6,525 matches
-
știm, din volumele publicate, îndeajuns de bine. Cu puțin efort - nu mai mare decât pretinde gradul de atenție al lecturii critice - s-ar putea lesne constata că nici romanul, în întregul său, nu confirmă tipul de așteptări patentate de prozatorul ieșean. Mizele au crescut, iar peisagistica socială a devenit un detaliu oarecare, de natură în cel mai bun caz stilistică. Creștinii habotnici din Cum să uiți o femeie nu au parte, din fericire, de o transcriere bigotă. Unul din rarele momente
Rrromanul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7516_a_8841]
-
Bogăția, Caracterul, Cartea, Căința, Cerul, Datoria, Destinul, Divinul, Dreptatea, Egoismul, Gândirea, Ispita, Legea, Măsura, Norocul, Omenia, Plăcerea, Puterea, Rugăciunea, Speranța, Voința etc. În Addenda, I. Oprișan a introdus și 339 de cugetări personale ale lui Theofil Simenschy, publicate în în-semnări ieșene (1 octombrie 1940) și Cetatea Moldovei (aprilie-mai 1943 și martie 1944). De asemenea, în final a alcătuit un foarte util Indice de autori și opere din cuprinsul Dicționarului, acesta constituind "un tezaur prețios de învățăminte ce sintetizează gândirea mileniilor."
Dicționarul înțelepciunii by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7521_a_8846]
-
am văzut și pe nepoțelul meu, Robert, care a învârtit și el Roată. A fost cam timid, spre surprinderea mea!”, a declarat Liviu Vârciu. Caravană Roată Norocului se îndreaptă spre Iași, astfel că marți, 24 aprilie, Liviu Vârciu ajunge în mijlocul ieșenilor pentru a-i alege pe cei mai spontani și haioși dintre ei. “Roată Norocului”, un format internațional de succes, este un concurs pentru toată lumea, indiferent de educație, vârsta, categorie socială. Oricine a a împlinit 18 ani și dorește să iși
Vezi pe cine a întâlnit Liviu Vârciu la Roata Norocului () [Corola-journal/Journalistic/73678_a_75003]
-
și la fel de tăcută, dar zâmbea destul de des și, când zâmbea, i se vedeau dinții de metal. Și asta îl liniștea pe Dan, simțea o familiaritate cu locul." (pag. 79) Alteori fanteziile acestea îl aruncă pe Sociu în mijlocul grupului de cluboptiști ieșeni. Andriescu, Nimigean și Acosmei beneficiază de lungi și pesimiste epistole niciodată expediate. Ultimul e, de altfel, modelul unei simpatice nuvele atașate în continuarea Nevoilor speciale. (Interesantă e, în Otravă de șoareci, indiferența față de identitatea reală a actanților. Fără alte complicații
Șah mat ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7638_a_8963]
-
Junimea ale lui Iacob Negruzzi "nu excelează prin talent literar, dar nu sunt lipsite de un anume dar narativ", Al. Săndulescu raliindu-se la opinia lui Dan Mănucă, potrivit căreia amintirile constituie "cea mai de seamă lucrare memorialistică despre societatea ieșeană." De o apreciere pozitivă, în ansamblu, se bucură și amintirile de la Junimea ale lui G. Panu, cu toate că uneori sunt contradictorii, izolată rămânând afirmația că nuvela Sărmanul Dionis ar fi o "elucubrație filosofică", afirmație lipsită de orice temei, deoarece, așa cum s-
Memorialiști români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7473_a_8798]
-
critică, corespunzând unor depuneri stratificate de contribuții care intră în uz. Altfel, literatura ar fi feuda unui singur critic, iar ceilalți niște vasali lipsiți de personalitate." (Am preluat, sub beneficiu de inventar, afirmația de pe un site în care talentatul foiletonist ieșean, la finele unei cronici aproape fără sfârșit, deplânge blocada continentală impusă de publicațiile bucureștene.) Cercul vicios al formulării nu mai trebuie subliniat. Cu atât mai mult cu cât nu se întrevede, îndărătul acesteia, indispensabila parcurgere a lui Harold Bloom. Dreptatea
