1,864 matches
-
se referă la credința în perfectibilitatea condiției umane ca urmare a capacității intelectuale și, de aici, la încrederea în posibilitatea evoluției progresiste. Nimeni altul decât Norman Angell este cel care argumenta, încă din 1918, că transformări semnificative la nivel conceptual/ideatic sunt cele ce determină comportamentul politic și social al umanității în absența unor transformări radicale a naturii umane (apud Sylvest, 2004, p. 425). Critica ideii armonizării naturale a intereselor Opozanții realpolitik-ului - sau cel puțin o parte dintre ei - sunt în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
gândire predominant american, va regăsi o parte dintre aceste idei și interese de cercetare, adoptând însă un traseu diferit de interogare și cercetare, fără a putea valorifica tradiția Școlii engleze, pe care nu a (re)cunoscut-o ca atare. Valorea ideatică a Școlii engleze constă și în diversitatea de autori, lucrări și interpretări pe care le-a influențat. O dovadă este existența unei linii de cercetare și teoretizare solide, în zilele noastre, cu autori din Canada, Australia și Marea Britanie, care se
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
capitolele acestui proiect. Pentru capitolul dedicat discuției asupra tezei democratice rămân profund îndatorat contribuției Dianei Biro, în absența căreia discuția ar fi suferit, fără îndoială. Ca întotdeauna, Cristina Șandru a încercat să îmbunătățească nu doar calitatea exprimării, dar și claritatea ideatică. În sfârșit, dar nu în ultimul rând, un cuvânt de mulțumire lui Mihail E. Ionescu, pentru constanta sa prezență nu doar în dimensiunea academică a vieții mele. Fără sprijinul constant al fratelui meu, mă îndoiesc că aș fi parcurs acest
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
În toate proverbele, limba este Întotdeauna intim asociată semnificației sau recomandării care trebuie să fie exprimată de acel proverb. Așa se explică de ce limba proverbelor are un Înalt grad de suplețe și expresivitate: astfel, pentru a reda cu pregnanță conținutul ideatic și emoțional al proverbelor, ea face frecvent apel la epitete, metafore, alegorii, personificări, comparații, paronimii etc. Aceste mijloace stilistice sunt menite să pună mai bine În valoare nuanțele ironice și să dea „tâlcului” o notă sporită de subtilitate sau de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
multiplelor sensuri și semnificații psihologice și morale ale proverbelor prezentate și pentru a sublinia valoarea mesajelor transmise de acestea, am Încercat să Însoțim comentariile noastre cu maxime și cugetări aparținând unor personalități ilustre ale umanității. Le considerăm un adevărat „suport ideatic” al realizării unei receptări depline a proverbului respectiv. Având În vedere numărul relativ mare al proverbelor propuse (aproape 800), am considerat necesară o prezentare ordonată a lor, după un criteriu ce grupează, pe cât posibil, diversele calități și defecte umane În
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pentru dramatizarea și personalizarea unor psihologii și identități. Axat pe căutarea adevărului personal, ca și pe gravitatea singurătății comunitare, romanul acordă numai în aparență pondere mediului. În fapt, ceea ce primează sunt natura lirică, adică apăsat individuală, a personajului, și subtextul ideatic al fapticului. Proză reflexivă, îndatorată parțial climatului dialogului „alexandrin” al psihologismului din Noul Roman francez. În altă ordine de idei, nu este inutil a menționa că A. este primul traducător în românește al romanului O zi din viața lui Ivan
ADAM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285176_a_286505]
-
Își lipesc pe peretele din dormitorul lor o fotografie cu echipa națională de fotbal. Asta e iubire adevărată de patrie, În ambele cazuri, acesta este patriotismul pe care-l admir. Foarte importante În acest jurnal de ghetou sînt și substratul ideatic și gîndurile, deosebit de lucide pentru un om la 19-20 de ani, gînduri existențiale și filosofice chiar, dar și nivelul informațional al jurnalului, datele și descrierile mișcărilor, ordinelor și situației, Întîmplărilor și acțiunilor. Un jurnal unic, original și bine scris, care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
întâiul dintre ele, Capricii (1929), remarcat de Perpessicius și datorită faptului că îngemănează, original, „fantazia” de sorginte eminesciană cu eludarea ludică a morții, așa cum se va întâmpla și în Coarde vechi și noi (1936). Aptitudinea pentru jocul liric, lexical și ideatic i-a adus lui M. eticheta de poet bizar, grav și ludic în același timp. În Poezii antipoetice (1933), cu un titlu polemic inspirat de Adrian Maniu, se observă totuși un echilibru interior, asigurat de esențe foarte pământești și, iarăși
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
