1,230 matches
-
pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Drăghiciu și Valea Popii. Prima, având 1001 locuitori ce trăiau în 240 de case în singurul sat, și în ea existau o fabrică de scaune cu mecanisme acționate hidroenergetic, aparținând lui Anast. I. Chirvasi; o biserică zidită în 1854 și o școală cu 72 de elevi (dintre care 6 fete). În comuna Valea Popii trăiau 1346 de locuitori în satele Valea Popii, Văcarea și Huluba. Anuarul Socec din 1925
Comuna Mihăești, Argeș () [Corola-website/Science/300631_a_301960]
-
de 1500 m, de sub piatra Bohodeiului, având o cădere de 2,6 % până la vărsare. Acesta își culege apele de pe versantul vestic al Vlădesei în condițiile unei umidități deosebit de bogate (800 - 1200 l/m2) ne putem face o imagine asupra potențialului hidroenergetic. Crișul Repede părăsește Depresiunea Ciucea - Negreni la Bucea, unde râul pătrunde în defileul format între masivul Plopișului pe dreapta și Culmea Scomset - Dealul Mare din stânga. Imediat în aval de defileu, Crișul Repede primește cel de-al doilea afluent important Iadul
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
pentru producerea de energie electrică, iar marile lacuri tectonice pentru navigație și pescuit. Principalul râu al Armeniei este Arax cu lungime totală de 1.070 km. Face graniță cu Turcia pe cca. 130 km. Râurile Armeniei au un important potențial hidroenergetic, în mare parte valorificat. În zona montană apar numeroase lacuri, cel mai mare fiind Lacul Sevan. Are o suprafață de 1.416 km², iar adâncimea maximă este de 98,7 m, fiind unul dintre cele mai adânci lacuri de altitudine
Armenia () [Corola-website/Science/299842_a_301171]
-
deșertice și podișuri joase acoperite de iarbă. Fauna este reprezentată de bizonul european, irbiși, gheparzi. Resurse: mici depozite de aur, cupru, molibden, zinc, aluminiu. Are o economie în curs de dezvoltare. A devenit o țară puternic industrializată datorită dezvoltării industriei hidroenergetice din timpul perioadei sovietice și se află într-un continuu proces de dezvoltare urbană. Agricultura are încă un rol important. Căderea URSS în 1991 a dus la căderea pieței sovietice, de care Armenia era dependentă. S-a produs o orientare
Armenia () [Corola-website/Science/299842_a_301171]
-
dintre microregiunile cele mai bogate din România din punct de vedere istoric: aici se găsesc câteva dintre cele mai importante monumente de arhitectură și arheologie din țară. Tot în Țara Hațegului a fost realizată una dintre cele mai ambițioase amenajări hidroenergetice din țară. Zona este cunoscută și pentru fosilele de dinozauri găsite aici. Țara Hațegului se află în Transilvania, la întretăierea acestei provincii istorice cu Banatul și Oltenia. Strict geografic, Țara Hațegului se suprapune peste depresiunea omonimă, mărginită, la sud, de
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
de cale ferată aflați în exploatare. Cea mai importantă este calea ferată dublă electrificată Subcetate-Pui-Baru-Bănița, care leagă magistrala de pe Valea Mureșului cu Valea Jiului . Unul din principalele cursuri de apă care drenează Țara Hațegului, Râu Mare, a fost obiectul unei amenajări hidroenergetice masive. Lucrările au început în anii '70 și s-au încheiat abia în ultimul deceniu al secolului trecut. Principalul obiectiv al amenajării este barajul de la Gura Apei, situat în Parcul Național Retezat. Barajul, aflat pe traseul dintre cabanele Gura Zlata
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
