976 matches
-
ai unui zeu „nordic” pe care grecii l-au asimilat cu Apollo, adăugându-i (u)toponimul „Hiperboreeanul” ; - Orfeu, Musaios și alții sunt traci ; - Abaris vine în zbor din Hiperboreea ; - Aristeas (sau doar sufletul acestuia), sub formă de corb (Plinius, Naturalis historia, VII, 174), îi vizitează, „posedat de Apollo”, pe sciți, hiperborei și alte populații „nordice” pe care le descrie în poemul Arimaspeia (Herodot, Istorii, IV, 13-16) ; - unul dintre legendarii hieros iatros, Leonim din Atena, rănit fiind, este trimis de oracol pentru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al eroului macedonean. Această a doua soluție pare a fi mai credibilă, având în vedere și faptul că Victor Aurelius (care și-a scris cartea în jurul anului 360) a fost probabil influențat de prima traducere în limba latină a Alexandriei (Historia Alexandri Magni regis Macedoniae). Traducerea a fost făcută de Iulius Valerius cam prin anul 340, așa încât nici Galerius (mort în anul 311), nici Lactantius (mort în jurul anului 325) nu puteau s-o fi cunoscut. Oricum, fie într-un caz, fie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zeilor (Seneca, Naturales quaestiones, IV, 6), fie (ca în Corint) „prin sacrificii și cuvinte magice” (Pausanias, Călătărie în Grecia, II, 34, 4), fie prin descântece și incantații (carmina) : „Strămoșii noștri au crezut întotdeauna [...] în atragerea fulgerelor [prin incantații]” (Plinius, Naturalis historia, XXVIII, 13) (210, p. 30). Autorul latin Columella (De re rustica, secolul I e.n.) vorbește și el de „gonitori de nori” (nubifugus), iar Palladius (secolul al IV-lea e.n.) descrie felul în care erau alungați, pe cale magică, norii de grindină
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
greu de folosit (84, p. 175). Plinius cel Bătrân descrie trei varietăți ale plantei hyoscyamus (măselariță). „Toate trei - spune el - provoacă nebunie și amețeli la cap.” Dizolvată sau nu în vin, măselarița „tulbură mintea și se suie la cap” (Naturalis historia, XXV, 35-37) (38, pp. 207-208). Efectul delirogen al plantei este sugerat și de numele ei. Plinius spune că romanii numesc măselarița altercum/alterculum (probabil, „care provoacă ceartă, altercație”), iar Dioscoride susține că numele ei popular este insana (demență, sminteală). Similar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
bând „suc de cucută” (Platon, Phaidon, 116-118). Plinius cel Bătrân confirmă faptul că „la Atena [cucuta] era folosită în pedeapsa capitală”. Dar tot el ne asigură că sunt „situații în care se recomandă să bei cucută (cicuta), ca remediu” (Naturalis historia, XXV, 151-154). Ca și la alte plante psihotrope, diferența dintre leac și otravă (ambele numite în greacă pharmacon) este dată de doza folosită. Se pare că a existat într-adevăr practica tainică a unor cârciumari (indiferent de etnie) de a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
delicatesă culinară” a putut să-l otrăvească pe împărat. Din descrierea lui Plinius rezultă însă clar că a fost vorba de Amanita muscaria : „[Are] culoare de un roșu deschis [...] și poartă pe pălărie niște pete albe ca niște picături” (Naturalis historia, XXII, 92-93) (38, p. 125). Efectele halucinogene și psihotrope ale acestei ciuperci erau cunoscute nu numai în India și Iran (probabil sub numele de soma și haoma) (45), în Asia Centrală și de Nord (de către șamani), dar și în Europa arhaică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de nebunie colectivă sau chiar moartea. Mierea infestată era „numită maenomenon, de la nebunia pe care o provoacă” (gr. mainomai = „a înnebuni”), nota Plinius. „Acea populație, deși le oferă romanilor ca tribut ceara, nu vinde mierea, pentru că este letală” (Plinius, Naturalis historia, XXI, 77) (38, p. 89). Cam în aceeași epocă, poetul Ovidiu (Amores, XII, 9-10) se plângea și el de „apriga miere”, produsă de „albinele Corsicii”, „strânsă din otrăvitele flori ale cucutelor lungi” (274, p. 115). Motivul mierii infestate cu toxine
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
arsă. Pâinea amestecată cu neghină (sau cu pir) nu este numai acră, dar are și unele efecte narcotice, producând amețeală și alte tulburări nervoase. Faptul era cunoscut și de Plinius cel Bătrân : „Când [neghina] ajunge în pâine, provoacă amețeli” (Naturalis historia, XVIII, 156) (111, p. 240). Nu întâmplător numele popular al plantei este în franceză ivraie (de la ivresse = „ebrietate”), iar în italiană capogirlo („amețeală”). Neghina e o plantă toxico-nar- cotică ce nu se dă în mâncare nici măcar animalelor domestice. Ea trebuie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
