3,545 matches
-
diverse formații de muzică ușoară. Așa se face că puteai alege orișice. Dacă erai însoțit de o fată nu puteai sta pe margini fiindcă venea cineva și îți lua fata la dans, dar te puteai prinde în orișice dans sau horă doreai, fiindcă nimeni nu te întreba ceva. Dacă totuși doreai să îți cânte o melodie după care să dansezi sau să joci imediat plăteai 10 lei. Puteai însă intra în horă sau dans imediat. Regulile le învățai repede de la cei
7 ZMEURICA; DUMINICA PE CETĂŢUIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349191_a_350520]
-
dans, dar te puteai prinde în orișice dans sau horă doreai, fiindcă nimeni nu te întreba ceva. Dacă totuși doreai să îți cânte o melodie după care să dansezi sau să joci imediat plăteai 10 lei. Puteai însă intra în horă sau dans imediat. Regulile le învățai repede de la cei care asistau pe margini. Nu era nici un moment de pauză, căci lumea era în continuă mișcare. Fetele aveau trecere, căci erau invitate la dans sau joc de către tinerii fără perechi. Matei
7 ZMEURICA; DUMINICA PE CETĂŢUIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349191_a_350520]
-
de la cei care asistau pe margini. Nu era nici un moment de pauză, căci lumea era în continuă mișcare. Fetele aveau trecere, căci erau invitate la dans sau joc de către tinerii fără perechi. Matei și Zmeurica au intrat imediat într-o horă și chiar dacă Matei nu era un expert la joc sau dans, Zmeurica avea grijă să-l complecteze în tot ce făcea. Cu toate că fiecare formație muzicală de la fiecare platou avea și ceva paznici, existau destui milițieni în civil și mulți în
7 ZMEURICA; DUMINICA PE CETĂŢUIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349191_a_350520]
-
fast și veselie, Că vine vremea iar să stai În vatră, la chindie. În dreapta mamei tu vei sta Și straja fi-vor nașii, Iar sufletu-ți va fremăta Când chiui-vor toți nuntașii. Amaru-ți chin se va topi În sârbe, hore și-nvârtite. Cu brațele deschise te-om primi Și-n brâul tot rotit te-om prinde. Te-om înfășa ca pe un prunc, Te vom moși cu vorba sfântă iară Și-n făptuirea vrerii cea din veac Nu vei mai pribegi
TRECUT-AM APA de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348568_a_349897]
-
piesele componente ale acestuia și la ceea ce au căutat, de milenii, oamenii munților să evidențieze prin acoperământul trupului lor. Simplu, dar nu lipsit de măreție, oșenii au purtat și poartă și în zilele noastre răbdarea costumului lor popular. Năvalnic la horă, evlavios la biserică, fericit la sărbătorile tradiționale și ocaziile familiale, portul le aduce aminte de moșii și strămoșii veacurilor ce au trecut. Schimbările petrecute peste satele Țării Moților au făcut, ca încă din ultimele decenii ale secolului al douăzecilea, să
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
De la noi. Povești, poezii și cimilituri populare, p.33, povestea Cel mai mic, cel mai voinic, Editura Minerva, București, 1983. 7 Jean Chevalier, Alain Gheerbrandt, Dicționar de simboluri, III, p.118, Editura Artemis, București, 1995. 8 Balada Toma Alimoș 9 Hore despre cei doi frați: Gheorghe și Iosip, culeasă în 1903 și publicată de folcloristul Alexandru Țiplea în vol. Poezii populare din Maramureș, Editura Academiei Române, București, 1906. 10 Bartolomeu Valeriu Anania, Biblia cu ilustrații, vol.III, p.993, Psalmii 76:11
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
