841 matches
-
Conturează profilul psihologic al celor două personaje implicate. B. Text literar din ION CREANGĂ, Amintiri din copilărie, cap. II Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la casa părintească din Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o șfară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă 56ascundeam, când ne jucam noi
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
antologie, pornește de la motivul fetei bătrâne: "D-apoi măritișul e pâră veche! Rău e când te măriți fată bătrână, dar ia gândește-te tu că nu te-i mărita niciodată, și atunci să mi te văd cum ai roade muchiile hornului... rămâne câte o biată fată de cârd, și ba nu-i noroc, ba nu-i parte, ba nu-s multe de toate, ba zi mai bine că nu vrea Dumnezeu și, dacă nu vine nimeni s-o urnească de pe cuptor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
hotărîrea lui Antioh ar părea ca o fantezie ,,antisemită” a unui rege nebun sau plin de ură față de religia ivriților, dar mărturisirea criminalu- lui și odiosului nărav îl găsim chiar în scrisorelele lor pretins revelate și emanate precum fumul din horn. În 2 Samuel la 3,14 găsim o afirmație năucitoare pentru orice creștin dar nu de nărav iudeu: ,,David a trimis soli lui Iș-Boșet, fiul lui Saul să-i spună: «Dă-mi pe nevasta mea Mical, cu care m-am
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și groasă, scurtă și cam slută la trup, cu o pereche de țâțe de ai fi zis că-s două corfe de gunoi și c-un obraz cum numai pe la baronci mai vezi, toată asudată, unsă și afumată ca un horn”1020, care nu reușește să-și îndeplinească conștiincios îndatoririle). Puternic dezaprobate sunt prostia, mândria, snobismul (Ciesca din VI. 8 este obsedată de propria imagine, o narcisiacă ironică la adresa celor din jur, antipatică prin vanitatea afișată), dar și cruzimea unor femei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lună, flori; cultul era adresat Penaților și Larilor, "personificări mitico-rituale ale strămoșilor", dar și lui "genius", un fel de "dublu" care ocrotește individualul. Aceste divinități domestice patronau riturile de trecere specifice, la naștere, căsătorie, moarte. 78 La români, "vatra" și "hornul" îndeplineau un rol hotărâtor în ritualul vieții de zi cu zi: prima naștere avea loc pe vatră, pentru a invoca norocul copilului; se "bolea" pe vatră, tot pe vatră se făceau vrăji de dragoste sau se blestemau oamenii răi. Unii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe vatră, pentru a invoca norocul copilului; se "bolea" pe vatră, tot pe vatră se făceau vrăji de dragoste sau se blestemau oamenii răi. Unii colindători, numiți "pițărăi" (în Oltenia de sud) colindau scormonind tăciunii în vatră cu bâte înflorate. "Hornul" era "borta mirifică" prin care veneau vrăjitoarele, zburătorii și demonii sau pe unde ieșeau sufletele morților. Astfel, în scop apotropaic, se atârnau de horn "talismane" un cap de cocoș, o piele de șarpe, un rât de mistreț. 79 Legătura dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Unii colindători, numiți "pițărăi" (în Oltenia de sud) colindau scormonind tăciunii în vatră cu bâte înflorate. "Hornul" era "borta mirifică" prin care veneau vrăjitoarele, zburătorii și demonii sau pe unde ieșeau sufletele morților. Astfel, în scop apotropaic, se atârnau de horn "talismane" un cap de cocoș, o piele de șarpe, un rât de mistreț. 79 Legătura dintre lumea de afară și lumea din interior se făcea prin intermediul "prispei în horă", a "pragului" și a "ferestrei". Prispa, ca "spațiu mitic de tranziție
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
abia născut, unei rude sau unor străini pentru a-l feri de moarte; fetele erau răpite, pe fereastră, de la părinții care se împotriveau căsătoriei cu un anumit flăcău. De sărbători se ungeau cu usturoi ușile, clanțele, ramele ferestrelor și "ghizdurile" hornului pentru a le proteja de "duhurile pământului dezlănțuite în lume" 80 3. Meta-imaginea De la reprezentarea omenescului, ca structură antinomică ( divin-non/divin), casa capătă valențele unui instrument de cunoaștere a identității proprii; ca alteritate gnoseologică, casa reconstruiește umanul din perspectiva integrării
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