explicații : - fie foloseau semințe de cânepă cultivată (Cannabis sativa) ; - fie foloseau semințe ale unei varietăți de cânepă sălbatică (63). „Ea crește și semănată, și de la sine” (Herodot, Istorii, IV, 74) sau „Canabis a crescut mai întâi în păduri” (Plinius, Naturalis historia, XX, 259) ; - fie tracii reușiseră să aclimatizeze varietatea Cannabis indica. „Multe plante au trecut din India în Persia, iar de acolo [...] în Europa”, scria Mircea Eliade la Calcutta, în 1931. În secolul al X- lea e.n., medicul persan Abu Mansur
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
felul de vedenii și un râs care nu se potolește”. Râsul provocat de planta psihotropă poate fi oprit doar „prin administrarea unei poțiuni de sâmburi de pin în vin de palmier cu piper și miere”, adaugă eruditul scriior roman (Naturalis historia, XXIV, 102) (38, pp. 195-196). Revin la Herodot și la fumigațiile de plante psihotrope. Refe- rindu-se la masageți (ramura răsăriteană a sciților nord-pontici, din regiunea caucaziano- caspică), părintele istoriei relatează o altă practică de fumigație narcotizantă : Se mai zice că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unui soi de pipă la care țeava subțire era meșterită dintr-o trestie [lat. arundô] : „Se spune că fumul obținut din planta uscată [= podbeal, Tussilago farfara], arsă împreună cu rădăcina sa, dacă se inspiră printr-o trestie, lecuiește tusea cronică” (Naturalis historia, XXVI, 16). „Trebuie să recunoaștem - a conchis Odobescu - că toate popoarele Sciției au practicat fumigațiuni de diferite specii, cu scopul, unele de a se înveseli după masă, spre a cânta și a juca ; altele, spre a adormi ; altele, spre a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Plinius nu precizează care], insuflând pe gură fumul acestei plante [cypiros = săbiuță = Gladiolus imbricatus], își micșorează splina și nu ies din casă decât după această inhalație ; căci astfel devin mai sprinteni și chiar mai robuști pe zi ce trece (Naturalis historia, XXI, 69). în Evul Mediu, unii doctori europeni au introdus canabioterapia. Pe la jumătatea secolului al XIII-lea, de exemplu, un savant complex de talia lui Villard de Honnecourt recomanda o infuzie în vin alb de frunze de cânepă sălbatică, semințe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și asta pentru că doar „vinul fără amestec [cu apă] îl duce pe omul care l-a băut într-o stare vecină cu nebunia” (Biblioteca istorică, IV, 3-4). În schimb, „apa rece [introdusă în vin] risipește dintr- odată beția” (Plinius, Naturalis historia, XXIII, 41). Herodot susține că și sciții aveau obiceiul de a bea vin neamestecat cu apă : „Când [spartanii] vor să bea vin cu mai puțină apă, zic că beau ca sciții”. Regele spartanilor Cleomenes ar fi înnebunit tocmai pentru că ar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
plantă agățătoare ca fiind un drog foarte puternic. Plinius a descris „douăzeci de specii de iederă [hedera]”. „Toate - spunea el - au virtuți medicinale cu două tăișuri. Luate sub formă de poțiune în cantitate excesivă tulbură mintea, dar curăță capul” (Naturalis historia, XXIV, 75) (38, p. 182). Opinia conform căreia bețiile rituale dionisiace erau provocate nu numai de vin, ci și de iederă este adeverită de faptul că unul dintre principalele simboluri ale zeului era anume această plantă. Frunzele și fructele de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în loc de scorțișoară, laudanum și tămâie, nu arde decât foi de dafin [= laur]” (cf. Plutarh, De Pythiae oraculis, 6) (109, p. 107). Plinius remarca virtuțile de excepție (narcotice, analgezice, terapeutice) ale „frunzelor laurului de Delphi”, „mai ales dacă sunt arse” (Naturalis historia, XXIII, 157) (38, p. 167). De asemenea, la gnosticii din Egipt, în timpul incubației se producea „arderea unor aromate”, cum ne asigură Iamblichos (De mysteriis Aegyptiorum..., 29). În fine, așa cum am amintit deja, preoții traci ai zeului Bacchus (= Liber) se îmbătau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
maiașilor (47, p. 43), al plantelor kiphos la zeul Asklepios etc. E vorba de specii de arbori și plante care „se bucură de protecție veșnică - spune Plinius -, pentru că sunt închinate anumitor divinități : [...] dafinul lui Apollo, mirtul lui Venus” etc. (Naturalis historia, XII, 3) (291). Plinius cel Bătrân descrie mai multe soiuri de iederă : „soi tracic”, iederă „bahică”, iederă cu „ciorchini silenici” etc. Ceea ce arată ce zeități (Bacchus/Dionysos, Silen) și ce triburi (tracii) își puneau cununi de iederă pe frunte. De la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sacerdoții și oștenii își puneau cununi de iederă, ci și poeții. Plinius vorbește despre „soiuri de iederă ce se folosesc la cununile poeților”, dar și despre ceremonii în care „se încunu- nează [cu iederă] poeții, zeul Liber sau Silen” (Naturalis historia, XVI, 144- 155) (111, pp. 150-152). Vezi infra, cununile de mirt pe care le purtau (fie și metaforic) poeții inspirați de zeița Afrodita. Descriind tradiția grecilor de a pune cununi de plante pe capul zeilor și al oamenilor, tot Plinius
