1,048 matches
-
tradiția lui Emil GÎrleanu și a lui George Topîrceanu, În descrierea universului mărunt, al viețuitoarelor fără cuvânt. Nicăieri ca până la el lumea acestor viețuitoare, de la gâzele minuscule, la feluritele păsări (cocoși, rândunele, vrăbii, lăstuni, etc.) și patrupedelor casnice (vaci, măgari, iezi, purcei, căței, pisici, etc.) n-a căpătat un contur mai unitar și mai complex În cele mai felurite ipostaze, de la copil până la matur. Poetul coboară până la dimensiunea ludică a vieții. Din această poezie („Cântec de adormit Mițura”, „Versuri de seară
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Volumul cuprinde multe poeme ale eului însingurat („nu-mi auzisem glasul de două zile“), terorizat prin nopți de presimțiri nedeslușite, ajungând să dialogheze, personalitate scindată, cu propria singurătate („dar tu, singurătate ă...ț, tu ești chiar leoaica Niobe,/ cu un ied de gazelă hoțește-nfiat“). „Înăuntru“ nu înseamnă „acasă“: viziune puternic angoasată, susținută în mod repetat. O serie de poeme nocturne descriu o intimitate hărțuită („sunt unele nopți înguste cât o lamă de cuțit./ viața din jur s-a retras în pântec
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
frazei: "De îndată ce intră în odaie, o cuprinse neliniștea; totul i se părea atât de ciudat, încât își spuse..." (Frații Grimm, Scufița Roșie); * punctele de suspensie marcă a unui enunț neterminat ("Ia, acu mi-e timpul..." Ion Creangă, Capra cu trei iezi) sau a unor întreruperi/ pauze/ "bâlbâieli" în comunicare ("A, nu... știu unde ai rămas... la-a-a... Zâna Florilor..." Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica); * linia de dialog marcă a începutului replicii unei persoane/ unui personaj, a începutului vorbirii directe: "Bunico, e
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Vezi, asta-i asta: cașcavalul." (Emil Gârleanu, Când stăpânul nu-i acasă); în unele contexte, două puncte marchează o construcție eliptică: Ea: pe bancă.; * virgula marcă pentru: * imperativ: "Ei las', că l-oiu învăța eu!" (Ion Creangă, Capra cu trei iezi); * vocativ: " Da', bunicuțo, de ce ai o coșcogeamite gură?" (Frații Grimm, Scufița Roșie); * interjecție: "ia, întreabă că muieți-s posmagii?" (Ion Creangă, Povestea unui om leneș); * raportul de coordonare în propoziție ("Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
marcă pentru: * raportul de incidență: "Mâine au spus ei plecăm și nu ne mai putem întoarce decât peste un an." (Hans Christian Andersen, Lebedele); * raportul de subordonare: "Căprioara își aruncă picioarele în fugă fulgerătoare, în salturi îndrăznețe să încerce puterile iedului." (Emil Gârleanu, Căprioara); * construcții eliptice: "Așa se zicea pe vremea mea, când a ieșit întâi moda asta la copii marinel." (I. L. Caragiale, D-l Goe...); * punctele de suspensie între paranteze pătrate marcă a lipsei unui fragment dintr-un text citat
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
limba română se pronunță mai ușor succesiuni de tipul consoană surdă consoană surdă, consoană sonoră consoană sonoră, consoană sonoră vocală; * păstrarea prefixelor desși răsînaintea consoanei z: deszăpezi, răszice; * pronunțarea și scrierea cu ie-: la începutul/ în interiorul cuvintelor din fondul vechi: ied, iepure, ieri, ieșire, ieftin, iezer, trebuie, voie, baie, femeie; în formele verbelor neologice de conjugarea a IV-a (cu -i final la infinitiv) constituie, deraiez, atribuie; în neologismele care păstrează -iedin etimon proiect, ierarhie; * pronunțarea și scrierea cu eîn cuvinte
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
el știa o taină să aducă zori de ziuă. Tot umbla, umbla prin lume pe picioare lungi de aur și venea și la căsuța unui puișor de graur" (Spiridon Vangheli, Al cui e soarele?) (b) " Într-o zi, capra cheamă iezii de pe-afară și le zice: Dragii mamei copilași! Eu mă duc în pădure, ca să mai aduc ceva de-a mâncării. Dar voi, încuiați ușa după mine, ascultați unul de altul și să nu cumva să deschideți până ce nu-ți
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Dar voi, încuiați ușa după mine, ascultați unul de altul și să nu cumva să deschideți până ce nu-ți auzi glasul meu. Când voi veni eu, am să vă dau de știre, ca să mă cunoașteți..." (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) (c) "Un tată porunci fiilor săi să trăiască în bună înțelegere, dar ei nu-i dădeau ascultare. Atunci le ceru să-i aducă un târn și le spuse: Rupeți-l! Se tot străduiră feciorii, dar nu-l putură rupe. Tatăl
