1,552 matches
-
perioada statului național-legionar I.G.J. a trebuit să rezolve numeroase conflicte apărute între autoritățile locale și reprezentanții mișcării legionare, care comiteau abuzuri încălcând dispozițiile legale și fiind tolerați de șefii lor. Poliția legionară, în mod special, s-a remarcat prin nenumărate ilegalități, excese și abuzuri atât față de populația civilă, cât și față de jandarmi. Statisticile jandarmilor, până la rebeliunea din ianuarie 1941, au înregistrat 450 cazuri de maltratări, 323 sechestrări de persoane, 88 violări de domiciliu, 1081 confiscări de bunuri, 1162 vânzări forțate, 260
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și apoi eliminate componentele din Secția a II-a și Secția Contrainformații din S.S.I. O dată cu formarea guvernului Petru Groza, în cadrul structurilor de pază au fost introduși și comuniști fideli, cei care au avut sarcini asemănătoare față de unii lideri și în ilegalitate. Structura a primit, din a doua parte a anului 1945, denumirea de «Grupa Ministerială», tocmai pentru a evidenția că se ocupă cu paza și protecția noilor demnitari comuniști. Deși această specializare nu s-a dovedit una ușoară, în care meseria
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a celui audiat sau a familiei acestuia. Dacă dezbaterile asupra raportului comisiei relevă existența unor abateri grave în activitatea unui membru al guvernului, Senatul poate cere primului-ministru destituirea acestuia. În ipoteza în care dezbaterile asupra raportului comisiei dezvăluie abuzuri și ilegalități în activitatea guvernului, Senatul poate înainta Adunării Deputaților o moțiune de cenzură asupra activității guvernului; Adunarea Deputaților va proceda potrivit propriului regulament. 3. Comisii speciale Articolul 52 Senatul își va putea constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte legislative complexe
HOTĂRÎRE nr. 13 din 26 iunie 1990 privind Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106802_a_108131]
-
dispune, după caz, efectuarea unor anchete, audieri sau solicită informațiile pe care le socotește necesare; ... d) cere autorității publice ori funcționarului public în cauză, în situațiile în care se constată încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești, să ia măsuri în vederea înlăturării ilegalităților, reparării pagubelor și repunerii persoanei lezate în drepturile sale, potrivit legii; ... e) urmărește soluționarea legală a cererilor, în baza recomandărilor sale, si sesizează, în caz de nerespectare a acestora, autoritatea administrației publice ierarhic superioară, respectiv prefectul, Guvernul său Parlamentul, potrivit
REGULAMENT din 29 octombrie 1997 de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116782_a_118111]
-
au încetat temeiurile acesteia. Întreruperea anchetei pune capăt cursului cererii. Încetarea procedurii i se va aduce la cunoștința petiționarului. Articolul 42 După finalizarea lucrării și întocmirea referatului care cuprinde faptele constatate și recomandările cu privire la măsurile ce trebuie luate în vederea înlăturării ilegalității comise, a reparării daunelor produse și a repunerii persoanei lezate în drepturile sale, se vor face comunicări, potrivit legii, atât petiționarului, cât și autorității administrației publice în cauză. Atunci cand titularul lucrării constată, în baza documentației primite împreună cu cererea, că faptele
REGULAMENT din 29 octombrie 1997 de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116782_a_118111]
-
se extinde asupra adjuncților săi, precum și asupra personalului aflat în serviciile sale, sub sancțiunea prevăzută de legea penală. ... Articolul 21 (1) În exercitarea atribuțiilor sale, Avocatul Poporului emite recomandări. ... (2) Prin recomandările emise, Avocatul Poporului sesizează autoritățile administrației publice asupra ilegalității actelor sau faptelor administrative. Sunt asimilate actelor administrative tăcerea organelor administrației publice și emiterea tardivă a actelor. ... (3) Recomandările Avocatului Poporului în Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenție emise în cazul constatării unor neregularități au ca scop înlăturarea
