului hidric. Creșterea presiunii osmotice doar cu câțiva miliosmoli este suficientă pentru a produce antidiureza în mai puțin de 1 minut. Hipoosmoza provoacă efecte inverse, de inhibare a secreției de ADH. Răspunsul antidiuretic presupune integritatea complexului hipotalamo-hipofizar. În timp ce stimularea directă a retrohipofizei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a retrohipofizei nu provoacă antidiureza, injectarea în hipotalamusul anterior a unei soluții hipertone de NaCl determină descărcări electrice în nucleul supraoptic și eliberare de ADH. Distrugerea hipotalamusului, dimpotrivă, suprimă secreția de ADH, ducând la instalarea diabetului insipid. Prin modificările echilibrului hidric, ADH participă la reglarea volumului sanguin. Creșterea volumului plasmatic, de exemplu, ca și hipoosmoza reduc secreția de ADH, favorizând diureza. Efectul inhibitor al hipovolemiei se realizează cu participarea voloreceptorilor din auriculul stâng, a căror distensie deprimă eliberarea de ADH. Contrar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
151). Ambele sisteme se completează reciproc prin intermediul verigilor reno-corticosuprarenale (modularea filtrării glomerulare și secreției de aldosteron) și hipotalamo-hipofizare (eliberarea de ADH și ingestia de apă), ducând la creșterea cantității de lichide din organism prin retenție de sodiu, apă și aport hidric. În timp ce SRA cerebral inițiază setea hiperosmotică, SRA de origine periferică favorizează declanșarea setei hipovolemice. Ang II cerebrală pare implicată mult mai puternic în mecanismul setei (comparativ cu Ang II periferică), prin acțiunile sale dovedite asupra receptorilor specifici din organul subfornical
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
crește peste limita superioară a zonei de neutralitate termică (320C), aceasta determină o reacție adaptativă care constă în: creșterea debitului sudoral până la 1,3 kg/h. Dacă lichidul respectiv nu este înlocuit, se poate ajunge la o stare de deficit hidric (în timpul orelor de program până la 6% din masa corporală). Odată cu transpirația, se pierd și alți constituenți (sodiu, vitamine, etc.); activarea circulației cu creșterea debitului circulator; mărirea frecvenței respiratorii. Temperatura mediului de lucru influențează sănătatea și performanțele angajaților prin: combinația temperaturii
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
întocmit Raportul național al zonelor de îmbăiere (anual, MS, conform OMSF nr. 598/2003, privind supravegherea stării de sănătate în relație cu factorii de mediu, publică rapoarte naționale, inclusiv pentru calitatea apei potabile și de îmbăiere, precum și în situația epidemiilor hidrice). Pentru susținerea procesului de implementare a acquis-ului comunitar, a fost elaborată o machetă pentru autoritățile de sănătate publica județene, cu raportare trimestrială, ca un instrument de armonizare a activităților la nivel local și de obținere a răspunsurilor în timp util
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
ajută la digestia alimentelor, stimulează pofta de mâncare (de exemplu, la bovine se recomandă chiar adăparea lor Înainte de a se administra tainul de dimineață), acționează ca un solvent În organism, ajută la eliminarea mai rapidă a substanțelor toxice, menține nivelul hidric al organismului și este o sursă de substanțe minerale. Pentru menținerea apetitului câinelui este bine ca hrana să fie schimbată periodic, atât sub aspectul alimentelor ce se folosesc, cât și al modului de preparare. Câinii ajunși la o anumită vârstă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
vieții intrauterine, cățeaua Își schimbă mult comportamentul privind hrănirea: crește aportul și nevoia de a-și asigura microelementele și principii nutritivi de bază, atât de necesari desfășurării proceselor metabolice și fiziologice, cresc intens arderile În cadrul acestor procese, cât și nevoile hidrice și minerale necesare celulelor și țesuturilor de bază. Toate acestea conduc la creșterea În greutate a cățelei gestante, la Îngrășare și la dezvoltarea unui țesut adipos, atât la nivelul Întregului corp, cât și În cavitatea uterină pentru protejarea fetusului. Asistăm
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
problematica socială a familiilor din mediul urban, dar și la inițierea primelor măsuri pentru sistematizarea orașelor, igienizarea lor, primele măsuri privind amplasarea zonelor industriale, precum și legi stricte privind circulația și distribuția resurselor. Boli ca: difteria, variola, scarlatina, hepatita epidemică, epidemiile hidrice, tuberculoza, parazitozele, decimau efectiv populația de la periferia orașelor, pentru că orașul devenise În scurt timp și În ansamblul său un risc major pentru fiecare locuitor al său și În același timp o sursă de poluare continuă a mediului Înconjurător. Expansiunea urbană
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