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin tainice-ascunzișuri, / Se ivesc pe jumătate / Păsărele ciufulite, / Alarmate / Și-ngrozite: / Cine-i?... Ce-i?... Ce-a fost pe-aici?.../ Ciripesc cu glasuri mici / Cinteze și pitulici." (George Topârceanu, Acceleratul) (d) "Fără Guguță nu se culegeau nucile în satul Trei Iezi. Guguță se cățăra unde nu ajungea cea mai lungă prăjină. Cine avea câte un pom mai înalt, tot la tatăl lui Guguță venea." (Spiridon Vangheli, Spărgătorul de nuci) (e) "Dacă închizi ochii și ai puțin noroc, vezi uneori un iaz
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de gheață pe ai țării umeri dalbi." (Vasile Alecsandri, Iarna) (d) "Când, iaca!... ce să vadă? Ș-apoi mai are când vede?... căci lupului îi scăpărau ochii și-i sfârâia gâtlejul de flămând ce era." (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) (e) "Zi frățâne-tău, zise Făt-Frumos calului său, să-și arunce stăpânu-n nori, și l-oi hrăni cu jaratec și l-oi adăpa cu pară de foc." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din Lacrimă) (f) " Apoi de! n-a învățat toată lumea carte
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
faceți pozna să deschideți, că-i vai de noi! Asta nu-i mămuca. Eu o cunosc de pe glas; glasul ei nu-i așa de gros și de răgușit, că-i mai subțire și mai frumos!" (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) (b) " Și bunica spunea, spunea înainte, și fusul sfâr-sfâr pe la urechi, ca un bondar, ca acele cântece din burienile în care adormisem de atâtea ori." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) (c) "Frumușel cățel aveți, zic eu cocoanii, după câteva momente de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-ți imaginezi. Aplicații Unități sintactice Indicați părțile de propoziție principale și părțile de propoziție secundare din textele de mai jos și precizați prin ce părți de vorbire sunt realizate: (a) " Apoi capra iese și se duce în treaba ei. Iar iezii închid ușa după dânsa și trag zăvorul. Dar vorba veche: Păreții au urechi și fereștile ochi". Un dușman de lup ș-apoi știți care? chiar cumătrul caprei, care de mult pândea vreme cu prilej ca să pape iezii, trăgea cu urechea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
treaba ei. Iar iezii închid ușa după dânsa și trag zăvorul. Dar vorba veche: Păreții au urechi și fereștile ochi". Un dușman de lup ș-apoi știți care? chiar cumătrul caprei, care de mult pândea vreme cu prilej ca să pape iezii, trăgea cu urechea la păretele din dosul casei, când vorbea capra cu dânșii." (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) (b) "Am ieșit puțin la soare, / Zise melcul surâzând... / În căsuța-mi de sidef / Nu mă ninge, nu mă plouă, / Nu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ochi". Un dușman de lup ș-apoi știți care? chiar cumătrul caprei, care de mult pândea vreme cu prilej ca să pape iezii, trăgea cu urechea la păretele din dosul casei, când vorbea capra cu dânșii." (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) (b) "Am ieșit puțin la soare, / Zise melcul surâzând... / În căsuța-mi de sidef / Nu mă ninge, nu mă plouă, / Nu m-atinge-un strop de rouă / Și de câte ori am chef, / Dacă vremea e frumoasă, / Îmi iau casa la plimbare, / Totdeauna sunt
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pe toată ziua dată de Dumnezeu să arunce câte șapte raze seci în lume." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (e) " Pe urmă se mai învârte cât se mai învârte prin casă, doar a mai găsi ceva, dar nu găsește nimic, căci iedul cel cuminte tăcea molcum în horn, cum tace peștele în borș la foc. Dacă vede lupul și vede că nu mai găsește nimic, își pune în gând una: așază cele două capete cu dinții rânjiți în ferești, de ți se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
capete cu dinții rânjiți în ferești, de ți se părea că râdeau, pe urmă unge toți păreții cu sânge, ca să facă și mai mult în ciudă caprei, ș-apoi iese și-și caută de drum." (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) (f) "Vorbele tale, bărbate, sunt sfinte pentru mine, pentru că de aceea bărbatul este bărbat. Nu sunt vinovată întru nimic, căci n-am judecat pe acei jeluitori, ci le-am spus numai unde este stăpânul lor. Dar dacă d-ta găsești
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
povestea așa, ș-am mai încălecat pe-o roată și v-am spus jitia toată; și unde n-am mai încălecat pe-o căpșună și v-am spus, oameni buni, o mare și gogonată minciună !" (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) (d) "Literatura pentru copii se constituie din ansamblul creațiilor literare populare și/ sau culte (aparținând literaturii române și/sau universale) accesibile, prin conținut și formă, copiilor de diferite vârste și valorificabile în formarea acestora, în cadrul activităților școlare și extrașcolare." (Literatura