76:11, Editura Litera, București, 2011. 11 Bartolomeu Valeriu Anania, Biblia cu ilustrații, vol.III, p.1036, Psalmii 108:18 și 19, Editura Litera, București, 2011. Bibliografie: xxx. Dicționarul Explicativ al limbii Române, (1975), Editura Academiei Române, București, p.1050. xxx. Hore despre cei doi frați: Gheorghe și Iosip, culeasă în 1903 și publicată de folcloristul Alexandru Țiplea în vol. Poezii populare din Maramureș, (1906), Editura Academiei Române, București, p.168. xxx. Poezii populare din Maramureș, (1906), Editura Academiei Române, București, p.168. Anania
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
12 iunie 2015 Toate Articolele Autorului ÎN GRĂDINĂ S-a deschis astăzi bujorul, Semn că e aproape vara, Greierul, cantautorul, A luat în mâini vioara. Și-a cântat un sfert de oră, Dar cu câtă gingășie! Două sârbe și o horă, Lângă tufele de vie. Cinci lalele-nflorite Se înalță pe răzoare, Gărgărițe adormite Lenevesc pe-un gard, la soare. Pupăza, pe-o rădăcină, Cântă, da-i cam răgușită: - Pu- pu- pu! Azi, în grădină, Toată lumea-i fericită! Referință Bibliografică: LÎN
LÎN GRĂDINĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348575_a_349904]
-
cei mai voinici sau înșirați doi câte doi cu lemne groase trecute pe de desubt și, odată aranjate peste bârnele de protecție erau fixate cu buloane de fier bine strânse la capete cu șaibe și piulițe. Fetele ieșeau dumineca la horă gătite cu ii și fote bluze cu altițe dar și rochii de-a gata aduse de câte cineva care lucra pe la oraș. Erau tare îmbujorate de frumusețea vârstei dar începuseră să-și dea și cu pudră. Se strigau una pe
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
datinei: „Ne-au mai lăsat poruncă, atât cât suntem vii, / Ca s-o purtăm în suflet mereu, din tată-n fii, / Să nu lăsăm pământuri lucrate de strămoși, / Nici doina, și nici basmul cu ceia Feți-Frumoși, / Nici jocul, și nici hora, nici aprigii căluși,/ Nici vorbe de povețe de la acei ce-s duși, / Nici portul cu cătrință și ia înflorată, / Lucrată-n seri de clacă, din dragoste de fată. // Bătrânele icoane, ce-s prinse sus la grindă, / Sunt cuiburi de iubire
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
UNITĂȚII NAȚIUNII - B U N Autor: Geo Stroe Publicat în: Ediția nr. 740 din 09 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Astăzi, cu ocazia Zilei naționale a României, după depunerea de coroane de flori, intonarea inmurilor și cântecelor patriotice, prinderea în Hora Unirii la statuia lui Mihai-vodă Viteazul din Piața Universității din capitala țării, în jurul orelor 13, din inițiativa Fundației Academia DacoRomână TDC, a Asociației Patrioților Români și a Asociației Naționale a Pensionarilor din România precum și a altor societăți cultural-științifice, inclusiv partide
B U N de GEO STROE în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348722_a_350051]
-
făptură, Căzută în genunchi,fără să murmur! Acum merg liniștită ca asinul Nainte, înapoi cum vrea Stăpânul, Mi-e caldă suferința ca o soră Nu se-ntrevede drum în depărtare, Ascunsă-i deocamdată orice zare, Mă las vârtejului stârnit de horă! 2014 ÎN MAREA DE CUVINTE --------------------------------------- Un tânăr Inorog zburdă-n vâlcele Pădurile, câmpiile sunt bete, Eu după el mă iau cu dor,cu sete, Dând bice repezi, versurilor mele. Cu torsul lui de-un alb imaculat Apare și dispare dintre
SONETE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349375_a_350704]
-
acum. Știam de jocul aurului doar din legendele bătrânilor. Focul se depărtează și dintr-o dată se formează o dâră gălbuie către iaz. - Ohooo! - exclamă Artistul! - Ce-i? - se nedumeri Exploratorul în timp ce fetele parcă muțiseră. - Jocul galbenilor se transformă într-o horă! Se întinde prin codru! Iată că avem de-a face cu o comoară uriașă! - și se urni din loc după dâra focului. Ceilalți trei, încurajați de îndrăzneala partenerului, își reveniră din spaimă și porniră pe urmele lui. Flacăra se extinse