casă se stabilește, de-a lungul vieții, "o legătură de sânge". Casa prevestește trecerea omului în "cea lume" prin semne: pocnirea neașteptată a unor obiecte din casă a meselor, a scaunelor, a laițelor, a paturilor, a lăzilor, a stâlpilor de la horn, a ușilor, a pereților, a icoanelor, a oglinzilor și a grinzilor. 98 După moarte omul își pregătește "o altă casă", de pe-trecere din această lume: "Mândră căsuț-ai avut / Și-aceasta nu ți-o plăcut, / Alta nouă ți-ai gătit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pentru că i se poate fura somnul, iar dacă se dă totuși, cel care ia focul trebuie să arunce îndărăt, peste prag, un cărbune "pentru a înturna somnul copilului nou-născut" 291. Tot pentru "recâștigarea odihnei" copilului nou-născut, în Transilvania, se înfundă hornul (când nu e foc) cu hainele copilului și sub pernă i se pune o piatră. 292 Pentru a-l vindeca de "bube dulci", mamele pun copilul pe vatră și-l ung cu puțină balegă de vacă, rostind un descântec ce
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
433 În ziua de Sfântul Gheorghe, în zori, fetele merg la o fântână, iau apă în gură și, întorcându-se acasă, fac o turtă pe care o coc în vatra focului, descântând: "Eu întorc vatra, / Vatra întoarce cuptiorul, / Cuptiorul întoarce hornul, / Hornul întoarce cahla, / Cahla întoarce păretele, / Păretele întoarce leațurile, / Leațurile întorc acoperământul. / Toți micii, / Toți voinicii, / Toți sătenii, / Toți poporenii / Să cate numai la mine, / Numai mie să se închine, / Iar dușmancele mele, / Cele spurcate și rele, / Să rămâie înglodate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
În ziua de Sfântul Gheorghe, în zori, fetele merg la o fântână, iau apă în gură și, întorcându-se acasă, fac o turtă pe care o coc în vatra focului, descântând: "Eu întorc vatra, / Vatra întoarce cuptiorul, / Cuptiorul întoarce hornul, / Hornul întoarce cahla, / Cahla întoarce păretele, / Păretele întoarce leațurile, / Leațurile întorc acoperământul. / Toți micii, / Toți voinicii, / Toți sătenii, / Toți poporenii / Să cate numai la mine, / Numai mie să se închine, / Iar dușmancele mele, / Cele spurcate și rele, / Să rămâie înglodate, / Cloște
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
scăldătoare (baie), cât va putea de fierbinte, că Îi va trece. De 9 ori să se scalde. Pentru păduchi de lemn (carii): să caute pleavă de sămânță de cânepă de vară și să o aprindă În casă, să astupe coșul (hornul) și ferestrele foarte bine, că fug de se prăpădesc toți. Pentru brâncă, când se dezumflă: este bună ceara caldă, să pună la umflătură des, că se dezumflă. Alta: să radă săpun, cu rachiu și miere să amestece și să se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pune mai puțin accent cultural pe necesitatea sincerității părinților față de copii și mulți cercetători consideră că unele minciuni spuse de adulți celor mici, cum ar fi povestea cu barza care aduce copii sau cea cu Moș Crăciun care coboară pe horn, sînt scuzabile și chiar necesare. Comparînd influența parentală asupra a două zone ale comportamentului copiilor și referindu-se la realitatea din Statele Unite, Aronfreed (1969:308) scrie că: Pedepsele se folosesc mai mult în legătură cu sinceritatea sau responsabilitatea decît cu realizările. Această
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
să arunce câte șapte raze seci în lume." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (e) " Pe urmă se mai învârte cât se mai învârte prin casă, doar a mai găsi ceva, dar nu găsește nimic, căci iedul cel cuminte tăcea molcum în horn, cum tace peștele în borș la foc. Dacă vede lupul și vede că nu mai găsește nimic, își pune în gând una: așază cele două capete cu dinții rânjiți în ferești, de ți se părea că râdeau, pe urmă unge
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de omografe: copii copii, uită uită; (c) perechile de paronime: solitar solidar; (d) cratima și punctul ca semne de ortografie. 10. Analizați sintactic fraza: "Pe urmă se mai învârte [...], dar nu găsește nimic, căci iedul cel cuminte tăcea molcum în horn, cum tace peștele în borș la foc. ... lupul [...] așază cele două capete cu dinții rânjiți în ferești, de ți se părea că râdeau, pe urmă unge toți păreții cu sânge, ca să facă și mai mult în ciudă caprei, ș-apoi
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de grinzile podului, sub panourile de lemn, lambriuri, precum și în spațiile interstițiale ale zidăriei sau în cele formate la îmbinările dintre grinzi și perete. Îi putem găsi, însă, și în cele mai neașteptate locuri, precum cutia jaluzelelor și chiar în hornurile caselor, așa cum o atestă și arsurile de pe urechile unor indivizi. Micuțele animale sălășluiesc alături de noi mai ales în sezonul cald, când femelele se adună în colonii de naștere și de creștere a puilor. În funcție de dimensiunea lor și de particularitățile speciei
