14,062 matches
-
n-are nici o importanță ce scriu ziarele occidentale, noi să fim sănătoși! Ei bine, tocmai în asta constă ticăloșia: contează al dracului de mult ce spun ziarele și televiziunile occidentale! Dacă la București politicieni de două parale își permit să ignore opinia presei, la Washington, la Berlin sau la Londra așa ceva e de neimaginat. Dacă "New York Times"-ul scrie (cum a și scris!) că România nu mai are ce căuta în N.A.T.O. , să fie limpede că părerea editorialistului e automat
Stafia are pulsul mărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16550_a_17875]
-
o țară mai ieftină, Spania. El, Vincent, tînjește după confortul elvețian, nu înțelege nimic din solara Spanie, nu poate și nici nu vrea să se adapteze. Ea, Florence, pare că își regăsește în noua țară o viață pe care a ignorat-o ani de zile, viața de scriitoare. Ea e cea care povestește. Despre toată tristețea vieții de soție a cărei vocație e sistematic ironizată de un soț cinic și plictisit. Poate prea cinic și prea plictisit, dar schematismul e rațiunea
Din liniștita Elveție by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16591_a_17916]
-
Șerban, nu doar modernă în spirit și limbaj, ci, mai ales, exemplificatoare pentru stilul dramaturgic al autoarei. Problema traducerilor, a actualității discursului este una reală, cu semnificații majore în arta spectacolului și, paradoxal, tratată la noi cu suficiență, dacă nu ignorată de-a binelea. Așa cum mărturisea și Șt. Augustin Doinaș, a traduce nu înseamnă a găsi echivalentul unui cuvînt într-o altă limbă. Înseamnă a scrie, pur și simplu, o operă de artă autonomă, în fond încărcată de filonul filosofic sau
Eros și Thanatos by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16579_a_17904]
-
MacMordie. Pierd o groază de timp ca să-l aduc pe bietul om pînă aici, iar tu, în semn de bun venit, îi pregătești un fel de Bătălie pentru Anglia. Bietul om stătea într-un colț, pe podeaua liftului. MacMordie îl ignoră. - Produsul trebuie să fie expus și este evident că a avut parte de expunere. Povestea asta o să fie bomba zilei la televiziuni. Nu m-aș mira ca unii să transmită în direct, chiar acum, cu buletine speciale de știri. - Minunat
Tom Sharpe "Marea aspirație" (fragment) by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/11824_a_13149]
-
și au vorbit apropo de ei ca de "cinema du look", care se traduce simplificat prin imagine = mesaj. 2. Coloana sonoră te mai face să uiți de scenariu. Marele albastru e unul dintre acele filme rare în care aproape poți ignora sunetul diegetic. Între imagine și cel non-diegetic există însă o chimie palpabilă. Firește, cele două rezonează empatic. Diferența sare în ochi - pardon, în urechi - dacă ne gândim la Alexandru al lui Oliver Stone unde muzica impune și semnalizează ca un
În apărarea Marelui albastru by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11845_a_13170]
-
posibilitatea să vadă ceva din culisele vieții literare). Tot ce scrie Marin Mincu este demn de interes. Articolele sale pot să placă sau să scandalizeze, pot să stîrnească admirația sau furia, dar, cu siguranță, ele nu au cum să fie ignorate. Stilul zarifopolian, ironia discretă, dar necruțătoare, logica impecabilă orientată permanent direct spre inima problemei aflate în discuție, lipsa de complexe în fața miturilor de tot felul (de la cele ale lumii literare, la cele politice), atitudinea de frondă cordială, relaxată, la adresa mecanismelor
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]
-
esențială în raporturile omului cu Dumnezeu, cu spațiul, cu timpul. Cercul, fără să fie construit, ca alte figuri, din muchii și unghiuri, echilibrează perfecta simetrie și perfecta spontaneitate. E, practic, expansiunea unui proiect de autor. De aceea, critica lui Poulet ignoră forma, îndreptîndu-și atenția spre motivațiile "centrului" care a generat-o. Aruncînd coaja, cu tot cu experiențele conținute în ea, refuză, de fapt, imanentismul. Opus va proceda Jean-Pierre Richard, despre care Mircea Martin scrie aproape entuziast. E vorba, de fapt, despre aceeași adecvare
Critica în arabesc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11859_a_13184]
-
privințe, atât pentru acest prieten cât și pentru mine personal. În toate scrierile biografice pe care mi le-ați trimis nu scrie nimic ,chiar nimic, despre aceste împrejurări foste, atât de importante. Cum poți face biografii trecându-le cu vederea? Ignorându-le? În cursul anilor de studii, când ne formam, legăturile dintre noi erau zilnice. După masă, pe la orele 5, Jenică se înființa; deseori mai veneau încă trei patru colegi. V-am mai scris despre asta. Atunci locuiam în casa bunicului
Mărturii inedite despre Ion Țuculescu - In memoriam Eugenia Iftodi by Dr. S. Sturdza () [Corola-journal/Journalistic/11869_a_13194]
-
