15,885 matches
-
amenință. Crimele legionare produseseră în interbelic un efect asemănător. Rinocerizarea descrisă de Ionesco, proces treptat de asumare lașă a convingerilor celor mulți, are la capătul de sus violența și crima. Nici cea mai tare țesătură amicală nu le face față. Ideologiile îi despart pe oameni doar teoretic. Violența îi aruncă în tabere diferite. Torționarul și victima nu mai găsesc nici o punte de trecere unul spre celălalt. Lasă că ei nu se mai opun ideologic, putînd fi chiar adepții aceleiași ideologii, ca
Cînd ne despart ideile by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15915_a_17240]
-
față. Ideologiile îi despart pe oameni doar teoretic. Violența îi aruncă în tabere diferite. Torționarul și victima nu mai găsesc nici o punte de trecere unul spre celălalt. Lasă că ei nu se mai opun ideologic, putînd fi chiar adepții aceleiași ideologii, ca Silber și Pătrășcanu. Silber n-a rupt prietenia cu Polihroniade, deși ideilor lor țineau de extreme diferite. Pătrășcanu și Silber, comuniști, ambii, nu mai puteau avea nimic în comun, din clipa în care unul sprijinea cotul călăului celuilalt.
Cînd ne despart ideile by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15915_a_17240]
-
progresist, disociindu-se de toate opțiunile de atunci xenofobe și naționaliste ale curentelor de opinie xenofob șoviniste. Chiar dacă dl Preda conchide, în finalul studiului său, că "Rădulescu-Motru face parte din familia spiritelor totalitare românești, victime și călăi ale propriei lor ideologii" rămîne, totuși, nerelevat și neexplicat de ce cartea lui Rădulescu-Motru din 1936 a fost, în epocă, ținta unor atacuri concentrate ale extremei drepte românești. Au atacat-o, pătimaș, Nichifor Crainic și N. Roșu și chiar un ideolog al legionarismului, Pavel Costin
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
e spiritualitatea care urmărește realizarea unei ordini perfecte și eterne, de ce această ordine nu o poate oferi ortodoxia?... Dl Motru nu spune, dar respinge categoric ortodoxia din noua spiritualitate românească... Anticreștin, Dl Motru secularizează spiritualitatea, coborîndu-i înțelesul pînă la o ideologie oricare; antirasist, face din ea o emanație naturală și episodică a rasei; antinaționalist, românismul său se reduce la o spiritualitate de lăptării și bănci populare. Idealul propus unei generații e lozinca unui club politic: statul țărănesc". Acest studiu al lui
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
lui Giovanni Papini (1881-1956), Nebunia lui Pillat, apoi proze din creația lui Anton Cehov (1860-1904), Oscar Wilde (1856-1900), Paul Morand (1888-1958), Malta, Pierre Loti (1850-1923), Jurnal intim, Charles Morgan (1894-1958) fragmente din romanul Furtuna (1932). Problemele de critică literară și ideologie au fost viu cultivate de către revista condusă de Cezar Petrescu. Principalul cronicar literar al revistei România literară a fost Octav Suluțiu (1909-1949), mai înainte deținătorul rubricii Scriitori și cărți în revista Familia din Oradea, unde avea un larg spațiu la
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
de doctrină politică le-a semnat cu pseudonimul Ion Darie. Un colaborator constant a fost Septimiu Bucur (1915-1964), care s-a opus sistematic față de atacurile împotriva creației lui Lucian Blaga de către I.N. Soricu (1882-1957) și a altor detractori, simpatiza cu ideologia literară a lui Oct. Goga (1881-1938). Un alt colaborator constant a fost Dan Petrașincu semnînd articole de o stringentă actualitate literară. Se bucură de primirea lui Liviu Rebreanu (1885-1944) la Academia Română; avea și o rubrică personală intitulată, Oameni, fapte și
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
pe Vlaicu Bârna, George Demetru-Pan (1911-1972) și Dan Petrașincu. Cei mai înainte amintiți s-au ocupat fiecare de revistele apropiate, de disponibilitățile critice personale. Astfel Septimiu Bucur debutant în Gândirea din anul 1935 a luat în cercetare revistele cu o ideologie literară echilibrată susținînd îndeosebi valorile tradiționale ale literaturii române interbelice. Gândirea devine astfel apreciată îndeosebi pentru colaborarea lui Lucian Blaga, V. Papilian (1889-1958), D. Caracostea (1879-1964) la care se adăuga revista clujeană Gând românesc, o revistă ce afirma spiritualitatea românească
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
eficiența, conform căreia știința n-ar fi decît un ghid al succesului în actualitate. Adorno susține că "modele culturale" se ivesc în procesul socializării, impuse de clasele dominante, iar Norman Fairclough crede de cuviință a căuta originea concepțiilor noastre în ideologia puterii, inoculată membrilor colectivității prin educație instituționalizată și prin mass-media. Teorie nu chiar inocentă: "Presupoziția că oricare regim politic este opresiv ni se pare foarte periculoasă și falsă; șefii regimurilor totalitare sînt astfel exonerați de orice culpă, căci ideologia ar
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