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
au, ne-am neam; ( b) perechile de omografe: copii copii, uită uită; (c) perechile de paronime: solitar solidar; (d) cratima și punctul ca semne de ortografie. 10. Analizați sintactic fraza: "Pe urmă se mai învârte [...], dar nu găsește nimic, căci iedul cel cuminte tăcea molcum în horn, cum tace peștele în borș la foc. ... lupul [...] așază cele două capete cu dinții rânjiți în ferești, de ți se părea că râdeau, pe urmă unge toți păreții cu sânge, ca să facă și mai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
capete cu dinții rânjiți în ferești, de ți se părea că râdeau, pe urmă unge toți păreții cu sânge, ca să facă și mai mult în ciudă caprei, ș-apoi iese și-și caută de drum." (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) Testul nr. 24 1. Tipologia subiectelor prezentare, exemplificare (după un criteriu) 2. Relații semantice în limba română antonimia (ilustrare cu definire, tipologie după un criteriu, exemplificare) 3. Adverbul clasificare după un criteriu, exemplificare 4. Identificați și precizați grupurile de sunete
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de omofone: vor v-or, ia i-a; (b) perechile de omografe: zori zori, cântă cântă; c) perechile de paronime: eminent iminent; (d) apostroful și punctul ca semne de ortografie. 10. Analizați sintactic fraza: "Și, nici una, nici două, haț! pe ied de gât, îi rătează capul pe loc și-l mănâncă așa de iute și cu așa poftă, de-ți părea că nici pe-o măsea n-are ce pune. Apoi ridică chersinul binișor, înșfacă iedul de urechi și-l flocăiește
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nici una, nici două, haț! pe ied de gât, îi rătează capul pe loc și-l mănâncă așa de iute și cu așa poftă, de-ți părea că nici pe-o măsea n-are ce pune. Apoi ridică chersinul binișor, înșfacă iedul de urechi și-l flocăiește și-l jumulește și pe acela de-i merg petecele!..." (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) Bibliografie selectivă Academia Română. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" (1998). Dicționarul explicativ al limbii române. Ediția a II
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
așa poftă, de-ți părea că nici pe-o măsea n-are ce pune. Apoi ridică chersinul binișor, înșfacă iedul de urechi și-l flocăiește și-l jumulește și pe acela de-i merg petecele!..." (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) Bibliografie selectivă Academia Română. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" (1998). Dicționarul explicativ al limbii române. Ediția a II-a. București: Editura Univers Enciclopedic. Academia Română. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" (2005). Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vin din viitor sau din trecut. Una din legile care guvernează această lume este ubicuitatea. Mașa simbolizează glia, eternul feminin. După plecarea Extraterestrului, „În pântecele ei rotund ca un dovleac, plin de formule și de cifre, Încrucișându-și cornițele de ied, noul Adam și noua Evă, mișcând din copite, se pregătesc să iasă-n lume...“. Mesajul cărții, după cum vedeți, e unul apocaliptic. În ceea ce privește Locomotiva Noimann, aici sondez existența din mai multe unghiuri. Urmărim pe de o parte drama și degringolada lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
Vasile, Mereuță Marcel, Adomnică Ioan, Șchiopeț Constantin etc. Unii oieri văzând lipsa de interes pentru lâna oilor, au trecut la creșterea și înmulțirea caprelor care de obicei dau lapte mai mult și mai gras, iar primăvara dau naștere la 2-3 iezi. Porcii se creșteau și se cresc aproape în fiecare gospodărie pentru nevoile proprii și pentru comercializare. Se creșteau și se cresc rase locale. în ultimul timp au început să fie îmbunătățite și rasele de porci prin aducerea de noi rase
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
varză călită, castraveți sau gogoșari murați. CARNAT DE PORC IN AMESTEC CU CARNE DE VANAT 2 kg. de carne tocată de vită, 1 kg. de slănină tăiată cu cuțitul mărunt, 4 - 5 kg. de carne de vânat tocată - porc, iepure, ied - usturoi, piper măcinat, cimbru, enibahar, după gust, 400 ml de apă sau supă de la carne, sare. Condimentele le amestecăm cu apa și le lăsăm să se înmoaie câteva minute. Carnea se amestecă foarte bine și adăugăm câte puțină apă cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]