a relevat primul în Miorița "solidaritatea sufletului românesc cu spațiul". Solidaritatea culturii cu spațiul e un principiu, o aplicație a filosofiei spengleriene, pe care Blaga o recunoaște ca atare, se revendică în mod deschis de la ea, iar Dan Botta o ignoră, ba, mai mult, o consideră o invenție a sa. Abia specificul românesc al acestei solidarități cu spațiul (specific pe care Blaga l-a sintetizat în "spațiul mioritic") înseamnă o contribuție originală, iar particularitatea acestor interpretări Blaga nu a împrumutat-o
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
de la oamenii care se comportă mai atroce decât alienii până la corpuri mutilate (actorul Dominique Pinon interpretează rolul unui invalid în ale cărui picioare un "coleg" țintește cu cuțite) și la specii încrucișate. Feministele au comentat adeseori că genealogia maternă este ignorată, bătându-se apa-n piuă pe complexul lui Oedip. Or, problematica pe care se axează Jeunet privește relațiile dintre femei din cadrul "familiei", chiar dacă e vorba de specii diferite. Contaminarea genetică o obligă pe Ripley la un statut intermediar: pe ea
Cafteala extratereștrilor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11913_a_13238]
-
trec cu vederea că vreme de peste două sute de ani mișcările politice ale afro-americanilor au fost înscrise în idiomul religios și au fost ghidate de lideri religioși (situație ce continuă în bună măsură pînă în ziua de azi). Ei par să ignore că în America, spre deosebire de Europa de Vest, circa 90% din populație exprimă, mai mult sau mai puțin clar, credința sa în Dumnezeu și în instituțiile religioase. De altfel, observăm aici un unghi interesant. Tocmai etosul muncii (în curs de rapidă dispariție în
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
din calculator, îi oferă și femeii posibilitatea de a-și striga frustrările și dezamăgirea. Din acest moment nu mai există cale de întoarcere. Viața ambilor soți este iremediabil distrusă. Ei conștientizează prea tîrziu o stare de fapt pe care au ignorat-o nepermis de multă vreme. Carmen Firan este o scriitoare foarte atentă la micile probleme ale cotidianului. Fină observatoare a universului casnic, dotată cu spirit de analiză, autoarea problematizează în permanență. Fără a rupe gura tîrgului, proza sa - care poartă
Clipa dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11898_a_13223]
-
plăcut o fetiță, că el m-a pupat un pic pentru că iubește fetițele, înțeleg ce spune? Că acesta trebuie să fie secretul nostru, al mersului pe motocicletă, că trebuie să nu afle nimeni. Bine? Nu i-am răspuns, l-am ignorat tot timpul, de fapt îmi era foarte rușine de tot, îmi dădeam seama că s-a întâmplat ceva ce la vârsta mea nu ar fi trebuit să se întâmple, că el era vinovatul, până la urmă a pornit motocicleta și ne-
Motocicleta Roșie. In: Destine literare by Hanna Bota () [Corola-journal/Journalistic/73_a_145]
-
nici curajul să mă mai zbat pentru supraviețuire. Am ajuns la bătrânețe, muncind toată viața și acumulând, la vedere, eșecuri și merite, să cred că domeniul meu, sufletul meu, dreptul meu la liniște, nu sunt nici de lepădat, nici de ignorat. Nici de lepădat și nici de ignorat, cum nimic din ce este omensc în greșeală și nevinovăție. De fapt, ce mi s-a întâmplat ieri, și de ce simt că și numai a relata întâmplarea, este un lucru de speriat? Pentru
Despre supraviețuire by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11936_a_13261]
-
supraviețuire. Am ajuns la bătrânețe, muncind toată viața și acumulând, la vedere, eșecuri și merite, să cred că domeniul meu, sufletul meu, dreptul meu la liniște, nu sunt nici de lepădat, nici de ignorat. Nici de lepădat și nici de ignorat, cum nimic din ce este omensc în greșeală și nevinovăție. De fapt, ce mi s-a întâmplat ieri, și de ce simt că și numai a relata întâmplarea, este un lucru de speriat? Pentru a-l face să înțeleagă pe bunul
Despre supraviețuire by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11936_a_13261]
-
profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj. Deși colabora la "Gândirea", e plauzibilă, după cum va mărturisi în 1941, ipoteza că, ocupat cu treburile diplomatice, i-a scăpat notița infamantă a lui Dan Botta. S-ar putea să o fi ignorat cu bună știință, dintr-un calcul: Dan Botta era simpatizant declarat al extremei drepte, aflată în ascensiune, iar diplomatul Blaga evita înțelept implicațiile politice, fie și printr-un nedorit ricoșeu. În primăvara și vara lui 1941, când schimbul de replici
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
de puține ori perspectiva Autorului este schematică și deformatoare. În acest context cartea Elenei Zaharia Filipaș, Studii de literatură feminină, apărută de curând la Editura Paideia, este binevenită, cu atât mai mult cu cât încearcă să exploreze un spațiu aproape ignorat de istoriile noastre literare. Deși conceptul însuși de "literatură feminină" mi se pare oarecum discutabil ( G.Călinescu îl folosește la noi, printre cei dintâi, în cunoscutul capitol din monumentala sa Istorie ...), întrucât pare să sugereze un soi de enclavizare, demersul
