947 matches
-
promisiunea acelor „idei naționale”, care făceau carieră În Italia, Gremania și aiurea, dar... erau ele posibile, aici, la noi, În mințile unor servi, iobagi și rătăciți de veacuri?! De altfel, o problemă asemănătoare a ceea ce am numit „fractura” personalităților și ideației la cei doi amintiți mai sus se ridică și În cazul textelor publicistice ale lui Eminescu, inflamate, În cazul lui, nu de o frenezie a Împlinirii unui vis, a unei presimțiri de veacuri, a unei utopii, imposibile ca orice utopie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
-l, Întrucât marile personalități suportă greu să le clatini unele concluzii pe care se reazămă, probabil, nu puține plafoane ideatice! -, amintindu-i că el, Emil Cioran, fiul popii din Rășinari, el și pulsiunile sale genialoide, reflexele și energia formidabilă a ideației și a originalității sale, care nu rareori i-a uimit pe contemporani de pe nu importă ce latitudine, nu putea „apărea”, nu era „posibil” să apară decât pe acel sol, din acei părinți, În acel moment calendaristic și istoric! Sigur - pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
criticii buni știau că lupta se duce nu numai pe frontul valorii, ci și pe cel politic! -, dar aceste texte, de proză, poezie, eseistică monografică erau și sunt „bune”, valabile estetic, uneori într-un grad înalt de expresivitate, stil și ideație literară, comparabile cu arta înaltă literară de dinainte de război și chiar cu arta marilor noștri clasici. Și apoi publicul! Cel inteligent, cultivat, care ne-a susținut, decenii la rând, în ciuda presiunilor și atacurilor, calomniilor oficiale, a „rezistențelor” unor colegi care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de droguri sau băuturi alcoolice, de care individul devine dependent, degradându-și treptat personalitatea, modificându-și comportamentul prin adoptarea unui tip de conduite deviante sociopatice. Stările depresive reprezintă un risc major pentru sănătatea mintală și se manifestă prin dispoziție tristă, ideație lentă, inactivitate, idei delirante de tip depresiv, anxietate, plâns, idei de suicid. Suicidul constituie una dintre formele majore ale riscului nu numai pentru sănătatea mintală, ci și pentru viața individului. Este caracterizat prin deprecierea imaginii de sine, dezgust pentru viață
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
O punere în temă / 11 2. Registrul antinomicului / 14 3. Intențiile cercetării / 23 Capitolul 1. Tematizarea blagiană a antinomicului / 25 1.1. Ideea antinomiei transfigurate / 26 1.1.1. Dogmele și sensul lor metodologic. Antinomiile transfigurate / 27 1.1.2. Ideație dogmatică și minus-cunoaștere / 35 1.1.3. În economia cunoașterii luciferice / 38 1.1.4. Minus-cunoașterea și problema raționalității / 39 1.1.5. Destinul metafizic al metodei antinomiei transfigurate / 43 1.1.6. Perspectivele științifice ale metodei dogmatice / 47 1
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
evadare a intelectului în formule inaccesibile logicii nu este, după părerea lui Blaga, o lepădare totală de sine a intelectului, tocmai acest aspect făcând din apariția dogmelor un fapt deosebit de important în istoria formelor de gândire. Această nouă formă de ideație a prins repede în perioada următoare. Spațiul în care ea a rodit cel mai bine a fost cel al creștinismului, aflat în plină constituire a unei doctrine 64. Pe baza ei se vor construi dogmele care formează baza teologiei creștine
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
se constituie în dezacord cu logica. Raporturile dogmei cu oamenii sau comunitățile nu intră în definițiile filosofului din Lancrăm. Spre deosebire de filosofia de până la el, Lucian Blaga privește dogmele într-un mod mult mai general. Îl interesează dogmele ca tip de ideație, ca mod de gândire, dincolo de conținuturile lor concrete sau de funcția ce le-a fost atribuită în anumite contexte religioase. De aceea, urmărește articulația interioară sau structura dogmelor. Îl interesează modul de gândire dogmatic, în care caută esența unei metode
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antinomică în sine care, în dezacord radical cu înțelegerea, conduce la o transcendere a logicii este dogmatică; b) Orice formulă intelectuală care, în dezacord radical cu înțelegerea, strică solidaritatea noțiunilor producând o transfigurare a logicii este dogmatică. 1.1.2. Ideație dogmatică și minus-cunoaștere Spuneam la începutul paragrafului anterior că Lucian Blaga a văzut în aceste formule metafizice mai mult decât istoricii filosofiei de până la el. A văzut în dogme o formă aparte de ideație, o metodă de gândire, pe care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logicii este dogmatică. 