1,324 matches
-
românilor. Din această împăcare cu răul, cred, obediența, resemnarea cu care ne mlădiem după toate nedreptățile. Revoltele sunt trecătoare, de scurtă durată și vizează răbufniri imediate. Își ucide vecinul pentru o brazdă de pământ, dar suportă - chiar cu secretă admirație - hoțiile celor ce-i iau ogoarele, pădurile, apele. Se încrâncenează în „răzbunare“ pentru un pumn de cuie, dar privește nepăsător cum uzine, mine, șantiere sunt prădate, făcute de nimic. Există, din această cauză, o mare diferență între scrierile despre anii prigoanei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
viața de zi cu zi a românului. Se mima o libertate a confruntărilor dintre deputat și alegător. Arghezi umbla prin alimentare și se minuna, apoi, la întâlnirea cu votanții că „am văzut căcăreze frumoase“. În anii interbelici, beția, bătaia și hoțiile de voturi erau obișnuite. Orice abatere de la aceasta stârnea nedumerirea guvernanților și profunde sentimente de insatisfacție la alegători. S-a încercat, zice-se, să se facă alegeri „corecte“ în 1937 și guvernul a pierdut. După 1989, dezmățul electoral continuă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Da’ ce muncă-i aia fără să mai furi? Nu te calicește la conștiință?!“ Își mai turnă un pahar, ridică din umeri, ca și cum îmi prezentase numai adevăruri obiective, inevitabile. „Cunosc viața, doctore. Istoria asta nu-i decât o afacere de hoții. Ceaușescu a trecut de Crăciun direct la răcituri că a vrut să-l facă pe român să nu mai fure. Om fără carte, de-asta a jucat cu idealuri, cu om nou, chestii de-astea de Scânteia. Când era atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
chestii de-astea de Scânteia. Când era atât de simplu să... În fine, nu mă bag la comentatoriile care le face specialiștii, profesorii. Da’ fii pe fază, profesore, să vezi ce dandana a-nceput acu’. S-a dat drumu’ la hoție și românu’ a uitat meseria. Atenție, am zis românu’, nu alte specialități. Românu’ încă a rămas cu sufletu’ pă muncă. Intosicat, dar a rămas la munca care face omu’ om. Cine să stea să-l mai învețe acu’ tot tacâmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și românu’ a uitat meseria. Atenție, am zis românu’, nu alte specialități. Românu’ încă a rămas cu sufletu’ pă muncă. Intosicat, dar a rămas la munca care face omu’ om. Cine să stea să-l mai învețe acu’ tot tacâmul hoțiilor? Alfabetizarea aia, de-am făcut-o și io, a fost atunci, când încă mai era posibile lucrurile cu furatu’ la liber. Acu’... Ai să vezi ce jale vine peste noi, că n-au pregătit psihiologia poporului la evenimente.“ Nu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
legile lăsate de Căpitan pentru buna funcționare a cuibului, piedestalul pe care se înalță zidirea legionară, este și Legea ajutorului reciproc. „Ajută-ți fratele căzut în nenorocire. Nu-l lăsa. Suntem poporul cu cei mai mulți delicvenți întru căpătuire prin nemuncă și hoție, egoism împins până la dezbinare, trădare și crimă.” De aceea, Căpitanul nu se limitează prin legea menționată mai sus numai la fratele de sânge sau numai la familie, ci îi dă o accepție mult mai vastă. Ea îmbrățișează pe toți fiii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
la trombon pe nume Mad Marty Goines. Mad Marty era consumator avid de heroină, dealer de iarbă, spărgător de case și instrumentist de mâna a doua. Constituia întruparea vieții josnice trăite de oameni josnici și avea un har autentic: preda hoția și muzica. Marty l-a învățat pe Coleman cum să pornească fără cheie mașini furate și cum să sufle ca lumea în saxofon, cum să moduleze note, cum să citească partituri și cum să se folosească de repertoriul lui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pe urmă răspunde în dreptul numărului respectiv! ― Interesant! Și cam ce întrebări a pus stăpâna oracolului? ― Îmi pare rău că nu-l am p-al ăleia de la Moteanu, să ți-l arăt! E un "oracol" clasa una, cu întrebări puse "la hoție"... deștepte și fine! Mi l-a dat și mie să-i scriu, dar l-am lăsat acasă, c-am auzit că azi se face percheziție la pupitre! ― N-are nimic, spune-mi o întrebare pe care ți-o amintești! ― Da
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