se știe controlează evoluția și dezvoltarea ființelor vii, inclusiv a omului; problema calității apei este la fel de importantă, având În vedere faptul că individul are nevoie În medie de 20-25 litri apă pe zi. Poluarea apelor poate fi la originea epidemiilor hidrice, intoxicațiilor și tulburărilor digestive cronice. De fapt factorii legați de urbanizare care pot influența În mod negativ starea de sănătate a individului și comunității În care acesta trăiește, se Împart În trei mari categorii: 1. Factori asociați mediului fizic și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și În condiții igienice precare. Se adaugă la acestea poluarea, Întrucât centrele urbane sunt și centre industriale. Toate acestea fac ca unele boli sociale, cum ar fi tuberculoza, dar și alte boli cu caracter endemic sau epidemic (hepatita epidemică, epidemiile hidrice, febra tifoidă) să fie frecvente și chiar În creștere. Se realizează astfel o adevărată patologie a sărăciei. 2. Mediul rural - viața În mediul nostru rural are Încă un caracter tradițional arhaic, gospodăria țărănească păstrându-și În bună măsură trăsătura ei
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
atacul de agenți patogeni sau lovituri mecanice. Mucilagiile sunt polimeri heteropoliglucidici care se găsesc în stare liberă în citoplasmă, iar la unele specii în celule secretoare specializate. Sunt substanțe cu proprietăți hidrofile. Rolul lor fiziologic este de reglare a echilibrului hidric (semințe), sau higroscopicității (la organele suculente). În industria prelucrătoare se folosesc astfel de compuși, provenind de la specii vegetale din alte zone geografice. Datorită vâscozității lor, se întrebuințează ca agenți antispumanți sau coloizi protectori, contra depunerii suspensiilor în sucurile de fructe
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
interes mai ales în cazul valorificării în stare proaspătă a produselor horticole din primele trei grupe de perisabilitate, mai ales acolo unde se justifică economic printr-un preț de valorificare remunerator. Prerăcirea se realizează prin intermediul aerului rece, apei răcite, gheții hidrice, agenților criogenici sau vidului (vacuum cooling). Fructele de arbuști fructiferi se prerăcesc cu aer forțat, răcit sub presiune sau cu ajutorul unor agenți criogenici ca azotul lichid, dioxidul de carbon lichid și gheața carbonică. Legumele de seră se valorifică mai corespunzător
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
unor agenți criogenici ca azotul lichid, dioxidul de carbon lichid și gheața carbonică. Legumele de seră se valorifică mai corespunzător în urma prerăcirii cu aer forțat răcit. Boabele de mazăre de grădină se transportă în autocisterne cu apă răcită cu gheață hidrică. Speciile legumicole de frunze, verdețurile, speciile condimentar-aromatice, fasolea de grădină, conopida, ciupercile, au o durată de valorificare mult prelungită, dacă se prerăcesc prin vacuum cooling imediat după recoltare. Metodele și procedeele de prerăcire sunt în permanentă evoluție tehnologică, în ceea ce privește mobilitatea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
la loturi mari de produs, care poate fi ambalat și răcit direct în câmp, în ambalaje ieftine (pungi PE, perforate și cutii de carton), dublând totodată capacitatea de transport. Fructele se pretează mai puțin la această metodă. Prerăcirea cu ajutorul gheții hidrice în blocuri sau sub formă de solzi este o metodă mai veche, în aparență mai accesibilă. Metoda prezintă inconveniente, prin faptul că 40-50% din transport îl reprezintă gheața. Stratificarea cu solzi (fulgi) de gheață, sub produs și deasupra acestuia, duce
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Se vor avea în vedere înainte de a se efectua angiografia: 1-Premedicația pentru reacțiile alergice posibile la substanțele de contrast iodate și chestionarea atentă a bolnavilor asupra alergiilor lor; 2-Hidratarea corectă a pacienților înainte de angiografie în orele de interdicție alimentară și hidrică orală; 3-Înlocuirea insulinei cu scurtă durată de acțiune la diabetici cu insulina cu durată lungă sau medie de acțiune (care va fi administrată în dimineața zilei în care se efectuează angiografia). Pe parcursul efectuării angiografiei se va monitoriza permanent pacientul neurologic
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
nivelul ansei Henle 206 25.2.3. Fenomenul de multiplicare contracurent 207 25.2.4. Reabsorbția în tubul contort distal 208 25.2.5. Tubul colector medular 210 25.3. Fenomene secretorii 211 26. Homeostazia hidro-electrolitică 212 26.1. Compartimente hidrice ale organismului 214 26.2. Homeostazia hidrică 217 26.3. Mecanisme specifice în homeostazia ionilor 220 26.3.1. Reglarea renală a sodiului 220 26.3.2. Reglarea renală a potasiului 223 26.3.3. Reglarea renală a calciului 224
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Fenomenul de multiplicare contracurent 207 25.2.4. Reabsorbția în tubul contort distal 208 25.2.5. Tubul colector medular 210 25.3. Fenomene secretorii 211 26. Homeostazia hidro-electrolitică 212 26.1. Compartimente hidrice ale organismului 214 26.2. Homeostazia hidrică 217 26.3. Mecanisme specifice în homeostazia ionilor 220 26.3.1. Reglarea renală a sodiului 220 26.3.2. Reglarea renală a potasiului 223 26.3.3. Reglarea renală a calciului 224 26.3.4. Reglarea renală a fosfatului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