putere de 335 MW. După ieșirea Râului Mare din munți, cursul acestuia prin Țara Hațegului a fost regularizat, fiind realizate mai multe baraje de mici dimensiuni, cu lacurile de acumulare aferente, în apropierea localităților Ostrov, Sânpetru și Sântămăria Orlea. Amenajarea hidroenergetică Râu Mare-Retezat a fost una dintre marile lucrări hidroenergetice realizate în România în perioada regimului comunist. Centrul acestuia a fost colonia Brazi, situată chiar la ieșirea Râului Mare din munte. Filmul „Un petic de cer” (1983, regia Francisc Munteanu) a
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
munți, cursul acestuia prin Țara Hațegului a fost regularizat, fiind realizate mai multe baraje de mici dimensiuni, cu lacurile de acumulare aferente, în apropierea localităților Ostrov, Sânpetru și Sântămăria Orlea. Amenajarea hidroenergetică Râu Mare-Retezat a fost una dintre marile lucrări hidroenergetice realizate în România în perioada regimului comunist. Centrul acestuia a fost colonia Brazi, situată chiar la ieșirea Râului Mare din munte. Filmul „Un petic de cer” (1983, regia Francisc Munteanu) a fost inspirat de activitatea de pe acest șantier. Fostele barăci
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
hidraulică se manifestă prin forța apei asupra malurilor râului și a bancurilor. Aceste forțe sunt maxime în timpul inundațiilor, datorită creșterii nivelului apelor. Aceste forțe determină dislocarea sedimentelor și a altor materiale din albia râului, cauzând eroziune și alte distrugeri. Resursa hidroenergetică poate fi evaluată prin puterea (energia în unitatea de timp) care se poate obține. Puterea depinde de "căderea" și cu "debitul" sursei de apă. Cantitatea de energie formula 1 care se obține prin coborârea în câmp gavitațional a unui obiect de
Energie hidraulică () [Corola-website/Science/303516_a_304845]
-
Potențialul unei exploatări hidroelectrice depinde atât de cădere, cât și de debitul de apă disponibil. Cu cât căderea și debitul disponibile sunt mai mari, cu atât se poate obține mai multă energie electrică. Energia hidraulică este captată cu turbine. Potențialul hidroenergetic al României era amenajat în 1994 în proporție de cca. 40 %. Centrale hidroelectrice aveau o putere instalată de 5,8 GW, reprezentând circa 40% din puterea instalată în România. Producția efectivă a hidrocentralelor a fost în 1994 de aproape 13
Energie hidraulică () [Corola-website/Science/303516_a_304845]
-
protejată prin "Hotărârea de Guvern" nr.2151 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) și reprezintă un lac de baraj artificial amenajat în anul 1964 pe cursul mijlociu al râului Bistrița, cu scop hidroenergetic. Altitudinea sa este de 370,6 m, lungimea luciului de apă este de 3700 m, lățimea de 730 m și adâncimea maximă de 14 m. Pe următoarele 3 lacurile situate în aval de Barajul de la Bicaz (Pângărați, Vaduri, Bâtca Doamnei
Lacul Pângărați () [Corola-website/Science/327486_a_328815]
-
întrucât este un loc foarte liniștit și curat. Situat pe râul Dâmbovița, se accesează prin drumul Câmpulung-Podu Dâmboviței; la intrarea în Podu Dâmboviței se ia prima șosea la stanga, În amonte, pe râul Dâmbovița este construit un baraj, pentru un lac hidroenergetic. În dreptul muntelui Pecineagu, de unde și-a luat numele atât lacul cât și barajul, există și o hidrocentrala situată la confluenta Văii lui Ivan cu Dâmbovița, la cca 8 km în aval de baraj. În acest perimetru se întâlnesc multe cabane
Sătic, Argeș () [Corola-website/Science/300642_a_301971]
-