pe parcursul elaborării poemului („Luceafărul” - text poetic integral, 1999), ceea ce a constituit un instrument de lucru valoros pentru cercetătorii creației eminesciene. În anul următor va publica în colaborare și Dicționarul „Luceafărului” eminescian (2000), însoțit de comentarii poetico-analitice asupra fondului lexical și ideatic. Metoda este aplicată și în Luna și sunetul cornului. Metafore obsedante la Eminescu (2003). Alcătuirea corpusului de lucru este acum mult mai dificilă din cauza faptului că motivele „obsedante” alese apar în întreaga creație poetică eminesciană. SCRIERI: Lumile „Luceafărului”, Cluj-Napoca, 1999
MARIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288023_a_289352]
-
sau doar parțial) de felul celor din Ape adânci de Hortensia Papadat-Bengescu, cu care, tematic, pot fi puse în relație. Sunt aici felurite constatări și observații privind mediul dobrogean, individualizat și printr-un vag cromatism exotic, reflecții, considerații intelectuale, descrieri ideatice, reminiscențe de lectură. În lirică, I. s-a manifestat inițial cu poeme de fluență simbolistă, incluse într-o scriere de tip mozaic, Jurnal de vacanță (1983). O culegere mult mai consistentă este Homer avea dreptate (2002), în care priveliști, reverii
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
1938), ce dezvolta opinia izvodirii creației populare prin indivizi de talent, care au ajuns la un grad înalt de identificare cu etnosul. În viziunea lui I., geneză poeziei populare cunoaște trei momente esențiale: primar, semnalabil în etapa șlefuirii formale și ideatice a textului de către un creator anonim; secundar, reprezentat de faza receptării de către persoană sau persoanele din preajma creatorului; terțiar, în perioada circulației textului la nivelul colectivității, când acesta se cristalizează în forme supraindividuale. În poezia populară - afirmă cercetătorul - nu pot fi
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
simbolurilor rilkeene (leul, piatra, trandafirul, macul, iarba, copacul), dar și amprenta viziunii filosofice blagiene. Metaforele, surprinzătoare prin ineditul lor („cu un minut mai albă, mai iarnă decât mine/ Tu, seara plângi cărunt, îmbătrânind potopul” - Povestea), alăturate sensibilității, dar și încărcăturii ideatice, reușesc să contureze un univers liric recognoscibil la nivelul fiecărui volum. I. a surprins prin publicarea în același an, 1999, a plachetei Necuprinsele și a două cărți de proză, Pașaport pentru Orașul de Sus și Doctorul de pe comoară, ultimele fiind
ISANOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287623_a_288952]
-
E. Lovinescu. Astfel, bun cunoscător, din interior și în profunzime, al ruralului, al viețuirii sătești, căreia îi aplică - în literatura pe care o face - o privire citadină, cultă, modernă, I. reprezintă, într-o versiune minoră (esteticește, dar și sub raport ideatic), un tip de scriitor reprezentativ pentru literatura română modernă. Înzestrat cu un talent incontestabil, dar mai degrabă modest, prozatorul a reținut din „materia” rurală mai ales paremiologicul, etnograficul, riturile și obiceiurile, situațiile de viață comune și repetabile (ori „senzaționalist” spectaculoase
IOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
maniere: una este cea a deriziunii crude, a construcțiilor metaforice și alegorice, îndatorate „teatrului absurdului” (dar mai mult ca procedee și „trucuri”, fără profunzimea și tragismul creațiilor marilor reprezentanți ai curentului), cu ambiții filosofice și morale, însă cu redusă consistență ideatică și relativ modestă ținută artistică, notabile mai mult prin vioiciunea construcției, prin percutanța replicilor, printr-o anumită abilitate de a mânui lirismul și bufoneria; cealaltă este materializată în piesele cu subiect istoric și sens patriotic și moral, în care faptele
GEORGESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]
-
să scrie texte, nu neapărat poezii. Ar fi posibil, de pildă, ca cineva să producă o pagină goală și pentru el acela să fie rezultatul absolut. Pot să accept și așa ceva. Ștefan Borbély: Eu aș face o distincție Între fondul ideatic al discuției noastre și modul În care ne raportăm terminologic la el, un mod care trimite spre educația pe care am primit-o, spre stereotipiile - intelectuale, reprezentaționale și de altă natură - care ne modelează gândirea. Urmărind desfășurarea de până acum
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
familiarizării profunde cu dimensiunea culturală a ființei umane (unde produsele, producătorii și producția În ansamblu se constituie În factori analitici). Observarea presupune evaluarea de situație (sau ceea ce În arheologie se numește evaluarea de sit). Această observare poate fi fizică sau ideatică, În funcție de felul În care descrierea se orientează ori spre natura obiectelor, ori spre structurile ideatice ale grupului. Metoda favorită În asemenea contexte este observarea participativă. Din aceasta fac parte tehnicile observării participative și interviurile intense (sau interviuri În profunzime, structurate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se constituie În factori analitici). Observarea presupune evaluarea de situație (sau ceea ce În arheologie se numește evaluarea de sit). Această observare poate fi fizică sau ideatică, În funcție de felul În care descrierea se orientează ori spre natura obiectelor, ori spre structurile ideatice ale grupului. Metoda favorită În asemenea contexte este observarea participativă. Din aceasta fac parte tehnicile observării participative și interviurile intense (sau interviuri În profunzime, structurate sau nestructurate). Observarea participativă presupune stabilirea unor legături profunde Între cercetător și situație. Prin urmărire