1.1.2. Ideație dogmatică și minus-cunoaștere Spuneam la începutul paragrafului anterior că Lucian Blaga a văzut în aceste formule metafizice mai mult decât istoricii filosofiei de până la el. A văzut în dogme o formă aparte de ideație, o metodă de gândire, pe care o considera o sursă pentru revitalizarea metafizicii și chiar a științei. Mai simplu spus, a întrevăzut metoda sau spiritul dogmatic. Tocmai de aceea este remarcabil gestul său, căci, spre deosebire de filosofia de până la el, care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sau le-a tratat drept absurde, Blaga le-a luat în serios, propunând o valorificare pozitivă a acestora, o adoptare a lor în spațiul teoriei cunoașterii. Dogmele devin punct de plecare pentru o nouă metodă și un nou tip de ideație, pe care filosoful român le considera absolut necesare nevoilor spirituale ale timpului. Pentru a legitima acest tip aparte de ideație, Lucian Blaga propune câteva inovații filosofice absolut originale 85. Ele sunt integrate apoi în teoria cunoașterii luciferice, care ocupă cea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a lor în spațiul teoriei cunoașterii. Dogmele devin punct de plecare pentru o nouă metodă și un nou tip de ideație, pe care filosoful român le considera absolut necesare nevoilor spirituale ale timpului. Pentru a legitima acest tip aparte de ideație, Lucian Blaga propune câteva inovații filosofice absolut originale 85. Ele sunt integrate apoi în teoria cunoașterii luciferice, care ocupă cea de-a doua parte a trilogiei cunoașterii 86. Una dintre ele este diferența dintre două stări ale intelectului: "intelect enstatic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în stăpânire antinomiile, însă cu o diferență mare față de gândirea dogmatică, după cum vom vedea. În sfârșit, este exclusă asimilarea ecstaziei intelectului cu intuiția intelectuală, singura formă de cunoaștere prin care filosofii au admis că este posibilă surprinderea transcendentului. Solicitat de ideația dogmatică, Lucian Blaga introduce o altă inovație epistemologică absolut originală: ideea de direcție în cunoaștere. Are nevoie de aceasta pentru a acredita în planul teoriei cunoașterii metoda dogmatică. În acest sens, filosoful român observă că, deși s-a știut că
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de adâncime și relief 90. Dacă primele două se desfășoară pe linia intelectului enstatic, minus-cunoașterea "se obține în cadrele intelectului ecstatic, adică atunci când intelelectul își iese din sine, devine antilogic, practică într-un fel contradicția și uzează de antinomii"91. Ideația dogmatică reprezintă acest ultim tip de cunoaștere. De fapt, acest tip de cunoaștere apare odată cu dogmele. Dogmele sau antinomiile transfigurate sunt formule ale minus-cunoașterii. Ele reprezintă nu numai o metodă, ci un "gen întreg de cunoaștere", va spune Blaga într-
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoașterii, dar de aici nu se poate deduce raționalitatea obiectului cunoașterii. Dimpotrivă, spune Blaga, în ordinea censurii, din raționalitatea cunoașterii se poate conchide că misterul existențial "transcende categoric posibilitățile cuprinderii prin rațiune"118. Dacă lucrurile stau astfel, înseamnă că introducerea ideației dogmatice și a minus-cunoașterii nu înseamnă o angajare în iraționalism. Dacă, totuși, avem o astfel de angajare, este vorba de un iraționalism de un tip mai aparte, "altul și altceva decât iraționalismul în paradigmă tradițională", unul care, în mod paradoxal
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cert că tentativele de a raționaliza transcendentul duc inevitabil la antinomii, aceasta nu înseamnă că aplicarea conceptelor la transcendent este iluzorie. Faptul acesta ar putea însemna "prezența antinomicului, într-un sens incomprehensibil pentru noi, în însăși firea transcendentului"131. Descoperirea ideației dogmatice îi întărea această convingere. Așadar, antinomiile nu trebuie să înfrângă elanul cunoașterii metafizice. Dimpotrivă, antinomiile devin pentru Blaga un argument, un motiv pentru calea dogmatică. Redescoperirea ideației dogmatice îi permite, așadar, lui Blaga să privească altfel decât filosofii raționaliști
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
într-un sens incomprehensibil pentru noi, în însăși firea transcendentului"131. Descoperirea ideației dogmatice îi întărea această convingere. Așadar, antinomiile nu trebuie să înfrângă elanul cunoașterii metafizice. Dimpotrivă, antinomiile devin pentru Blaga un argument, un motiv pentru calea dogmatică. Redescoperirea ideației dogmatice îi permite, așadar, lui Blaga să privească altfel decât filosofii raționaliști și decât Immanuel Kant posibilitățile rațiunii de abordare a transcendentului. Deși nu a fost luată în seamă, de teama contradicției, această supoziție de construcție metafizică, că transcendentul este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cert că tentativele de a raționaliza transcendentul duc inevitabil la antinomii, aceasta nu înseamnă că aplicarea conceptelor la transcendent este iluzorie. Faptul acesta ar putea însemna "prezența antinomicului, într-un sens incomprehensibil pentru noi, în însăși firea transcendentului"280. Descoperirea ideației dogmatice îi dovedea acest lucru. În Despre conștiința filosofică, Lucian Blaga desfășoară încă trei argumente 281: 1) Gândirea metafizică nu duce totdeauna și inevitabil la construcții antinomice. Argumentele posibile în favoarea tezei și antitezei nu au o stringență logică impecabilă, ca să