dueluri formau versificat o cheie de boltă a inconștienței amorale ce pare că îi caracterizează! Seminția lor este divizată în "națiuni", grupuri mari care-și apără cu arma în mînă trăsăturile specifice: albeața dinților și dorința de a stăpîni lumea, hoția și lenea, spiritul ordonat sau meschinăria și ranchiuna etc. Comunică doar în scris sau oral și au un vocabular oarecum fix, tare sărăcăcios. Pînă acum cîteva sute de ani, acești primitivi credeau că planeta de pe care vin e PLATĂ! Că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
Taku împotriva britanicilor“. China va fi obligată să le plătească invadatorilor săi o sumă enormă de bani drept despăgubiri. Împăratul are nevoie să se odihnească. După o scurtă pauză, Kuei Liang vorbește din nou: — Rușii au venit să se alăture hoției, Majestatea Voastră. Hsien Feng respiră adânc și apoi întreabă: — Ce vor? Să retrasăm granița de nord pe râurile Amur și Ussuri. — Prostii! urlă Hsien Feng. Începe să tușească și eunucii se reped la el să îi șteargă fruntea și gâtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
într-o enormă prefață care atinge proporțiile unui întreg volum de aproape cinci sute de pagini un scriitor foarte cunoscut acum în Franța, Jean Genet, numindu-l fără glumă sfânt și martir. In ce constă martirajul acestui talentat scriitor? în hoție, care îl duce la închisoare, la care aspiră ca la un rai fiindcă numai acolo găsești exemplarele cele mai "splendide", mai "sfinte" de criminali pe care îi poți iubi și admira. Îi plac lui Sartre toate acestea? Judecând după neuitatul
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
multă vreme, potera trimisă după ei. S-au ridicat și-au dat să se apere, dar sulițele războinicilor i-au străpuns Înainte de a apuca să azvârle pietrele. Au căzut unul peste altul, aproape Îmbrățișați. Legea nescrisă era aspră atunci cu hoții. Urmașul și Păgubitul au intrat și ei În grotă, dar nu mai era nimic de făcut. Războinicii și-au luat Înapoi sulițele Însângerate și s-au Îndreptat spre ieșire. Celor doi mai În vârstă li se tulburaseră, nu știau de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lui Moș Vasile cu Nasu’ Roșu. Au plecat apoi lălăind pe drum. N-au ajuns nicidecum la destinație: Repetentu, copleșit de atâta băutură, a căzut În șanțul săpat de pădurari de-a lungul drumului ca să nu poată intra cu căruțele hoții de lemne. N-a izbutit să se ridice, s-a târât nițel În patru labe și a adormit cu fața de alcoolic juvenil Înfundată În stratul de frunze uscate. Vieru, care nu amestecase așa de rău băuturile, a intrat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
principiul: „Capul bine proptit între urechi și faceți-vă că nu vedeți”. Desigur, că din toate timpurile puteai deveni tu însuți victimă, dar pe timpuri nu era chestia cu inculpatul, dacă un hoț de cai era prins, era bătut precum... hoții de cai și ce mai rămânea din el, era predat autorităților, ca să-și facă legea efectul în continuare. Eu însumi, am văzut cum un oarecare individ ce a scos cuțitul în gara Crasna, ca să lovească un CFR-ist, a fost
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
se mai defecteze vreo unul în zona conștiinței și să mai țină de adevărat cu poporul. Nu există acum prea mari speranțe în acțiuni izolate, fiindcă mașinile politicienilor sunt blindate, faptele lor mârșave trecute la capitolul interes național, fărădelegile și hoțiile comise de-a lungul timpului, prescrise. Au transformat această țară într-o cetate politică proprie, în jurul căreia au adus trupe proprii de mercenari, își fac provizii în timpul mandatului prin hoție, pentru a cumpăra voturi viitoare, peste tot în punctele cheie
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
faptele lor mârșave trecute la capitolul interes național, fărădelegile și hoțiile comise de-a lungul timpului, prescrise. Au transformat această țară într-o cetate politică proprie, în jurul căreia au adus trupe proprii de mercenari, își fac provizii în timpul mandatului prin hoție, pentru a cumpăra voturi viitoare, peste tot în punctele cheie au pus rude și oameni de casă. Au căutat și aproape au reușit, să facă o cetate perfectă și greu de cucerit, de către oamenii simpli, dar după cum s-a văzut
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
monopolul violenței legitime într-un teritoriu dat”. Pe la noi Weber este cu totul depășit, fiindcă s-a găsit o nouă formulă, mult mai adecvată actualului stat român: pe-aici, pe la noi, Statul e instituția care are monopolul prostiei și al hoției, sub umbrela violenței legitime. Și toate acestea, sub oblăduirea unui șef suprem, care din viclenie veghează neabătut, ca starea să continue. Iar noi vitele de povară și de sacrificiu, ale acestui stat original, nu avem decât libertatea de a înjura