Ponta]] în data de [[19 decembrie]] [[2013]]. Centrala are o putere instalată de circa 31,5 MegaWați, ea având instalate două hidroagregate verticale de tip [[Turbină Kaplan|Kaplan]]. Centrala are dimensionată o producție anuală de 73,99 GigaWațiOră. Întregul sistem hidroenergetic se desfășoară pe o lungime de 8,6 km cu o suprafață de 334,89 de hectare. Volumul total al lacului de acumulare este de 14,83 milioane de metri cubi. Digul drept al malului lacului de acumulare are o
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
la Fabrica de bere, au fost făcute calcule necesare proiectării și consolidării a numeroase clădiri, simulări pentru o posibilă hidrocentrală pe Dunăre și s-a redimensionat rețeaua de apă a Aradului. Principalii beneficiari au fost Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice (ISPH), Electromotor Timișoara, Direcția de Sistematizare, Arhitectură și Proiectare a Construcțiilor Banat (DSAPCB), Institutul de Studii și Proiectări Energetice (ISPE). În 1964 Dan Farcaș a început să se ocupe de simularea rețelelor neuronale, beneficiind de colaborarea cu prof. Iurii Nikolaevici
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
ale râurilor. Rețeaua hidrogarfică a Oneștiului este reprezentată de râurile Trotuș, Cașin, Oituz și Tazlău. Datorită influenței antropice, regimul hidrologic al râului Cașin a fost complet modificat, amenajările contra inundațiilor contribuind la regularizarea scurgerii. În râul Trotuș se află amenajarea hidroenergetică al Platformei Petrochimice Borzești ce alimentează cu apă de răcire unitatea 1 a Sucursalei Electrocentrale Borzești. Nivelul pânzei freatice variază funcție de relief, astfel că în zonele luncă pânza freatică se găsește la 3 - 4 m, pe terasele vechi din cauza grosimii
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
se află în Munții Bucegi, pe valea râului Ialomița. Este un lac de baraj artificial construit în anul 1929 în scopuri hidroenergetice. Lacul este situat la altitudinea de 1.197 m, adâncime maximă 15 m și ocupă o suprafață de 5,7 ha. se întinde între localitățile Scropoasa și Dobrești, pe o lungime de 2,5 km și alimentează hidrocentrala de la Dobrești
Lacul Scropoasa () [Corola-website/Science/328625_a_329954]
-
Râul Sebeș este un curs de apă, afluent al râului Mureș. Cursul superior al Sebeșului este cunoscut și sub numele de Frumoasă. Un loc important în producția energiei electrice are utilizarea potențialului hidroenergetic al râurilor. S-a estimat că în România potențialul tehnic amenajabil al apelor curgătoare poate atinge 40.000 GWh/an, iar puterea instalată s-ar ridică la 14.900 MW. Din necesitatea asigurării cu energie electrică a țării, râul Sebeș
Râul Sebeș, Mureș (Alba) () [Corola-website/Science/306520_a_307849]
-
un volum de apă de 21 mil. m3. Apele provin de la Hidrocentrala Gâlceag și de la afluenții Gâlceag, Tău, Miraș și Bistra. Hidrocentrala Șugag, tot de tip caverna, a intrat în funcțiune în anul 1984 și este dotată cu două grupuri hidroenergetice Francis de căte 75 MW fiecare. Barajul Obrejii de Căpâlna este construit din beton, fiind de forma arcuita. Are grosimea la baza de 10,5 m, la coronament de 4 m, înălțimea de 42 m și lungimea de 143 m.
Râul Sebeș, Mureș (Alba) () [Corola-website/Science/306520_a_307849]
-
a început în 1972, străpungerea muntelui a fost realizată în toamna anului 1973 și inaugurarea s-a făcut în 1974 - când a fost și iluminat artificial, ulterior această facilitate lipsind pentru multă vreme. Construirea a fost încredințată "Trustului de Construcții Hidroenergetice București", la activitate participând aproximativ 120 de lucrători, din care 60-70 angajați civili din partea trustului și restul - militari geniști. Sediul coloniei de lucru a fost stabilit în "Căldarea Mioarelor". Din păcate pe parcursul activității au fost și victime umane.