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
Unire înglobează întreaga activitate din perioada 1859 ; în slujba Unirii el valorifică tezaurul folcloric național, care se va afla în centrul creației sale. Este ales deputat în Divanul Ad-hoc și delegat să stabilească legătura cu unioniștii munteni. Acum apare celebra „Horă a unirii” care va răsuna pe buzele tuturor.În timpul Războiului pentru Independență scrie ciclul ” Ostașii noștri” cu celebrele „Peneș Curcanul”, „Sergentul”, „Odă ostașilor români”, „Hora de la Plevna” etc. Când Vasile Alecsandri intra la Junimea toată adunarea se ridica în picioare
VASILE ALECSANDRI-„ACEL REGE-AL POEZIEI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349451_a_350780]
-
deputat în Divanul Ad-hoc și delegat să stabilească legătura cu unioniștii munteni. Acum apare celebra „Horă a unirii” care va răsuna pe buzele tuturor.În timpul Războiului pentru Independență scrie ciclul ” Ostașii noștri” cu celebrele „Peneș Curcanul”, „Sergentul”, „Odă ostașilor români”, „Hora de la Plevna” etc. Când Vasile Alecsandri intra la Junimea toată adunarea se ridica în picioare, inclusiv Maiorescu, pentru a-i cinsti onoarea. Aici și-a citit în aclamațiile tuturor multe din operele lui, aici l-a cunoscut Eminescu care a
VASILE ALECSANDRI-„ACEL REGE-AL POEZIEI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349451_a_350780]
-
astfel înainte de a muri”. În noaptea de 21 spre 22 august, s-a stins din viață în vârstă de 69 de ani,plâns de toată națiunea, cu funerarii naționale. „Numele lui rămâne pentru totdeauna împletit cu al „Mioriței” și al „Horei Unirii” cu însăși inima de foc a ființei noastre naționale.( G.C. Nicolescu)” Urmașul lui, Eminescu a dus mai departe idealurile poetice ale maestrului și le-a ridicat pe treapta perfecțiunii geniale. Fără Alecsandri, Eminescu n-ar fi existat. Ion Ionescu
VASILE ALECSANDRI-„ACEL REGE-AL POEZIEI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349451_a_350780]
-
zilele de vară lungi. Întruna se privea pe sticlă; făcea pe tocuri piruete și fredona romanțe vechi, pân' da cu capul de perete. Zâmbea cu ochii-ntredeschiși; trupu-i de amintiri era înfiorat; se vedea cu ani în urmă jucând în horă cu tinerii din sat. Parcă-ntinerise baba; ochii îi ardeau în grindă nebună de fericire, cum se văzuse în oglindă. Dar intră nepotu-casă și când o vede lungită: - Mamaie, ce e cu tine? Coasa ta e ruginită! - Bine zici, mânca
FRUMOASA DIN OGLINDĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349776_a_351105]
-
cerului. Osteneala pilotului care brăzdează înaltul cerului, odată ajuns acolo sus, este răsplătită din belșug, din bunătatea și fericirea dumnezeirii. Când ajungi să vezi și să cunoști cerul, să te hrănești cu parfumul frumuseții depline și să te prinzi în horă cu norii care te însoțesc, să admiri cu uimire panorama de vis a unei văi acoperită de un ocean verde și cea a munților încărcați de zăpadă. Când simți și trăiești magia zborului, nici o glorie a pământului, nici cel mai
LA MULŢI ANI, ARPIA! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349855_a_351184]
-
cântat muzică populară pe scena în aer liber. Ansamblul „Brădulețul” de la Ciocănești are aproximativ 7 ani vechime și este alcătuit din persoane de vârste diferite, femei și bărbați, soliști vocali și dansatori. Interpretează cântece și dansuri foarte vechi din zonă: „Hora”, „Bătrâneasca”, „Trilișești”, „Coasa”, „Coșnencuța”, „Ciocănișteanca”, „Țărăneasca”. Fetele poartă costume alcătuite din: batic, cămașă cusută cu motive florale și geometrice, catrință țesută, poale, bârneață (cingătoare). Costumele bărbătești sunt formate din: pălărie sau căciulă, cămașă albă cusută cu pui (modele florale), bundiță