Câteva prejudecăți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7491_a_8816]
-
a enunțat în mod pertinent condiția esențială pentru ca acest tip de scriere să poată fi asimilat în sfera literaturii, alături de speciile epice consacrate. Referindu-se, în capitolul Eliade lusitanul, la Jurnalul portughez al lui Mircea Eliade (Ed. Humanitas, 2006), criticul ieșean apreciază în genere conținutul lucrării, care cuprinde - între altele - referințe importante la activitatea gazetărească a tânărului Eliade, precum și un studiu despre Salazar, apreciat ca valoros. Specialist în lucrări de tip academic, Dan Mănucă deplânge, pe bună dreptate, deficiențele aparatului critic
Critica criticii by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7503_a_8828]
-
scrie criticul -, îmi amintesc că am citit o afirmație a lui Mircea Cărtărescu, după care Prale este... postmodern. Aferim!" (p. 53) Se non e vero, e ben trovato, s-ar putea zice (sau și una, și alta). Însă respectabilul critic ieșean riscă să-și ridice în cap un segment deloc neglijabil (dimpotrivă, dominant, chiar și în capitala Moldovei) al spectrului literar și cultural actual, punând sub semnul întrebării identitatea și perenitatea postmodernismului, văzut ca "o modă trecătoare" (p. 56). Modele, din
Critica criticii by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7503_a_8828]
-
de ordin istoric, cultural, social și economic care au prezidat la profesionalizarea scrisului în spațiul românesc. În linii generale, materialele cuprinse în volumul Restituiri se remarcă prin stil și rigoare. Dan Mănucă este una dintre vocile autorizate ale școlii critice ieșene și naționale.
Critica criticii by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7503_a_8828]
-
discutata problemă a situării lui Cantemir în raport cu barocul literar nu poate fi rezolvată decât prin abordarea stilistică. O contribuție importantă - poate cea mai importantă - (deși pusă până acum numai parțial în lumină) la cunoașterea stilului lui Cantemir îi aparține lingvistului ieșean Dragoș Modovanu, care a consacrat acestui obiectiv, timp de aproape patru decenii, începând din 1968, articole - scrise, ce-i drept, la intervale relativ mari 1) - și două cărți: Dimitrie Cantemir între Orient și Occident. Studiu de stilistică comparată, Editura Fundației
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
general a citatelor biblice, care nu își are corespondentul nu numai în traducerile românești oficializate, dar în nici o altă versiune a Bibliei, fie ea ortodoxă, catolică sau protestantă..." (Influența manierismului greco-latin..., loc. cit., p. 31). Stilizarea citatului biblic, arăta lingvistul ieșean, echivala cu o desacralizare a textului. Firește - aș adăuga -, Cantemir nu era conștient de aceasta, dimpotrivă, el credea, probabil, că înfrumusețarea mărea puterea de convingere a textului. Dragoș Moldovanu acordă, se înțelege, întreaga atenție temei anunțate în chiar titlul cărții
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
care văd în autorul Istoriei ieroglifice, plecând de la stilul lui "un autor baroc prin patosul și vigoarea sentimentelor, prin dimensiunile zbuciumului sufletesc" (Manuela Tănăsescu, Despre "Istoria ieroglifică", 1970, p. 205, citat de Dragoș Moldovanu în 2002, 190) este, după autorul ieșean, lipsită de temei. Aș adăuga: chiar dacă nu este dedusă din stil, identificarea la Cantemir a unei "crize", a unei sfâșieri lăuntrice (Doina Curticăpeanu, Manuela Tănăsescu, Adriana Babeți, Zoe Dumitrescu-Bușulenga), a unui "fior tragic" (Doina Curticăpeanu) mi se pare arbitrară. Cred
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