LEGE nr. 35 din 13 martie 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117250_a_118579]
-
drepturile persoanei fizice și va cere să reformeze sau să revoce actul administrativ și să repare prejudiciile produse, precum și să repună persoana fizică lezată în situația anterioară. ... (2) Autoritățile publice în cauză vor lua de îndată măsurile necesare pentru înlăturarea ilegalităților constatate, repararea prejudiciilor și înlăturarea cauzelor care au generat sau au favorizat încălcarea drepturilor persoanei lezate și vor informa despre aceasta instituția Avocatul Poporului. ... Articolul 24 (1) În cazul în care autoritatea administrației publice sau funcționarul public nu înlătură, în
LEGE nr. 35 din 13 martie 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117250_a_118579]
-
generat sau au favorizat încălcarea drepturilor persoanei lezate și vor informa despre aceasta instituția Avocatul Poporului. ... Articolul 24 (1) În cazul în care autoritatea administrației publice sau funcționarul public nu înlătură, în termen de 30 de zile de la data sesizării, ilegalitățile comise, instituția Avocatul Poporului se adresează autorităților administrației publice ierarhic superioare, care sunt datoare să îi comunice, în termen de cel mult 45 de zile, măsurile luate. ... (2) Dacă autoritatea publică sau funcționarul public aparține administrației publice locale, instituția Avocatul
LEGE nr. 35 din 13 martie 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117250_a_118579]
-
Articolul 25 (1) Avocatul Poporului este îndreptățit să sesizeze Guvernul cu privire la orice act sau fapt administrativ ilegal al administrației publice centrale și al prefecților. ... (2) Neadoptarea de către Guvern, în termen de cel mult 20 de zile, a măsurilor privitoare la ilegalitatea actelor sau faptelor administrative semnalate de Avocatul Poporului se comunică Parlamentului. Articolul 26 (1) Instituția Avocatul Poporului va aduce la cunoștința persoanei care i-a adresat petiția modul de soluționare. Acesta poate fi făcut public de către Avocatul Poporului prin mijloace
LEGE nr. 35 din 13 martie 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117250_a_118579]
-
ordone eliberarea să dacă detenția este ilegală". Sensul normei citate nu este cel al unei căi de atac la o altă contestare jurisdicționala anterioară, ci numai acela de a conferi persoanei arestate sau deținute posibilitatea de a se plânge de ilegalitatea măsurii privative de libertate luate împotriva sa, prin sesizarea unui tribunal competent. Acestei cerințe îi răspunde textul art. 140^1 din Codul de procedură penală, iar, daca dispozițiile art. 141 din același cod deschid calea recursului la încheiere doar pentru
DECIZIE nr. 38 din 26 februarie 1998 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 141 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120725_a_122054]
-
marxiștii au avut întotdeauna foarte multe și serioase probleme cu populația din mediul rural. Partidele aveau deci conducători și membri aleși preponderent din rîndul intelectualilor. În perioada interbelică, ele s-au aflat în cea mai mare parte a timpului în ilegalitate. Existența lor, pe față sau clandestină, servea adesea drept scuză pentru recurgerea la măsuri polițienești represive și pentru abolirea drepturilor civile, constituind astfel o justificare convenabilă pentru luarea unor măsuri anticonstituționale de către guvernele de dreapta aflate la putere. Mișcarea comunistă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
împotriva oponenților. Măsura fusese îndreptată contra comuniștilor, iar acuzațiile aduse Partidului Țărănesc și liderilor lui se refereau la cooperarea acestora cu Kominternul. Alegerile din februarie 1925 au avut deci loc în condițiile în care principalul partid croat fusese trecut în ilegalitate, iar liderii lui, care se bucurau de o mare popularitate, erau în închisoare. Cu toate acestea, rezultatele voturilor au rămas neschimbate. Trebuie să subliniem că scoaterea în afara legii a unui partid nu însemna neapărat că membrii și susținătorii acestuia nu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