în ideologia puterii, inoculată membrilor colectivității prin educație instituționalizată și prin mass-media. Teorie nu chiar inocentă: "Presupoziția că oricare regim politic este opresiv ni se pare foarte periculoasă și falsă; șefii regimurilor totalitare sînt astfel exonerați de orice culpă, căci ideologia ar reprima individul în virtutea unei necesități metafizice...". Totuși o determinare contextuală a modernismului se impune. E vorba de bifurcarea modernității, care e pe de o parte burgheză, precum o narațiune a rațiunii victorioase și a progresului, iar pe de altă
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
pentru a se obține, niciodată însă deplin, punerea în practică a prevederilor Tezelor. Ceaușescu a făcut tot posibilul ca să înfrîngă cerbicia scriitorilor. A încurajat, bunăoară, naționalismul cel mai josnic și ridicol, protocronismul, deși acesta se bătea cap în cap cu ideologia comunistă clasică, în speranța de a-și atrage o parte dintre intelectuali. Nici așa n-a reușit. Protocronismul și-a primit replica meritată și cenzura n-a putut, oricîte șicane i-a făcut, s-o împiedice să apară în reviste
Scriitorul român față cu reacțiunea comunistă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15959_a_17284]
-
serios și utilitar pe care s-ar cuveni să-l posede arta. Aici mi se pare a se afla punctul nevralgic al refuzului cu pricina: în caracterul, "apolitic" al esteticului, în faptul că nu poate fi instrumentalizat în folosul unei ideologii, în lipsa lui de utilitate imediată și evidentă. împărtășesc întru totul analiza d-lui Nemoianu. Deși d-sa crede că "întrebarea cu privire la cauzele care au generat ostilitatea [...] rămîne fără un răspuns adecvat", eu sînt convins că răspunsul este chiar acela de
Estetismul, inamicul public numărul unu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15929_a_17254]
-
din timpul Reuniunii G8 de la Genova, Mihai Zamfir și apoi, preluîndu-i ideea, Nicolae Manolescu au adus în discuție o nuanță ignorată pînă atunci de vorbitori: noi, cei din Est, am mai trăit o lungă globalizare impusă prin forță. Purta semnul ideologiei totalitare comuniste. Cea de acum, pluralistă și democratică, pare să aducă ceva mai bun și, în plus, e inevitabilă, fiindcă alternativa e lumea din care am scăpat în urmă cu 12 ani. Iar suspiciunile în ce privește globalizarea literaturii nu sînt întemeiate
PEN-Cluburile Europene - Argumente ale unei Europe Unite by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15961_a_17286]
-
na Ana Selejan, necitată în articol și care preferă alți termeni, a descris pe larg în volumul al treilea al seriei Literatura în totalitarism (tipărită la Sibiu) critica foarte severă la care conceptul a fost supus deja în 1951 de către ideologii români ai vremii, dar n-a explicat îndeajuns faptul că așa-zisul proletcultism românesc era respins de pe pozițiile ortodoxiei staliniste celei mai retrograde, ceea ce nu reprezenta nicidecum un progres în mentalitatea literară. Liviu Țenghiu, în schimb, nici el menționat de
Despre proletcultism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15976_a_17301]
-
toată rara intuiție și puterea de creațiune - darul cel mai prețuit al unui scriitor - opera lui Caragiale ni se pare săpată într-un material puțin trainic. Timpul a început să-l macine încetul cu încetul. Lipsită de adîncime, de orice ideologie, de orice idealism, de orice suflare generoasă, plină de un pesimism copleșitor, de o vulgaritate, de altminteri colorată, ea s-a bucurat de prestigiul unei literaturi, prea actuale, dar va rămîne mai tîrziu cu realitatea unei valori mai mult documentare
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
de război - cereale, alimente, aur și nenumărate alte produse naturale și industriale - și primește în schimb, ca semn al prieteniei, al dragostei frățești și al internaționalismului proletar, activiști bine educați în școlile partidului comunist, ofițeri instruiți de către marea armată sovietică, ideologie, morală și filozofie stalinist-comunistă. încet și sigur viața politică și bruma de democrație care a mai rămas sînt torpilate sistematic și împinse spre caricatural, monarhia este izolată și constrînsă la o prezență strict decorativă pînă în 1947 cînd, prin forță
Arta românească între 1945-1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15971_a_17296]
-
Cronicar 22 Două numere recente ale revistei 22 atrag îndeosebi atenția din maldărul de publicații estivale. Nr. 28 din 10-16 iulie conține, într-un supliment, textele prescurtate ale Colocviului Internațional organizat de NEC în aprilie pe tema Națiune și ideologie națională. E greu de rezumat un întreg colocviu la care au participat intelectuali de primă mînă, români și străini. Cronicarul recomandă celor care au scăpat din vedere numărul cu pricina să-l citească neapărat. Cîteva spicuiri se pot face totuși
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
Îi urmează cel al dialogului a cărui eficacitate postulată este contrazisă. O agonistică sui-generis se petrece pe covorașul pentru șters picioarele din fața ușii. Zgomotul sec al servietei diplomat marchează sfîrșitul ineluctabil, pierderea definitivă a mîntuirii. Un eșec nu doar al ideologiilor centralizatoare, ci și al încrederii în valențele consensuale pe care le presupunea dialogul. Ceea ce rămîne este o afirmare a micului adevăr individual, politețea rece și respectul conveniențelor bine codificate pentru a acoperi spațiul gol, căci "o dată netrecut zidul covorașului pentru