frazei, adică a prozei ritmate și rimate, este posibilă, dar nu sigură. Expunerea mea nu cuprinde exhaustiv demonstrația d-lui Dragoș Moldovanu; am evitat aspectele prea tehnice, de ordin lingvistic. Cred însă că elementele evocate relevă convingător însemnătate contribuției savantului ieșean la cunoașterea stilului lui Dimitrie Cantemir. 1) Menționăm: Oriental și clasic în stilistica frazei lui Dimitrie Cantemir, în "Anuar de lingvistică și istorie literară", tom XIX, Iași, 1968; Influențe ale manierismului greco-latin în sintaxa lui Dimitrie Cantemir: hiperbatul, în "Studii
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
în străinătate, n-a beneficiat de contactul cu marile școli; a învățat franceza singur și pe apucate; primul oraș "străin" pe care l-a văzut a fost... Brașovul, unde Sion a junge la 1848, gonit în Transilvania de frămîntările revoluției ieșene. Unicul său atú lingvistic l-a reprezentat cunoașterea perfectă a limbii grecești (era grec după mamă, fiul al Frosei Schina, fata unui cunoscut eterist ucis de turci, căsătorită, după venirea ei în Moldova, cu boiernașul Ioniță Sion). Toate acestea memorialistul
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
propriu o anumită psihologie, un comportament adecvat, le face să țină discursuri și să rostească replici pe care, în mod evident, memorialistul le-a inventat din necesități narative. Galeria personajelor rămîne impresionată. Cel dintîi Cuciuc, paricidul, și tatăl său Ali, ieșeanul escroc Harnav - avocat putred de bogat care sfîrșește în mizerie, țiganul-victimă Dincă și mama sa Maria, cocoana Profirița - stăpîna lor, alături de alte zeci și zeci de apariții transformă Suvenirele într-o imensă frescă de epocă, populată cu o varietate extraordinară
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
fost o uriașă comedie. Executată exclusiv de boierime, de tinerii din înalta aritstocrație cu studii în străinătate, ea a reprezentat un fel de "joacă de-a libertatea", constînd din semnări entuziaste de proteste și revendicări cu valoare pur verbală. Mișcarea ieșeană s-a consumat în întruniri și în discursuri ŕ la française, care se întrerupeau la prînz pentru a fi reluate după amiaza, la ore dinainte fixate. Reacția disproporționată și îngrozită a domnitorului Mihai Sturdza, prigonirea celor cîțiva bonjuriști, le-a
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
unei cotituri importante a scrisului poetic românesc, pe care avea s-o realizeze generația afirmată în anii '80 ai secolului trecut, poeții de aceeași vârstă biologică și literară cu cei, de pildă, de la Cenaclul de Luni bucureștean, de la Alma Mater (Dialog) ieșeană ori de la Forum-ul studențesc din Timișoara, au ezitat să exprime idei retoric-militante, optând pentru mai modesta întoarcere spre sine, reticenți față de orice tip de înregimentare, fie ea și Ťgeneraționistăť. Dovadă, răspunsurile foarte ponderate la ancheta publicată în Echinox în
Argumentul Echinox by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7149_a_8474]
-
ca și de părinții noștri": "Moș Luca, de te-a întreba cineva, de-acum înainte, de ce trag caii așa de greu, să spui că aduci niște drobi de sare de la Ocnă, și las' dacă nu te-a crede fiecare!..." Primul ieșean întâlnit la bariera orașului, în carne și oase, e un mucalit, care-i ia peste picior pe cei din "caravana" lui moș Luca (sătenii): "Moșule, ie sama de ține bine telegarii ceia, să nu ieie vânt; că Iașul ista-i
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
Liderul Iași, Gheorghe Nichita, a declarat, sâmbătă, într-o conferință de presă, că social-democrații ieșeni susțin ca PSD, și PC să meargă pe liste comune doar la alegerile parlamentare, nu și la cele locale, motivând că, separat, cele trei partide ar lua mai multe voturi. Gheorghe Nichita a precizat că sâmbătă a avut loc o