zile. Ea a trebuit să facă față problemelor legate de Marea Depresiune, însă nici ea nu i-a putut stăpîni pe membrii ORMI, fiind confruntată și cu o recrudescență a provocărilor venite din partea susținătorilor comuniștilor. După ce partidul fusese scos în ilegalitate în 1924, unii dintre membrii săi emigraseră, iar alții se alăturaseră unei organizații de acoperire, Partidul Muncitoresc Bulgar, fondat în 1927. Comuniștii au continuat să aibă propriile lor sindicate. În alegerile din 1931, din rîndul Partidului Muncitoresc au fost aleși
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
dictaturile, acest guvern a trecut imediat la suprimarea oricărui fel de opoziție posibilă. Partidele politice au fost scoase în afara legii, iar liderii lor au fost întemnițați sau nevoiți să declare că vor sprijini noul regim. Partidul Comunist a trecut în ilegalitate. Presa era strict controlată, iar educația supravegheată îndeaproape. Cu toate acestea, în ciuda metodelor dure adoptate împotriva stîngii, au fost totuși luate unele măsuri reformatoare. Deși grevele erau ilegale, iar sindicatele desființate, guvernul a fixat un salariu minim și a încercat
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
menționăm că Rusia sovietică nu juca nici un rol în aceste calcule. Nici un guvern est-european nu avea încredere în ruși și nici nu era tentat să colaboreze cu ei. Politica sovietică era sprijinită numai de partidele comuniste, care fuseseră trecute în ilegalitate și ai căror lideri emigraseră sau fuseseră condamnați la închisoare. Din tabăra Axei, rolul major în politica balcanică era jucat în continuare de Mussolini. Diplomații germani afirmau tot timpul că nu aveau nici un obiectiv politic în Balcani. Pînă în 1940
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Mușanov și agrarianul de dreapta Ghișev au primit sentințe la mulți ani de temniță. Guvernul a admis că au fost executate 2.138 din cele 10.897 de persoane judecate, dar cifrele reale au fost incontestabil mult mai mari.20 Ilegalitatea și brutalitatea acestor proceduri au avut ca efect imediat terorizarea unei mari părți a populației și încurajarea adoptării unei atitudini obediente. Cel mai puternic adversar al preluării controlului deplin asupra guvernului de către comuniști era Uniunea Agrară, care era încă cel
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
simpatizanți, înarmați și ei. Ca să-i anihileze influența, Makarios a încercat să întărească poliția aflată sub controlul lui. Arhiepiscopul beneficia și de susținerea facțiunilor aripii stîngi din insulă; acestea nu voiau unirea cu Grecia, unde Partidul Comunist era acum în ilegalitate. De fapt, insula devenise o ascunzătoare pentru cei care fugeau de regimul militar. Existau deci trei facțiuni: Makarios și suporterii lui, Grivas și detașamentele sale înarmate și comunitatea turcă, aceasta din urmă primind arme din Turcia. În 1967, ajutate de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în 1924, prin ilegalizarea Partidului Comunist, care a recepționat "furia burgheziei și moșierimii" (Roller, 1952, p. 580). Eroismul luptei muncitorești dusă de PCR este evidențiat de faptul că Partidul "nu a părăsit lupta în ciuda teroarei. El a dus munca în ilegalitate" (Roller, 1952, p. 582). Din obscuritate a fost organizată "lupta Partidului Comunist din România pentru ieșirea revoluționară din criză", prin luptele de la Lupeni (1929), luptele ceferiștilor din anul 1931, totul culminând în "marea luptă a ceferiștilor și petroliștilor din ianuarie-februatie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vigoare, cu consecințe legale; b) cele nerecunoscute, dar acceptabile și acceptate, care, chiar dacă prezintă variații și oscilații însemnate, nu sînt, totuși, ilegale; c) cele nerecunoscute și care lovesc chiar în bazele sistemului și ale organizării sale, avînd diferite grade de ilegalitate sau de extralegalitate. Sistemele politice înregistrează diferențe semnificative în capacitatea de a atrage noi forme de participare, în flexibilitatea sau rigiditatea față de noile întrebări, de noile argumente, de noile subiecte. Acțiuni individuale În cele din urmă chiar dacă activitățile și atitudinile