Clipa cea repede și alte plăceri minuscule by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15973_a_17298]
-
atît Nabokov, cît și Milton. Un asemenea criteriu depinde însă de autonomia domeniului de aplicare - literatura în cazul nostru - pentru că autonomia garantează un fel de opacitate a cîmpului, îl închide influențelor din exterior și implicit elimină tocmai acei factori contingenți (ideologie, politică etc.). Dar această închidere are dezavantaje importante, printre care faptul că o literatură precum cea română, nefavorizată tocmai de contingențe, e sortită să rămînă în afara canonului. Reamintesc cititorului de un alt articol publicat relativ recent în "România literară", însemnările
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
Andreea Deciu Pentru mulți est-europeni posturile de radio "Europa Liberă" sau "Vocea Americii" au reprezentat, în perioada guvernelor comuniste, singurul contact cu lumea din afară, singura sursă de informație aparent nealterată de politică și ideologie, singura speranță că ar putea exista o ieșire din infernul acelor ani. Foarte puțini recunoșteau aceste lucruri la vremea respectivă, și mai puțini recunoșteau că ascultă posturile cu pricina, dar nenumărați (ca să nu spun toți) o făceau. În filmul lui
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
prin cuvintele inventate în demență de către urbinatalieni pentru a ține pasul cu civilizația, cît și prin micile teorii protestatare pe care aceiași, simțindu-și amenințat modul de viață, le compun neîncetat. Copiii Nabonide au ajuns fiecare la maturitate cu o ideologie personală bine individualizată dar care totuși nu este construită fără fisură. Contribuția 'celui care scrie' la părerile personajelor sale este nu de puține ori neașteptat de stridentă; cu cît gradul de stranietate crește, Queneau pare a-și pierde capacitatea de
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
strategic așezată la vedere, deasupra teancului de fițuici, poltronerii și chiar crime. La București se uită elementul esențial: N.A.T.O. este cea mai importantă structură de securitate a spațiului occidental. O structură bazată pe sisteme de informații comune, pe o ideologie comună, pe o viziune asupra lumii comună. Se subînțelege că o țară intrată în N.A.T.O. va avea acces nelimitat la întregul tezaur de informații și strategii al țărilor occidentale. Prin urmare, e absolut obligatoriu ca oamenii angrenați în sistem
Retina opărită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15620_a_16945]
-
și ignoranța, dar se blocau în fața cauzelor reale ale mizeriei: insuficiența pământului și sarcinile excesive al țărănimii. ~n mod fatal în societățile întârziate, antrenarea în modernitate a clasei țărănești a fost preluată de un alt grup social - burghezia și o ideologie străină intereselor sale - liberalismul. Reglarea acestei probleme, fără de care nu se putea imagina modernitatea, nu atârna însă de bunăvoința cuiva, fie ei liberali, conservatori ori conștiințe tragice de tipul lui Eminescu, ci de capacitatea unui alt grup - burghezia - de a
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
domnia moralei este o contradicție în termeni. Analizând efectele liberalismului asupra civilizației românești în genere, a celei politice în speță, Eminescu demonstra contradicția dintre tipul de regim ce se edifica la noi și structura socială și ocupațională a populației, dintre ideologia liberală, urbană și capitalistă și societatea rurală românească. Temelia adevăratului liberalism este existența unei clase de mijloc "care să producă ceva". La noi însă "ea consistă din dascăli și din ceva mai rău, din advocați". Eterogenă, neproductivă și în bună
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
important, acela de "cultură populară". Această nuanță nu-i absolvă de vină (de a fi ideologizat materiale pentru copii, spre exemplu) pe autorii materialelor respective. Dar ne absolvă pe noi receptorii, de vina de a fi înghițit necondiționat tone de ideologie. Un film precum "Pistruiatul" (după romanul lui Francisc Munteanu) este plin de ideologie, dar este plin și de intrigi clasice ale copilăriei și adolescenței. El este perisabil ca orice marfă mediatică sau ca o marfă ideologică? O întrebare cu răspuns
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
a fi ideologizat materiale pentru copii, spre exemplu) pe autorii materialelor respective. Dar ne absolvă pe noi receptorii, de vina de a fi înghițit necondiționat tone de ideologie. Un film precum "Pistruiatul" (după romanul lui Francisc Munteanu) este plin de ideologie, dar este plin și de intrigi clasice ale copilăriei și adolescenței. El este perisabil ca orice marfă mediatică sau ca o marfă ideologică? O întrebare cu răspuns aparent simplu. Mai ales dacă, încă de pe atunci reușim să identificăm partea rea
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]