Tunelul Capra–Bâlea Lac () [Corola-website/Science/330603_a_331932]
-
cresc pe alocuri în delta Fluviului Mekong. În sud-vest găsim zone întinse de savană. Fauna include căprioare și bivoli sălbatici în mai multe zone muntoase. Găsim aici multe specii de păsări tropicale și insecte. Fosfați, cărbune, mangan, bauxită, crom, potențial hidroenergetic. Ocazional taifunuri(între mai și ianuarie) cu mari inundații în special în delta Mekongului. Tăierile și incendierile intenționate(pentru obținerea de terenuri urbane sau agricole) au contribuit la degradarea și eroziunea solului. Poluarea apei și pescuitul excesiv amenință populațiile marine
Vietnam () [Corola-website/Science/297683_a_299012]
-
într-o buclă de 365 km în jurul secțiunii nenavigable de la Guajará-Mirim pe râul Mamore. O subspecie de Boto (delfin de Amazon) este cunoscută ca locuind în rețeaua hidrografica a râului Madeira. În iulie 2007, planurile pentru a construi două baraje hidroenergetice pe râul Madeira au fost aprobate de către guvernul brazilian. Acestea au fost contestate de ecologiști și de organizațiile drepturilor indigene, invocând amenințări la adresa migrației speciilor de pești, defrișări și presiunea asupra zonelor de conservare și teritoriilor populațiilor indigene. O centrală
Râul Madeira () [Corola-website/Science/321269_a_322598]
-
împlinirii a 2050 de ani de atestare documentară și numele antic Drobeta. La 15 mai 1972, prin Decretul 197 al Consiliului de Stat, numele orașului devine Drobeta-Turnu Severin. La 16 mai 1972, Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito inaugurează sistemul hidroenergetic "Porțile de Fier I". În aceeași zi, 16 mai 1972, Iosip Broz Tito este decorat de Nicolae Ceaușescu la Turnu Severin cu cea mai înaltă distincție a R.S.R., "Ordinul Victoriei Socialismului". În 1977 este inaugurat Monumentul Partizanilor severineni din timpul
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
trupelor de geniu ale Armatei Române (pe 10 martie 1970 Regimentul 52 Alba-Iulia începe să lucreze dinspre nord, iar Regimentul 1 Râmnicu-Vâlcea dinspre sud, în zonele montane înalte), părțile de tunel urmând să fie realizate de specialiștii Trustului de Construcții Hidroenergetice (TCH). Sectorul Contur Lac Vidraru a fost atribuit Ministerului Transporturilor, proiectul fiind executat de Institutul de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale și Aeriene (IPTANA) și construit de Întreprinderea Construcții Drumuri Poduri și Lucrări Speciale Transporturi București, iar sectorul Contur Lac - Tunelul
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
la o putere instalată 6.325 MW. Există planuri ca până în anul 2011 să fie mărită cu 392 MW puterea instalată și cu 1,4 TWh producția de energie. În momentul actual (anul 2007) este exploatat aproximativ 50% din potențialul hidroenergetic al țării. Conform planurilor Hidroelectrica, în anul 2025 aproximativ 70% din potențial va fi exploatat. Începând cu anul 2004, Hidroelectrica a început privatizarea unui număr de 150 microhidrocentrale. În octombrie 2016, emisiunea "România Te iubesc" de la Pro TV a prezentat
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
acesteia fiind estimate la un miliard de dolari. Strategia energetică națională pentru perioada 2007-2020 pune accentul în principal pe sporirea capacității nucleare prin punerea în funcțiune a Unităților 3 și 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă și creșterea exploatării resurselor hidroenergetice cu 6% până în 2011. Alte priorități sunt: eficientizarea capacităților actuale care folosesc tehnologii învechite prin modernizarea lor, limitarea dependențelor de importuri. În ce privește energia regenerabilă, nu există o strategie semnificativă, ci doar de a se ajunge la un procent de 33
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]