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
munca literatului nu mai poate fi o profesiune. A face literatură ajunge a fi sinonim cu a tăia câinilor frunză" (p. 58). Ar merita să mai discutăm o dată și astăzi despre literatură ca marfă, pentru că societatea ne obligă. Fără a ignora tradiția (cu Alexandrescu, Alecsandri, Bălcescu, Odobescu, Eminescu și Coșbuc - singurii numiți), Caragiale consideră drept spirite tutelare ale actualității sfârșitului de secol XIX pe Hasdeu și Maiorescu, relevând adversitatea simptomatică dintre ei (p. 59-74). Își încheie auto-interviul cu detestarea fățișă și
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
că tocmai privatizarea culturii are efecte depolitizante și conformiste. După ce s-a constatat că nici măcar cele mai extremiste forme de antiartă nu au reușit să submineze consumul de artă, teoreticienii au formulat celebrul paradox al legitimării pe care Babias îl ignoră cu bună știință deși se folosește de efectele lui: cu cât experimentele reușesc să diminueze mai mult autonomia artei, cu atât aceasta devine proprietate exclusivă a puterii de expunere. Dincolo de inexactități (Rammstein nu intraseră pe piața americană în 1998), exagerări
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
n-am o părere chiar atît bună despre Marta Petreu. Iar unii dintre intervievați, Zigu Ornea, Mircea Zaciu, Cornel Regman și Marian Papahagi, au dispărut între timp și aș fi vrut să-i reaud. Mai ales pe Zigu. Așa că am ignorat cronologia Martei Petreu și am început cu discuția ei cu Z. Ornea. Apoi am trecut la profesorul Zaciu. Din aproape în aproape am ajuns la prietenii pe care mai mult îi citesc sau îi aud la televizor decît îi întîlnesc
Ce vrea Marta Petreu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11990_a_13315]
-
premeditată și o anesteziere subtilă în fața oricărui stimul care ar putea să-i provoace bietei rațiuni vreo durere, oricît ar fi ea de mică. Socotind, în mod ipocrit și meschin, că audiența este exclusiv o problemă cantitativă, de inventar, și ignorînd cu desăvîrșire substanța și calitatea ei, ne mințim cu aceeași nerușinare după care capul de locuitor statistic al lui Ceaușescu mînca mai ceva ca o cîrtiță (adică de două ori greutatea), în vreme ce gura bietulului locuitor de la coadă mînca doar lozinci
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
sa existență reală. Confuzia din mintea sa este chiar angoasa creatorului contemporan, tot mai neînțeles într-o lume care pare a-și fi rătăcit definitiv sistemul de valori. Face Răsvan Popescu o precizare ale cărei valențe autobiografice sînt greu de ignorat: Ce rost are cartea asta într-o lume care fuge de carte? Și chiar cînd se mai deschide cîte una, este politică sau memorialistică. Încet, încet, literatura se retrage dintre noi, face loc imaginii. Numai ea poate uni milioane de
Cartea sau filmul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11996_a_13321]
-
a unor păreri vechi, sau măcar în parte învechite. Spune, mai apoi, că "trăim însă în timpuri neasemuit de rare". Constatarea e, în anii aceia, oarecum de domeniul evidenței. O va întări Eliade, deosebind istoria de cultură, dar neputînd, totuși, ignora influențele pe care prima le "întinde" spre cea de-a doua. O va arăta, mai clar, acea litterature au service de la revolution, arta ca manifest al unei ordini sociale. Cînd Lovinescu începe să-și pună problema "schimbărilor" de tot felul
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
exegetic, dorind a surprinde nu un creator "rafinat" prin prisme metodologice, ci unul "primitiv, simplu", capabil a-și înfățișa prospețimea primordială unui receptor așijderea proaspăt, sustras consecințelor sedimentării unor interpretări mai mult ori mai puțin abuzive, "care pur și simplu ignoră Ťce-a vrut să spună poetulť sau Ťce înseamnă cutare lucru sau gestť dintr-un vers de-al său". Sub masca "bătrînească", "demodată", se află un tip de sensibilitate pudică și de concepție constructivă, disponibile la operații într-o gamă verificată
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
numere, bob cu bob, o oală de fasole, putea să aibă răbdarea de a înfrunta mașinăria fantastică de nuanțe a Regizorului absolut, luîndu-și adio de la reprezentația diurnă. În momentul în care se apropiase de ele, încă mai discutau cu aprindere, ignorându-l. Mai stătu puțin, să nu le tulbure. Cum avea un prilej, Menaru îi ghicea pe loc femeii tinere îndrăgite, în Coran, în ceașca de cafea, în ghioc, cum se nimerea. Acum, privind atent, desluși ghiocul. Vorbea în el, ca
Asfințit cu ghioc (VII) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12005_a_13330]