1,611 matches
-
mai sus, pentru simplul motiv că ele nu participă la lupta pentru supremație mondială. Țările mici și mijlocii urmăresc însă cu mare atenție modul cum se situează marile puteri pe arena mondială și trag concluzii pentru politica lor externă, în funcție de idealismul sau realismul care inspiră această politică. În general, țările mici și mijlocii sunt preocupate să-și asigure securitatea și suveranitatea națională și se luptă pentru a obține condiții cât mai favorabile pentru dezvoltarea economică și bunăstarea cetățenilor lor în plan
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
crescândă a industrialismului, impulsionează statele naționale spre uniuni mai largi, reflectând stadii diferite de integrare supranațională. România postdecembristă, ca stat european, a desfășurat o politică externă menită să-i înlesnească o integrare cât mai rapidă în NATO și în Uniunea Europeană. Idealismul acestei politici s-a manifestat prin cultivarea valorilor și principiilor comunitare ale Uniunii Europene. Printre actele de realism politic destinate să accelereze primirea noastră în NATO, trebuie menționată decizia din 1999 a președintelui Emil Constantinescu de a acorda drept de
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
economică da, federație politică nu 6. Aventura monedei unice euro 7. Instituțiile Uniunii Europene 8. Viitorul Europei II. Războaiele în secolul XXI 1. Eșecul modelelor globale 2. Megadirecțiile lumii în secolul XXI 3. Conflicte cu potențial de război 4. Între idealism și realism în politica externă 5. Rivalitatea pentru supremație mondială 6. Mutarea centrului de conflict din Orientul Mijlociu în Pacific 7. Război între civilizații? Epilog Index de nume proprii I. G. Bărbulescu, De la comunitățile europene la Uniunea Europeană, Editura Trei, București, 2001
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
de mare importanță precum și un lucru misterios”17, implicînd astfel că punctul de vedere neodarwinist asupra eredității ar putea fi În mare măsură greșit. Ceea ce a respins el Însă categoric a fost selecția naturală, pe care a clasificat-o drept „idealism mistic”18. Departe de a-l critica pe Darwin de pe o poziție vag psihologistă, Thompson obișnuia să repete cuvintele morfologului german W. His: „A gîndi că ereditatea va constitui ființe organice În absența unor mijloace mecanice este o dovadă de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Arborelui Gnozei din capitolul precedent al cărții, dacă ele sînt transformări generate de aceleași principii care au generat curentele dualiste occidentale. În acest scop, ar trebui analizate atent o serie de fenomene de mare forță, cum sînt ideologiile Reformei sau idealismul clasic german cu Începere de la Kant - Întreprindere care, firește, nu-și poate afla locul În cuprinsul acestei cărți. Pot fi aduse obiecții la considerarea gnosticismului drept model analog corect pentru evoluționismul hegelian ori marxist, Însă ceea ce contează cu adevărat este
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
avea tendința să se suprapună, nu numai În formă ci și În substanța lor. Avînd la dispoziție date complexe, ar trebui să putem demonstra că porțiuni ale hărții sistemului budist se suprapun peste porțiuni de sistem creștin, peste porțiuni de idealism german, peste porțiuni de gîndire științifică modernă, pentru că toate sistemele sînt infinite și tind să exploreze toate posibilitățile de care dispun. În consecință, atunci cînd se vor fi extins suficient, hărțile realității Întocmite de ele vor coincide cu siguranță. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a spațiului computerizat și experiența umană a realității fizice. Sau, altfel spus, cum anume experimentăm existența virtuală ca „laborator metafizic”, care este statutul lumilor computaționale în cadrul experienței umane. Heim (1993Ă începe prin a demonstra originea ontologică a cyberentităților plecând de la idealismul platonician. Relația ființei umane cu tehnologia calculatorului este urmărită sub emblema mitului Erosului: realitatea fenomenală a entităților virtuale provine din fascinația erotică a omului („inimile care bat în mașini”Ă pentru noile tehnologii întrucât simbioza om-ordinator se realizează ca o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mai adâncă decât fascinația estetică și decât jocul simțurilor. Căutăm o casă pentru cuvinte și inimă. Fascinația noastră pentru computere este mai mult erotică decât senzuală, mai mult spirituală decât utilitară (Heim, 1993, p. 85Ă. Discutarea ontologiei cyberspațiale prin prisma idealismului platonician (disprețul față de corp și venerarea minții sub patronajul Erosuluiă îl legitimează pe filosoful realității virtuale să considere relația om-computer drept una mintală și spirituală, mai degrabă decât una corporal-senzorială. Metafizica platoniciană a iubirii este utilizată în discursul cyberspațial pentru