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a exemplelor luate din viață. Nici o clipă Însă n-am susținut că nu există o metodă, o deliberată punere la lucru a existențialului, a ontologicului, pentru filosofic. Filosoficul nu este lăsat să circule la nivelurile sale foarte abstracte de organizare ideatică, ci este obligat să emeargă oarecum din realitate. Horea Poenar: Eu nu mă referam la ceea ce ai spus tu sau Anca, ci la o potențială reacție la acest text, la o reacție cu care noi ne-am Întâlnit foarte des
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
soi de teorie speculativă care ar permite o trăire reflexivizată și conștientă a ceea ce ni se Întâmplă. În sensul acesta ar fi preliminarii speculative la o trăire. Ruxandra Cesereanu: Mi se pare un text binevenit ca propunere argumentativă, conceptuală și ideatică, pentru că aduce un aer nou. Mi se pare că postmodernitatea propusă de tine, Cornel, există la nivel concret măcar prin felul În care este construit textul, pentru că ai apelat la anumite comentarii, Între paranteze și la subsol, care țin de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
proces de educare a fost mult mai eficient În afara Închisorii decât În Închisoare. Oamenii din Închisoare au suferit un proces de educare mult mai dilematic decât acela pe care, foarte firesc, l-au suferit ceilalți. Ceilalți au fost efectiv marcați ideatic și psihic - nu au fost chiar lobotomizați, dar, În sfârșit, li s-a creat o anumită memorie, o anumită conștiință În perimetrul cărora gândesc și acum. Însumând toată povestea aceasta, cred că ar trebui operate unele disjuncții. În primul rând
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acreție sau e vorba pur și simplu de o extrapolare de la nivelul psihologiei individuale către una colectivă? Apoi, dacă locurile memoriei apar printr-o anumită decantare la nivelul memoriei colective, te-aș mai Întreba care sunt factorii afectivi, fantasmatici, imaginativi, ideatici, ideologici care determină selecția anumitor locuri și nu a altora? Ceea ce ai făcut În textul tău a fost să definești procesul. Dar mi se pare că un pas prin care ar putea fi continuată această discuție este de a vedea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un discurs narativ și un discurs care pune În intrigă este un discurs de ficționalizare și e foarte bine că se Întâmplă așa. Aș fi simțit nevoia, citind textul acesta, să fie dată o definiție mai precisă memoriei, cu descendențele ideatice și delimitările de rigoare. Am adus În discuție problema discursului - ficționalizant sau nu - al memoriei, fiindcă proiectul vizează „locurile” unui discurs pe care cineva Îl creează și, pe de altă parte, cineva Îl Întreține. Sigur, un discurs colectiv, dar creat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
recunoscută și legiferată oficial prin Rezoluția adoptată la Încheierea Conferinței pe țară a Uniunii Scriitorilor din februarie 19651. Secretarul general al PCR reașază, În celebrele sale cuvântări, arta sub controlul imediat al partidului, atribuindu-i funcții propagandistice, nonartistice, Într-o ideatică și cu o retorică ce decurg - după cum, de altfel, s-a observat 2 - nu din ideologia asiatică, ci din celebrele, rudimentarele rapoarte ale lui A.A. Jdanov, dogme culturale În anii stalinismului În URSS și, mai apoi, În Întregul lagăr
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
visului învestit cu funcții cognitive, singura posibilitate de comunicare între lumea luceafărului, veșnicia astrelor, și aceea pământeană a muritoarei Cătălina (visul). Universul motivelor, ipostazierea imagistică și filosofică ori corespondențele cu romantismul european și îmbogățirea acestuia cu noi reliefuri plastice și ideatice sunt analizate pentru a configura o operă grandioasă, ce scoate din străfunduri inițiatice motivele grave, fundamentale, legate de soarta cosmosului, dându-le o turnură romantică. Intuind în arheul exprimat la nivelul fragmentului unitatea existențială pierdută, ce tânjește într-un impuls
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
ideilor epocii, completate cu evocări analitice (Cesare Pavese, Giorgio Bassani, Antonio Gramsci ș.a.) și investigații comparatiste, de cele mai multe ori binare (italiană-germană și italiană-franceză). Scrise într-o formulă stilistică necăutată, studiile sunt bine susținute documentar, lucide și dense în substanța lor ideatică. Profilul italienistei este întregit de Istoria literaturii italiene (1969), carte la întocmirea căreia autoarea respectă cu strictețe criteriile lucrărilor de bună tradiție universitar-pozitivistă (cronologia biobibliografică, analiza și sinteza etc.), precum și de traduceri din Giordano Bruno, Marsilio Ficino, Niccolò Machiavelli, Giovanni
FAÇON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286935_a_288264]