Nichita: PSD, PNL şi PC să meargă pe liste comune doar la alegerile parlamentare () [Corola-journal/Journalistic/49250_a_50575]
-
invocăm precum un memento necesar pentru cei ce ne succed. E o obligație nu doar culturală, ci și civică de la care nu ne-am putea deroga. Unul dintre cei ce o ilustrează cu probitate informațională și rigoare morală este universitarul ieșean Petru Ursache, reputat etnolog, estetician și istoric literar. Volumul d-sale, purtînd un titlu acut, Istorie, genocid, etnocid, propune încă un tablou al falsului teratologic pe care l-a întruchipat puterea comunistă. Sub lozinca fariseică a „eliberării” omului, siniștrii aventurieri
Sub comunism, cum se cuvine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5947_a_7272]
-
faptul că, prin ideile pe care le aruncă, predispune la polemici. E vorba de conferința intitulată „Alexandru Xenopol“, în cuprinsul căreia Giurescu, cu strictețe didactică și fără să-și îngăduie comentarii personale, redă principalele trăsături ale teoriei pe care cărturarul ieșean o elaborase în marginea disciplinei istoriei. Ideile lui Xenopol sunt cu atît mai atracțioase cu cît Călinescu, luîndu-le ca pretext pentru înfățișarea propriei interpretări, le supune unei nemiloase critici în eseul Istoria ca știință inefabilă și sinteză epică. Din contenciosul
Istoria valurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5723_a_7048]
-
de contradicții discursive. Cînd e vorba de distincția reversibil/ireversibil, Xenopol are dreptate, iar critica pe care i-o aduce Călinescu, deși fascinantă ca spectacol al limbii, e atinsă de nulitate, deoarece e hrănită de alte premise decît ale istoricului ieșean. Și totuși Călinescu are dreptate cînd definește istoria literară cu formula bine știută, căci ea e creație propriu-zisă, nu descriere a realității pe bază de raporturi obiective. Constantin C. Giurescu se mărgineș te la redarea seacă și corectă a viziunii
Istoria valurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5723_a_7048]
-
Candidații la șefia PDL, Emil Boc, Vasile Blaga și Theodor Paleologu, își vor prezenta, sâmbătă, moțiunile în fața democrat-liberalilor ieșeni. Este pentru prima dată când cei trei competitori se întâlnesc în aceeași zi cu reprezentanții unei filiale județene a partidului. Liderul interimar al PDL Iași, Mihaela Popa, a afirmat că sâmbătă primul care își va prezenta moțiunea va fi Vasile
Boc, Blaga şi Paleologu îşi prezintă moţiunile sâmbătă la PDL Iaşi () [Corola-journal/Journalistic/48660_a_49985]
-
Deputatul PDL de Iași Daniel Oajdea a cerut, duminică, demisia liderului interimar al filialei ieșene, Mihaela Popa, pentru modul în care a gestionat alegerile pentru șefia organizației municipale a PDL, în replică Popa spunând că Oajdea mai are să ceară și demisia întregului BPN. Daniel Oajdea a declarat, într-o conferință de presă, că președintele interimar
Oajdea a cerut demisia liderului interimar al PDL Iaşi () [Corola-journal/Journalistic/48771_a_50096]
-
întrucât nu aveau viză de flotant în municipiul Iași. De asemenea, deputatul Daniel Oajdea și-a anunțat demisia din Comisia de Organizare și Desfășurare a Alegerilor (CODA) a PDL Iași, aceeași decizie fiind anunțată, duminică, și de un alt deputat ieșean al partidului, Petru Movilă. În replică, președintele interimar al PDL Iași, Mihaela Popa, a afirmat că Daniel Oajdea a cerut la un moment dat și demisia premierului Emil Boc, lider al partidului și că mai rămâne să ceară și demisia
Oajdea a cerut demisia liderului interimar al PDL Iaşi () [Corola-journal/Journalistic/48771_a_50096]