presiunii arteriale la care nu există câștig sau pierdere netă de apă. Din această analiză rezultă faptul esențial că modificările rezistenței periferice nu afectează presiunea arterială pe termen lung, decât dacă sunt afectate funcția renală sau ingestia de apă. Supraîncarcarea hidrică a organismului crește volumul extracelular, inclusiv volemia, fapt ce duce la retur venos crescut, cu creșterea debitului cardiac și deci a presiunii arteriale (fig. 47). La această secvență cauzală se adaugă o buclă bazată pe creștere de rezistență periferică prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
pe de o parte stimulează ingestia de apă prin acțiune asupra centrului setei, iar pe de altă parte crește reabsorbția renală de apă, datorită secreției crescute de hormon antidiuretic (ADH) determinate de stimularea osmoreceptorilor hipotalamici. Ambele căi duc la supraîncărcare hidrică a organismului. Contribuția renală la reglarea presiunii arteriale se bazează pe funcția excretorie, dar implică numeroase mecansime umorale intricate, cum sunt cele ce urmează. 13.3.2. Hormonul antidiuretic Hormonul antidiuretic (ADH, vasopresină), secretat în hipofiza posterioară, este eliberat de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de urină concentrată), prin creșterea reabsorției apei în tubii distali și colectori, datorată formării (cAMP mediată) de pori în membrana apicală a celulelor epiteliale (prin inserția de noi molecule de aquaporină). Dacă mecanismul este activat de ingestia salină crescută, retenția hidrică poate duce în timp la hipertensiune arterială. In caz de ingestie hidrică crescută, fără exces de sare, secreția de ADH scade sub valorile bazale, permitând re echilibrarea hidrică, nu numai prin diureză presională, ci și prin scăderea reabsorbției de apă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
datorată formării (cAMP mediată) de pori în membrana apicală a celulelor epiteliale (prin inserția de noi molecule de aquaporină). Dacă mecanismul este activat de ingestia salină crescută, retenția hidrică poate duce în timp la hipertensiune arterială. In caz de ingestie hidrică crescută, fără exces de sare, secreția de ADH scade sub valorile bazale, permitând re echilibrarea hidrică, nu numai prin diureză presională, ci și prin scăderea reabsorbției de apă. Creșterea volemiei stimulează voloreceptorii atriali (de fapt baroceptori de joasă presiune), determinând
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
molecule de aquaporină). Dacă mecanismul este activat de ingestia salină crescută, retenția hidrică poate duce în timp la hipertensiune arterială. In caz de ingestie hidrică crescută, fără exces de sare, secreția de ADH scade sub valorile bazale, permitând re echilibrarea hidrică, nu numai prin diureză presională, ci și prin scăderea reabsorbției de apă. Creșterea volemiei stimulează voloreceptorii atriali (de fapt baroceptori de joasă presiune), determinând inhibiția reflexă a secreției de ADH. In efortul prelungit, în special la temperatură crescută, sudorația intensă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
implicării renale în controlul presiunii petermen lung, este descrisă mai jos. Scăderea masei renale funcționale cu 70% duce la o creștere mică de presiune arterială, doar de 6 mm Hg. In asemenea condiții impunerea pentru două săptămâni a unui regim hidric cu soluție salină în loc de apă potabilă duce la supraîncărcare hidrică însoțită de o creștere presională mare, de 40 mm Hg. Revenirea la ingestia de apă potabilă duce la restabilirea rapidă (două zile) a valorilor presionale normale. 14. Distribuția tisulară a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
jos. Scăderea masei renale funcționale cu 70% duce la o creștere mică de presiune arterială, doar de 6 mm Hg. In asemenea condiții impunerea pentru două săptămâni a unui regim hidric cu soluție salină în loc de apă potabilă duce la supraîncărcare hidrică însoțită de o creștere presională mare, de 40 mm Hg. Revenirea la ingestia de apă potabilă duce la restabilirea rapidă (două zile) a valorilor presionale normale. 14. Distribuția tisulară a fluxului sanguin Există o distribuție cantitativă de fond, în repaus
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
venele care irigă întreg parenchimul pulmonar. Calibrul lor este afectat major de către volumul pulmonar (efectul de distensie descris mai sus). Vasele pulmonare foarte mari din vecinătatea hilului se găsesc înafara parenchimului pulmonar, fiind de fapt expuse la presiunea intrapleurală. Balanța hidrică de la nivel pulmonar Deși numai 0,5 μm de țesut separă sângele din capilare de aerul din alveolele pulmonare, problema menținerii alveolelor libere de lichid este critică. Schimbul de lichide de-a lungul peretelui capilar se realizează conform echilibrului Starling
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]