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
se desfășoară de la dansul bătrânesc, cu toată talpa așezată pe pământ la dansul tineresc mai dinamic. Fetele poartă costume alcătuite din: batic sau maramă care diferă de la un dans la altul, batic negru înflorat la dans bătrânesc, batic verde la horă tinerească, minișterguri (prosoape albe pe care le folosesc babele de la Bilca), cămașă albă cu pui simpli negri atât la băieți, cât și la fete, bundiță de culoare crem cu pui simpli, negri, țesuți, catrință sau fotă neagră, cu pui simpli
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
s-a împletit cu tradițiile locului și cu actualitatea. Focul realizat în apropierea scenei ilumina atât chipurile interpreților precum: Vasile Șeicaru, formația „Nemuritorii”, cât și pe cele ale spectatorilor din rândul cărora tineri din Ciocănești și din Republica Moldova au jucat hora înfrățirii în jurul focului. În ultima seară un grup de plăieși cu făclii aprinse în mâini renasc din negura timpului și coboară pe Drumul Tătarilor dornici să participe și ei la sărbătoare și să ne ofere o mare bucurie, aprinderea focului
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
-i vină mai ușor la aruncarea lor în car când îi va duce la batoză. Noaptea era senină și stelele străluceau pe bolta cerului. Carul mare și rarița se distingeau răsfirate ca niște mărgele la gâtul unei codane prinsă în horă satului de pe maidanul din fața lui Safta Toader, zis și chiorul. Zorii spărgeau liniștea nopții prin zborul ciocârliilor ascunse printre brazdele de grâu, unde le-au prins somnul. Când Victor sa aplecat să ia un nou braț de grâu, un iepure
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos vedem că aduce în fața ochilor dialogul dintre cer și pământ, amândouă gravitând în jurul Celui Care, prin Întrupare, „a rămas ceea ce era - adică Dumnezeu - și S-a făcut ceea ce nu era - adică Om", ca într-o horă cosmică ce slavoslovește întru bucuria împărtășirii de binefacerile aduse, pe această cale, întregii lumi. Fundamentul canonic al iconografiei Nașterii Domnului se află în Sfintele Evanghelii de la Sfinții Apostoli Matei și Luca, din care aflăm de tulburarea dreptului Iosif care, văzând
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
Dar se-nchise calea.. Și simții îndat' Pulbere de lună,astru luminat. Și știam că spațiul acel ,e celest Și gustam cu sete-un dulce alkahest... Chemat parcă fiind,spre sfere pornesc Fără de speranța c-am să te găsesc... De Hore se lasă-mpinși norii în părți, Nainte-mi se-ncheagă alte mândre porți. Anume zidite pline-n strălucire: Prag pus peste moarte,prag sub nemurire! Ale unei lumi mii de înțelesuri Cu un singur gând poți sa le împresuri. Clipa unei
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]
-
adânci sentimente de emoție, lacrimi, bucurie și fericire deplină, saluturi și îmbrățișări frățești și camaraderești, însoțite de țipete și urlete de bucurie și veselie. Oamenii aveau în ochi râuri de emoție și fericire. Se îmbrățișau unii cu alții, dansau o „horă mare“. În inima celor prezenți vibra inima întregii țări, iar pe buzele tuturor era un singur și drag cuvânt: ROMÂNIA. „Domnea peste tot atâta însuflețire − mărturisea un participant − încât numai cine a fost prezent acolo își poate imagina cum a
VENIŢI LA ALBA IULIA! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344544_a_345873]