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cercetători ai spațiului virtual teoretizează identitatea în accepția de construct social, deconstruind identitatea în înțelesul esențialist al unui dat. Intersectând teoriile postmoderniste cu privire la eul instabil și fracționat și teoriile cyberculturale ale identității imateriale și permutabile, studiile acestora culminează într-un idealism al vieții electronice. Acest idealism este echivalat, la antipod, atât cu desființarea unității individului, cât și cu eradicarea înrădăcinării corporale a ființei. Astfel, în cadrul acestui discurs, identitatea tehnologică preia trăsăturile fragmentării, instabilității și deschiderii, în timp ce caracteristici, anterior formulate în legătură cu identitatea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
identitatea în accepția de construct social, deconstruind identitatea în înțelesul esențialist al unui dat. Intersectând teoriile postmoderniste cu privire la eul instabil și fracționat și teoriile cyberculturale ale identității imateriale și permutabile, studiile acestora culminează într-un idealism al vieții electronice. Acest idealism este echivalat, la antipod, atât cu desființarea unității individului, cât și cu eradicarea înrădăcinării corporale a ființei. Astfel, în cadrul acestui discurs, identitatea tehnologică preia trăsăturile fragmentării, instabilității și deschiderii, în timp ce caracteristici, anterior formulate în legătură cu identitatea umană, precum integritatea ori originalitatea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
rezultatul acestei confluențe este extinderea umanului în cadrul unei cooperări complexe ființă umană - mașină. Desființând dihotomii existențial-cognitive precum artificial vs natural sau obiect vs subiect (vezi primul capitolă, postumanismul contribuie și la eradicarea distincției dintre unele orientări teoretic-filosofice, precum materialism vs idealism, unificând materia realității fizice cu ideile și cu conceptele minții (vezi Pepperell, 1995, 2000, pentru ilustrareă. Cartografierea corpului ca spațiu virtual este ambivalentă: despațializare și respațializare, sau, în termenii deleuzo-guattarieni deja analizați, deteritorializare și reteritorializare. Orice proces al spațializării implică
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
interfața cu mașinalul, la granița cu alte specii și sisteme. Acest tip de postumanism este un amestec de afectivism și raționalism, de fenomenologie și tehnicism, un hibrid (uneori monstruosă între sensibilitatea corporală postmodernistă și raționalitatea științifică modernistă. Postumanismul temperat critică idealismul transumaniștilor care încearcă să se desprindă de granițele corporale și mintale ale ființei umane. Mai degrabă decât să însemne transcenderea corporealității fizice, ontologia postumană hibridizează fizicul și computaționalul în condiția virtualității. Acest tip de ontologie nu țintește la evadarea din
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și cu precădere al deconstrucției derrideene, aceste perspective ajung însă să accentueze cel de-al doilea termen al opozițiilor. Majoritatea cyberfeministelor, sub influența manifestului cyborgic al Donnei Harraway, imaginează o existență fără gender, înscriindu-se în direcția utopismului și a idealismului, dar dorind și să critice contextul tehnocultural masculin, capitalist. În special când rediscută problematica identității în conjuncturi virtuale, amplasând-o în direcția postmodernismului (vezi discuția despre Sherry Turkle în capitolul al doileaă, acestea celebrează mediile computerului în ipostaza de eliberare
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
doua direcție, adăugând nuanțări și specificații, după cum se poate observa în special în capitolul al treilea. 2. Badmington (2000Ă utilizează conceptul de postumanism pentru a desemna criza „umanismului”, așa cum aceasta din urmă s-a constituit în emblemele raționalismului și ale idealismului promovate începând cu Descartes. Astfel, postumanismul este analizat de către diverși teoreticieni în operele lui Marx, iar pe de altă parte în lucrările lui Freud și ale lui Lacan, fiind echivalat cu asumarea condiției materialiste și, respectiv, a condiției inconștientului în cadrul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
autentică fibră, atașant în frământările lui transpuse în alegorii cu miez politic și de o tensionată investitură morală. În fiecare din piesele lui Constantin Popa se percepe un zbucium în care revolta și disperarea se cheamă și-și răspund. Din idealism contrariat, din freamătul exasperării se zămislește o inconfortabilă dramaturgie, ce nu se rezumă la textele incluse în acest volum.** Calul verde... Ce-o fi asta? O năzăreală poznașă? O trăsnaie surrealistă? Dar varianta (de titlu) Unu plus unu fac trei
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mele Tarkovski. Filmul ca rugăciune și aplicabilitatea ei în cazul proiectului său. Proiect care era prea frumos și idealist pentru a fi abandonat, dar și prea frumos și idealist inactual de frumos, aș zice, și, poate, insuficient de convingător în idealismul său pentru a fi păstrat așa cum era. I-am răspuns, la rândul meu, cu întrebarea: de ce este nevoie de legenda Meșterului Manole astăzi? Care este actualitatea ei pentru români? Răspunsul a venit imediat: marea dramă care repetă oarecum fatalismul veșnicei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și de viitorul științelor vieții. Era mereu gata să se pună sub semnul întrebării și să ia la rost organizațiile cărora le aparținea. Avusesem privilegiul de a lucra cu el la animarea grupurilor în interiorul MRP și la fondarea Objectif 72. Idealismul său nu exista independent de realitățile de bază. Un om politic prea curînd secerat, un creștin, un prieten". René Papoin, consilier municipal și secretar al Federației socialiste din Mayenne, îl descrie pentru Laval Demain ca pe un militant pasionat și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