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
colaboratorii săi apropiați. Dimpotrivă, s-a demonstrat că liderul totalitar își poate exercita puterea nu numai într-o manieră arbitrară, ci chiar recurgînd la teroare. Așa cum a arătat Hannah Arendt, "dacă legalitatea este esența guvernului care nu este tiranic și ilegalitatea a celui tiranic, teroarea este esența puterii totalitare" [1976, 636; se recomandă și analiza cruzimii ca cel mai neliberal dintre vicii în Shklar 1984]. Așa cum observă unii autori, însă, teroarea caracterizează regimurile totalitare numai în faza de instaurare și de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
bombă. Sorin Roșca Stănescu a venit la Iași și a făcut o anchetă pe care a publicat-o în Viața studențească. Iar vizavi de studenții străini, menționați în text, accentul cădea pe directorul educativ sau administratorul de cămin care săvârșeau ilegalități cu aceștia privind cazarea, intrarea fetelor în cămine, la chefuri și alte chestii. S. B.: Și bănuiesc, erau probleme și la examene. D. T.: Categoric da. S. B.: Dacă un student își făcea intrarea cu o șpagă pentru intrarea la
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
unei dispariții totale și între ideologia comunistă aparent la polul opus (...) alegerea ca în tragediile antice era dinainte determinată". În ceea ce-l privește pe scriitorul Norman Manea 9, acesta, influențat de o anumită mistificare a istoriografiei post-comuniste, susține că "în ilegalitate și în 1945 este posibil și este chiar probabil că majoritatea membrilor de partid aparțineau minorităților naționale". Ceea ce explică, după el, că "acum tot comunismul este dat pe seama rușilor, a evreilor, a ungurilor". Însă Manea se întreabă, pe drept cuvânt
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Cairo"15. Faptul că numeroși evrei, dincolo de importanța lor procentuală în populația țării, s-au înrolat în rândurile Partidului Comunist după ce au supraviețuit coșmarul anilor de urgie nazistă rămâne confirmat. În schimb, în ce privește măsura participării evreilor la mișcarea comunistă în ilegalitate și a rolului îndeplinit de aceștia în cucerirea puterii și a instaurării regimului comunist în România, aceste interogări au primit răspunsuri exagerate la extrem sau de-a dreptul eronate. Mă refer aici la răspunsuri categorice care afirmă, de exemplu, că
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
îndeplinit de aceștia în cucerirea puterii și a instaurării regimului comunist în România, aceste interogări au primit răspunsuri exagerate la extrem sau de-a dreptul eronate. Mă refer aici la răspunsuri categorice care afirmă, de exemplu, că membrii P.C.R. în ilegalitate "erau în marea lor majoritate evrei 16" și că "majoritatea membrilor din conducerea Partidului Comunist din România (...) erau evrei, la începuturile istoriei sale"17. Deficiența acestor afirmații nu provine din lipsa de documentație istorică adecvată, ci se explică mai degrabă
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
în 1946 din ordinul lui Gheorghiu-Dej și cu acordul Anei Pauker, al lui Vasile Luca și al lui Teohari Georgescu. Ne interesează în această culegere de documente faptul că ea conține un număr de 263 de nume de comuniști în ilegalitate, membri de partid de rând, responsabili de organizații locale și regionale, precum și membri în Comitetul Central și în Secretariatul C.C. Nu lipsesc nici nume de comuniști care au cedat presiunilor exersate asupra lor în stare de arest și au devenit
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]