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
sanie ușoară care trece peste văi... În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi. Romanticii cădeau în melancolii în fața lacurilor. Pe Alecsandri îl umple de o surdă spaimă șuierul vîntului: Ziua scade: iarna vine, vine pe crivăț călare, Vântul șuieră prin hornuri răspândind înfiorare. Boii rag, caii rânchează, cânii latră launloc, Omul, trist, cade pe gânduri și s-apropie de foc. Prin temperamentul său de șopârlă, Alecsandri notează în chip fericit plăcerea nemișcării la soare, pirotirea euforică: Aburii ușori ai nopții ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
drăgălașă cu ferestrele lucind”. Aici călătorul urmărit de viscol află dulcea, zîmbitoarea „ospeție”. Focul este simbolul ambivalent al acestui adăpost: este un combustibil și, În același timp, o sursă de lumină. CÎnd iarna vine călare pe crivăț, vîntul șuieră prin hornuri, boii rag, cîinii latră... omul se retrage spre acest obiect ocrotitor și luminos („omul, trist, cade pe gînduri și s-apropie de foc”). Succedaneu al soarelui, focul mai are o funcție stimulatorie: provoacă meditația și eliberează imaginația... El face ca
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de ceață alburie, care se înalță și cade necontenit sub vînt. Văzută de pe puntea lui Pequod, cînd vasul se ridica pe o colină de apă, mulțimea asta de jeturi aburoase, ce se învălătuceau în văzduhul albastru, îți evoca miile de hornuri vesele dintr-o metropolă, întrezărite de vreun călăreț ajuns pe un deal într-o dimineață, dulce de toamnă. Aidoma unei armate în marș ce se apropie de un defileu neprietenos din munți, iuțindu-și pasul, pentru a lăsa cît mai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
la anul îți va fi dărâmată casa, în eventualitatea în care mai aveai una, toate apartamentele fiind de fapt ale statului. Povestea dezrădăcinării în numele "modernizării" din casa în care totul era un simbol (de la prag sau tindă până la vatră sau horn) și a încastrării în blocurile în care nimic nu mai avea semnificație ce a dus într-o perioadă foarte scurtă, de aproximativ 30 de ani, între 1960-1990, aproape la o inversare a raportului rural-urban. Povestea partidului unic și a votului
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
grinzile podului, sub panourile de lemn, lambriuri, precum și în spațiile interstițiale ale zidăriei sau în cele f formate la îmbinările dintre grinzi și perete. Îi putem găsi, însă, și în cele mai neașteptate locuri, precum cutia jaluzelelor și chiar în hornurile caselor, așa cum o atestă și arsurile de pe ure urechile un unor indivizi. Micuțele animale sălășluiesc alături de noi mai ales în sezonul cald, când femelele se adună în colonii de naștere și de creștere a puilor. În funcție de dimensiunea lor și de
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Tihăraei spre Vest; Popii (Popchii) Rarăului (1628 m) aproximativ în centrul p platoului; spre Est și Sud-Vest, Vârful Todirescu (1487 m) și Arșița Rea (1324 m). Microrelieful abruptului are un aspect ruiniform cu turnuri și piramide, clențuri, pereți și ho hornuri verticale. Masivul Rarău se integrează în peisajul Bucovinei printr-un relief semeț, generat pe seama dolomitelor și a insulelor de calcar tithonic, din care rezultă peisaje atrăgătoare și variate, dominate de vârfuri, pereți verticali și surplombe, turnuri și piramide, grote și
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
sala se continu carena, sala se continuă printr-un gang, care a are lățimea de 12m și înălțimea la început de 5m, apoi pe măsură ce înaintăm până la mai puțin de 1 m m, capătul terminal ridicându-se vertical asemenea un unui horn. Acolo începe gangul de care am vorbit mai sus; spre stânga prezintă o ramificație, care după 4m s se îndreaptă din nou în aceiași direcție mergând paralel cu acest gang și întrecându-l ca lungime pe aceasta. Între cele două
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
adânc. După câteva zile, viața a încremenit. Într-o noapte limpede, frigul polar a coborât din cer. Lumea s-a transformat într-un cristal de gheață în care se încrustaseră copacii plini de promoroacă, coloanele albe și nemișcate de deasupra hornurilor, linia argintată a taigalei la orizont, soarele încercuit de un nimb strălucitor. Vocea omenească nu mai răzbătea, aburul ei îngheța pe buze. Ele nu se mai gândeau decât cum să supraviețuiască zi de zi, păstrând o minusculă zonă de căldură
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]