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
privind acum rezultatul alegerilor, am impresia că Ministerul de interne și Serviciile secrete de la moldoveni, nu au învățat cum trebuie lecția și nu au lucrat conform parametrilor predați de Blaga la catedră. Și ca urmare, cu toate manipulările, cu toate hoțiile, cu miș-maș-urile făcute cu voturile de peste graniță, unde cică s-a votat și pe coli albe A4, nu și-au atins scopul. Tot partidul, care poartă stindardul patriotic al Moldovei, a câștigat și aceste alegeri. S-a mai văzut un
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
popor unguresc, sau mai știu eu ce nații, care ne țineau sub călcâi, acum sunt guvernații, această adunătură colcăitoare de indivizi, cu mentalitate de slugi șmecheresc-docile, având fiecare mai mari sau mai mici interese-învârteli, perpetuu vulnerabile, sau șantajabile, ca orice hoție, mârâind pe la colțuri, ori public, atunci când își simt amenințate interesele. Dar, văd că și eu am dat în doaga celor despre care scriu. Am început să mă văicăresc, precum o babă. Însă nu am încotro, aparțin acestui popor, prin dat
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
pe stânci. Alături, pălăria de cardinal și o carte sfântă. Cer înnorat, pante abrupte, marea albastră în depărtare. Momentul parcă precede chinuirea trupului. Replică la tabloul din galeria Balbi din Genova, din care mai există un exemplar și la Luvru... Hoție, hoție regală, desigur. Mascarada, măsluirile care precedă barbaria. Dar nu se poate compara cu ceea ce a urmat, nu se poate. Blande premise, atât, cancerul nu mai putea fi oprit. Daca ar fi existat un cod, dacă am fi trăit într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
stânci. Alături, pălăria de cardinal și o carte sfântă. Cer înnorat, pante abrupte, marea albastră în depărtare. Momentul parcă precede chinuirea trupului. Replică la tabloul din galeria Balbi din Genova, din care mai există un exemplar și la Luvru... Hoție, hoție regală, desigur. Mascarada, măsluirile care precedă barbaria. Dar nu se poate compara cu ceea ce a urmat, nu se poate. Blande premise, atât, cancerul nu mai putea fi oprit. Daca ar fi existat un cod, dacă am fi trăit într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
N-o mai interesează, te pomenești, bacșișul. Nu-și mai căptușește fundul cu hârtii de 25? S-o fi decis să se prezinte cu fundul gol în fața preacuratei. Iar eu rămân fără cafea. S-a speriat de demascări, putoarea? Mde, hoția are și ea riscurile și rânduiala ei, cere respect, seriozitate. Să mai crezi în cuvânt, în cinstea manglitorilor. Se duce lumea de râpă, asta e... Unde-o fi, lipitoarea?“ Profesorul nu-și lăsă din mână publicul. Cum vedea că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
iscoadelor? — Șeful informațiilor din imperiu. Nu răspunde În pripă, nu-i vorba de a-i iscodi pe oamenii de treabă, de a te strecura În locuințele credincioșilor, ci de a veghea la liniștea tuturor. Într-un stat, cea mai mică hoție, cea mai mică nedreptate trebuie să fie cunoscută de suveran și pedepsită Într-un mod exemplar, oricare ar fi vinovatul. Cum să afli dacă nu știu ce cadiu sau guvernator de provincie nu profită de funcția sa pentru a se Îmbogăți pe seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
s-o aplaudăm. Duma a ridicat mâna și, încă înainte ca profesoara să-i dea cuvântul, s-a repezit să spună: „Tata zice că și astăzi am avea nevoie de Țepeș. El ar ști ce e de făcut cu toți hoții din țară.” În încăpere s-a auzit zumzetul muștelor. Doamna a vrut să spună ceva, dar s-a răzgândit. Noi, copiii, nu ne dădeam niciodată mâna, deși ar fi existat motive întemeiate. Căci mâinile noastre erau mereu pline de arme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
un cuvânt, pe cei huliți, pe cei prigoniți, pe cei blamați și surghiuniți, pe cei proscriși și pe cei ostracizați. Îi onorează, mănâncă, bea, petrece și se iartă cu de-alde ei, cu rău-născuții, cu apucații și cu îndrăciții, cu hoții și cu mitarnicii, nu cu virtuoșii și cu evlavioșii, nu cu aceia, chipurile, puri, supuși sau prea-cucernici! N-ai văzut și în filme sau pe DVD? Nu e mare filozofie! Soarta omenirii întregi se pare că stă, mai degrabă, nu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]