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Experiența microfizică și gândirea umană, Editura Științifică, București, 1992. Underhill, Evelyn, Mistica, Editura "Biblioteca Apostrof", Cluj, 1995. Veihinger, Hans, Filozofia lui "ca și cum", Editura Nemira, București, 2003. Vernant, Jean-Pierre, Mit și gîndire în Grecia antică, Editura Meridiane, București, 1995. Vlăduțescu, Gheorghe, ""Ideație dogmatică", intelect, rațiune", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. Vlăduțescu, Gheorghe, Filosofia legendelor cosmogonice românești, Editura Paideia, București, 1998. Vulcănescu, Mircea, Pentru o nouă spiritualitate filosofică. Dimensiunea românească a existenței, vol. 1, Editura Eminescu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
113 Ibidem, p. 429. 114 Ibidem, p. 428. 115 Ibidem, p. 425. 116 Lucian Blaga, "Censura transcendentă", în Opere, vol. 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983, p. 501. 117 Ibidem, p. 499. 118 Ibidem, p. 501. 119 Gheorghe Vlăduțescu, ""Ideație dogmatică", intelect, rațiune", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, p. 63. 120 Cf. Gheorghe Al. Cazan, " Raționalismul ecstatic formă specifică a raționalismului", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, p. 47. Aici, autorul susține că specificul raționalist sau iraționalist
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Moles și R. Claude deosebeau cinci etape: informarea și documentarea, incubația, iluminarea, verificarea și formularea. Cercetătorul american Alex. F. Osborn, mai întâi în 1957 și, apoi, în 1971, fixa șapte etape: orientarea sau punerea problemei, pregătirea, analiza și organizarea datelor, ideația sau producerea ideilor, incubația, sinteza, evaluarea și verificarea. Modelul actului creator alcătuit de Wallace este preferat de cei mai mulți specialiști, fiind mai simplu și mai cuprinzător, apropiindu-se cel mai bine de intimitatea actului creativ. Din aceste motive vom dezvolta mai
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Dacă, în discuțiile amicale, Noica urmărește stabilitatea argumentului, asigurarea lui rotundă, metodica, precum un zid de cetate, spre prevenirea oricărei obiecții, Vulcănescu în calitate de interlocutor se situează într-un contrast izbitor. El va ieși întotdeauna în întâmpinarea celuilalt cu o fabuloasă ideație în cascadă, în care argumentele curg amețitor și se înlocuiesc unele pe altele nu pentru că precedentele și-ar fi trădat vreo oarecare invaliditate, ci pentru că ceea ce le "infirmă" este pur si simplu varietatea lor. Vulcănescu va iubi mai puțin - sau
Singurătatea unui mentor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17843_a_19168]
-
târziu Vianu, G. Călinescu, Streinu, Pompiliu Constantinescu și toți criticii însemnați (mai puțin E. Lovinescu) au văzut cu prioritate în Creangă pe scriitor și nu doar pe transmițătorul, fie și genial, de mesaje și valori folclorice. Aș spune că toată ideația acestui eseu consacrat lui Creangă pornește de la teza lumii ca spectacol și reajunge la ea după raportări nenumărate la formele carnavalescului, ale jocului, ale sărbătorii. Apropierile de Rabelais erau de rigoare, atunci mai ales cînd sunt evocate situații din Creangă
Din nou despre Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3456_a_4781]
-
atitudine și ezitant în expresie, exact în apreciere și confuz în formulare". Într-adevăr, cum ar putea fi astfel? Este mai mult decât convingător Mircea Martin atunci când își îndeamnă cititorii să-i reformuleze pe marii critici, păstrându-le însă intactă ideația. Vor constata că nu pot să o facă. „Încercați să reformulați pe Lovinescu sau pe Călinescu - și nu neapărat în texte presărate cu imagini. Veți vedea că nu se scutură numai așa-zisele «flori de stil», dar că ideile înseși
Idee și expresie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6050_a_7375]
-
comentarii, ieșite dintr-o mâhnire profundă... Nu aveam, așadar, cum să-i prevăd răspunsurile. Întrebările mele sunt, de mai multe ori, simple pretexte pentru ca acest gânditor privat și independent, "lup singuratic", cum se definea, să se exprime în toată anvergura ideației sale. Lipsesc din această carte picanteriile biografice, dezvăluirile de un senzaționalism ieftin, intimitatea văzută pe gaura cheii. Nu m-a interesat niciodată o asemenea perspectivă joasă, viața unui scriitor văzută la scară meschină. M-au preocupat mobilurile adânci ale lui
Convorbiri cu Octavian Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9653_a_10978]
-
Am citat amplu din Mircea A. Diaconu, simțindu-mă obligat să o fac. Susținerile sale nu sunt deloc comune, sunt originale și radicale. Firesc mi s-a părut, fiind astfel, să-i dăm, cum se spune, cuvântul, să-și prezinte ideația în termenii care-i aparțin. În fond totul e discutabil (de discutat) în ce ni se spune în carte și deloc în ultimul rând sugestia de a-l expulza pe Caragiale din spațiul realismului. Are temei această dislocare, e plauzibilă
Cheia textuală by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4324_a_5649]