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Descriind tradiția grecilor de a pune cununi de plante pe capul zeilor și al oamenilor, tot Plinius vorbește despre „coroane care dăunează minții”, căci „forța mirosului [plantelor] se strecoară înșelătoare mai ales la beție și în starea de euforie” (Naturalis historia, XXI, 12) (38, pp. 77-78). Se credea că efectul tămăduitor este obținut prin simpla punere pe cap a unei cununi de plante medicinale, mai ales psihotrope. De exemplu, coroane cu violete (uiola) purpurii se pun „pe frunte când îți arde
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de plante medicinale, mai ales psihotrope. De exemplu, coroane cu violete (uiola) purpurii se pun „pe frunte când îți arde capul. Purtate în chip de cunună și inspirându-le parfumul, [florile] risipesc mahmureala și senzația de greutate la cap” (Naturalis historia, XXI, 130). Cununa de iederă „potolește durerile de cap”, dar, pentru eficiență, se face o alifie din frunze de iederă și se aplică pe frunte (Naturalis historia, XXIV, 75-82) (38, pp. 98, 182). De asemenea, Plinius cel Bătrân recomandă, ca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
inspirându-le parfumul, [florile] risipesc mahmureala și senzația de greutate la cap” (Naturalis historia, XXI, 130). Cununa de iederă „potolește durerile de cap”, dar, pentru eficiență, se face o alifie din frunze de iederă și se aplică pe frunte (Naturalis historia, XXIV, 75-82) (38, pp. 98, 182). De asemenea, Plinius cel Bătrân recomandă, ca analgezic, cununile împletite din planta „coada-cocoșului” (numită și „Pecetea lui Solomon”, Polygonatum odoratum sau Polygonatum officinale). Într- adevăr, planta conține diverși alcaloizi și este folosită, inclusiv în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
odoratum sau Polygonatum officinale). Într- adevăr, planta conține diverși alcaloizi și este folosită, inclusiv în medicina populară românească, împotriva nevralgiilor de tot felul. „Pentru durerile de cap - spune Plinius - [botaniștii] reco- mandă purtarea unei cununi făcute cu această plantă” (Naturalis historia, XXVII, 117) (38, p. 283). Amintesc în scest context și de cununa de mirt pe care o poartă, în mitologia clasică, zeița dragostei Afrodita (Venus) și muzele din alaiul ei, considerate de Ovidiu ca fiind „fiicele Venerei” : „Muză, cu verdele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
î.e.n.), care era obsedat să nu fie otrăvit de numeroșii săi adversari. Plinius a descris o rețetă de theriaca, „gravată în versuri în templul lui Esculap din Cos”, care era folosită ca „antidot împotriva tuturor animalelor veninoase, cu excepția aspidei” (Naturalis historia, XX, 264) (38, p. 75). Cel mai spectaculos ecou - într-un text de literatură populară - al folosirii unui preparat opiaceu (theriaca) pare a fi cel dintr-un Descântec de [mușcătură de] șarpe, aflat într-un manuscris din 1784 : Ediți, prestiți
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Plinius cel Bătrân descria virtuțile farmaceutice ale opiumului (neconium) - este soporific, anestezic etc. -, dar atrăgea atenția și asupra faptului că, în exces, poate fi „otravă mortală” : „Dacă este înghițit în cantitate prea mare, [opiumul] poate fi mortal în somn” (Naturalis historia, XX, 76) (38, p. 65). Contemporanul și omologul „veselului” domnitor Constantin Racoviță Cehan (cel mâncător de afion), Grigore al II-lea Ghica Vodă, murea la București în 1752 - cum notează Athanasie Comnen Ipsilanti - din pricina unei greșite administrări de teriacă cerească
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în solda Sinedriului, fără nici o legătură cu mesajul cristic. În fine, Evul Mediu va construi o adevărată biografie a lui Iuda, care merge de la naștere până la moarte, biografie calchiată în bună măsură după mitul lui Oedip. Citim într-o relatare (historia), deși apocrifă, că era un bărbat în Ierusalim pe nume Ruben, care, cu alt nume, se cheamă Simon, din tribul lui Dan sau, după Ieronim, din tribul lui Isahar. El avea o soție care se numea (nuncupata est) Cyborea. Într-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Prof. psihopedagog Ana Irina Imbir Școala pentru Hipoacuzici - București Motto: “Puterea și măreția naturii în toate aspectele ei nu- l impresionează pe acela care se mulțumește să o contemple în detaliul părților și nu în totalitatea ei” (Plinius cel Bătrân, Historia naturalis, cartea VII, capitolul I) Dacă vrei să te bucuri și să înțelegi frumusețea naturii (a naturii înconjurătoare și a naturii umane) trebuie să vezi, așa cum spunea renumitul erudit al Imperiului Roman din secolul I d. Hr., întregul și nu părțile
Modalit??i de realizare a integr?rii curriculare ?n activitatea didactic? cu elevii hipoacuzici by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84348_a_85673]