viziunea despre lume evidențiază raportul dintre realitate și ficțiunea artistică. Acest raport poate fi: - de analogie: principiul mimesisului a generat viziunea obiectivă specifică realismului, naturalismului, literaturii autenticității, literaturii document etc. - de contrast: principiul phantasía modelează viziunea subiectivă, definitorie pentru romantism (idealismul/fantasticul/fabulosul/grotescul romantic), pentru avangar dism, pentru literatura onirică, literatura absurdului etc. - Deși este influențată de modele culturale ale epocii (modele estetice, științifice, filozofice, religioase etc.), viziunea despre lume a fiecărui scriitor poartă o amprentă personală, originală. Astfel, scriitorii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
demență; ca și pe marii romantici, amorul și moartea îl obsedează, dar fără patetism retoric“. Această opinie critică formulată de către Pompiliu Constantinescu evidențiază, cred eu, nu numai două dintre temele poeziei Plumb, ci și noutatea viziunii bacoviene, în ruptură cu idealismul romantic. Din punctul meu de vedere, această viziune stranie este generată de supralicitarea realului, de o percepție halucinantă a materialității inerte și a frigului distructiv care invadează vastul cavou al lumii și teritoriile „sufletului ars“ de neiubire. Astfel, imaginea unui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lumea existentă în fapt cu lumea proiectată ideal de către romantici. (Spunem "tentativă" pentru că, altminteri, rămâne o permanentă tensiune între spiritul absolut, obiectivarea lui în lume și cunoașterea de sine a acestuia.) Un argument în favoarea amintitei armonizări îl oferă chiar paradigma idealismului obiectiv, printre ai cărui reprezentanți Dilthey îl enumeră și pe Hegel. Acest tip de Weltanschauung susține o armonie universală, realizată printr-un principiu superior, care pune de acord planul existenței cu cel al gândirii.52 În absența unei astfel de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
fiind deja bine familiarizat cu semnificațiile lor -, ci mai ales pentru că ei ni se impun cu claritate prin capacitatea pe care o au de a reuni sub semnul lor manifestări spirituale înrudite. 13 Tipologia lui, la care vom reveni, cuprinde idealismul libertății, idealismul obiectiv (panteismul) și materialismul (naturalismul). În legătură cu ultimul tip, Dilthey e de părere că acesta "se transformă în pozitivism când caracterul fenomenal al lumii fizice este cunoscut din punct de vedere critic" (Das Wesen..., p. 59). Totuși aici s-
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
bine familiarizat cu semnificațiile lor -, ci mai ales pentru că ei ni se impun cu claritate prin capacitatea pe care o au de a reuni sub semnul lor manifestări spirituale înrudite. 13 Tipologia lui, la care vom reveni, cuprinde idealismul libertății, idealismul obiectiv (panteismul) și materialismul (naturalismul). În legătură cu ultimul tip, Dilthey e de părere că acesta "se transformă în pozitivism când caracterul fenomenal al lumii fizice este cunoscut din punct de vedere critic" (Das Wesen..., p. 59). Totuși aici s-ar putea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
eu prefer totuși să fiu un gânditor, adică o pasăre așezată pe o creangă" (Søren Kierkegaard, Jurnal în Secolul 20, nr. 7-9 din 1979, p. 74, traducere de Vlad Russo). 55 Dilthey pune pozitivismul sub semnul categoriilor intelectului; în schimb, idealismul obiectiv este dominat, după opinia lui, de categoriile "vieții afective", pe când în idealismul libertății factorul decisiv este voința (Das Wesen..., pp. 58-60). De altfel, Hermann von Helmholtz, pe care Dilthey îl citează în motoul la Einleitung... (vezi I, nota 72
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
creangă" (Søren Kierkegaard, Jurnal în Secolul 20, nr. 7-9 din 1979, p. 74, traducere de Vlad Russo). 55 Dilthey pune pozitivismul sub semnul categoriilor intelectului; în schimb, idealismul obiectiv este dominat, după opinia lui, de categoriile "vieții afective", pe când în idealismul libertății factorul decisiv este voința (Das Wesen..., pp. 58-60). De altfel, Hermann von Helmholtz, pe care Dilthey îl citează în motoul la Einleitung... (vezi I, nota 72), accentuase deja faptul că o cunoaștere obiectivă mizează aproape exclusiv pe intelect. 56
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Weltanschauungen puse în evidență de către Dilthey, Hermann Nohl a asociat încă din 1908 arta naturalistă (realismul) cu pozitivismul. Celelate asocieri operate de Nohl în Die Weltanschauung der Malerei (retipărită ulterior sub titlul Stil und Weltanschauung) sunt următoarele: arta Renașterii cu idealismul obiectiv, iar arta bizantină cu idealismul libertății (cf. Tudor Vianu, Opere, vol. 13, pp. 388-396). 70 L. Blaga, Fețele unui veac, p. 162. 71 Ibid., p. 165. 72 Ibid., pp. 161-162. În acest sens amintim citatul ales de Dilthey drept
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]