1,350 matches
-
destinul ei, bucurându-se, timp de decenii, de o popularitate uriașă, În patrie și În străinătate. Din punct de vedere ideologic, În condițiile reacției adverse pe care o provocase Revoluția Franceză În Marea Britanie, mișcarea condusă de O’Connel evolua Între iluminismul și conservatorismul reformist din descendența gândirii politice a lui Edmund Burke XE "Burke" și un liberalism de coloratură națională. Ca urmare, ea va promova În exclusivitate lupta constituțională și legalismul, dublate de loialismul monarhic, În credința sinceră că violența și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
urbariale, a accesului În funcții și a dreptului de reprezentare În Dietă, cu dezbaterile din jurul aceleiași probleme a „uniunii”, nedorită de românii ardeleni, ca și de irlandezii catolici din Irlanda. Pe plan ideologic, se poate sesiza aceeași evoluție concordantă, de la iluminismul reformist și liberalismul timpuriu văzute ca alternative la revoluție, spre radicalizare și afirmarea curentului revoluționar. 3. Difuzarea problemei irlandeze: contextul european și românesc Datele de bază ale problemei irlandeze au cunoscut o largă difuzare În Europa prerevoluționară. Prima filieră a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se pot desprinde totuși câteva opțiuni diferite, În raport cu cele ale gazetei brașovene. În primul rând, se insistă destul de mult asupra inițiativelor caritabile lansate În favoarea țărănimii irlandeze. Ele sunt relevate ca exemple de urmat și pentru Transilvania, pe linia filantropică a iluminismului, apropiată redactorilor de la Blaj (Iosif Many XE "Many" ), În timp ce Bariț XE "Bariț" privea cu rezervă, În general, asemenea paleative sociale. În al doilea rând, jurnalul din Blaj subliniază mai accentuat știrile privitoare la criminalitate și violență. Spre deosebire de Bariț XE "Bariț
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vor reprezenta, În mod similar, o masă de manevră esențială pentru liderii revoluției românești din Transilvania. Din punct de vedere ideologic, modelul irlandez venea În primul rând cu lecția marilor succese dobândite printr-un demers legalist și pașnic, În tradiția iluminismului. Acțiunea lui O’Connel rezona perfect cu sensibilitatea politică ardeleană, Îngemănând revendicările de factură politico-națională cu loialismul dinastic, cu reținerea față de acțiunea violentă, necontrolată, a mulțimilor. În același timp Însă, pentru generațiile mai tinere, radicale, care se vor afirma În timpul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rând, caracterul larg și eclectic al spectrului ideologic, dar și gradul ridicat de complexitate al interferențelor stabilite Între diversele doctrine, filosofii și curente de idei. Delimitările care au fixat o serie de surse, componente și trăsături ale acestui climat ideologic (iluminismul, romantismul, naționalismul, liberalismul, socialismul) pot fi Însă mult nuanțate. În acest scop, e necesar să analizăm mai multe texte, să clarificăm problemele conceptuale și de terminologie, dar și să abandonăm propriile noastre prejudecăți ideologice. Numai existența unor carențe grave ale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Horia În arta epocei, Editura Cartea Românească, București, 1935. Biró, József, Erdély művészete șArta Transilvanieiț, Dovin (reprint), Budapesta, 1989. BÎrlea, Ovidiu, Poetică folclorică, Editura Univers, București, 1979. Bled, Jean-Paul, Franz Joseph, Editura Trei, București, 2002. Bocșan, Nicolae, Contribuții la istoria iluminismului românesc, Editura Facla, Timișoara, 1986. Bocșan, Nicolae, „Imaginea Europei În cultura iluministă a românilor bănățeni”, În Banatica, 12, nr. 2., 1993. Bocșan, Nicolae, „Revoluție și revoluționar la românii din Transilvania În 1848 (martie-august)”, În Studia Universitatis „Babeș-Bolyai”, Historia, 1990, fasc
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Antet, București, 1997. Georgescu, Ioan, „Les prisonniers français dans les camps du sud-est de l’Europe au temps des guerres de l’Autriche avec la France”, În Revue Roumaine d’Histoire, XV, 1976, nr. 3. Georgescu, Vlad, Ideile politice și Iluminismul În Principatele Române. 1750-1831, Editura Academiei, București, 1972. Ghenadie, Ilie, „Colonizările În Banat În secolele XVIII-XIX”, În Analele Banatului, III, 1930. Ghinoiu, Ion, Vârstele timpului, Editura Meridiane, București, 1988. Ghitta, Ovidiu, Nașterea unei biserici. Biserica greco-catolică din Sătmar În primul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Művelt Nép, Budapesta, 1954. Panaitescu, Petre P., Călători poloni În țările române, Cultura Națională, București, 1930. Panofsky, Erwin, Ideea. Contribuții la istoria teoriei artei, Editura Univers, București, 1975. Pantazi, Radu, Simion Bărnuțiu, Editura Științifică, București, 1967. Papadima, Ovidiu, Ipostaze ale iluminismului românesc, Editura Minerva, București, 1975. Papahagi, Pericle, Numiri etnice la aromâni, Cultura Națională, București, 1925. Papahagi, Tache, „Cercetări În Munții Apuseni”, În Grai și suflet, II, 1925. Pascu, Ștefan, Avram Iancu. Viața și faptele unui erou și martir, Editura Meridiane
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
IX, 1964, nr. 1. Popa, Marian, Călătoriile epocii romantice, Editura Univers, București, 1972. Popa, Mircea, „Imagini și aspecte americane În mentalul românesc de până la primul război mondial”, În Studia Universitatis „Babeș-Bolyai”. Historia, 31, 1986, fasc. 2. Popa, Mircea, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, În Echinox, 1976, nr. 9-10. Popa, Mircea; Tașcu, Valentin, Istoria presei literare românești din Transilvania de la Începuturi până În 1918, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980. Popa, Septimiu, „O gazetă poporală românească În anul 1848”, În Societatea de mâine (Cluj), 1928, nr.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Editura Albatros, București, 1981, mai ales pp. 20-53. Adrian Marino, op. cit., pp. 215-223. Nicolae Bocșan, op. cit. (vezi nota 232); Nicolae Bocșan, Mihai Duma, Petru Bona, Franța și Banatul. 1789-1815, Muzeul de Istorie, Reșița, 1994, pp. 14-18. Idem, Contribuții la istoria iluminismului românesc, Editura Facla, Timișoara, 1986. Vezi Dimitrie Popovici XE "Popovici" , La littérature roumaine à l’Époque des Lumières, 1945; Lucian Blaga XE "Blaga" , Gândirea românească din Transilvania În secolul al XVIII-lea, 1966; David prodan, (coord.), Supplex Libellus Valachorum 1948
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
150. Victor Neumann, Tentația lui Homo Europaeus. Geneza spiritului modern În Europa centrală și de sud-est, Editura Științifică, București, 1991 (versiune În limba engleză În 1994). Capitolul „Sentimentul modernismului și ideea de Europa”, În volumul Vlad Georgescu, Ideile politice și Iluminismul În Principatele Române. 1750-1831, Editura Academiei, București, 1972, pp. 35-39. Sorin Antohi, Civitas Imaginalis. Istorie și utopie În cultura română, Editura Litera, București, 1994, mai ales pp. 18-103 și 208-285; Sorin Antohi, „Românii În 1995: geografie simbolică și identitate socială
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
românilor de sub Coroana ungară, ediția a II-a, vol. I, Tipografia Iosif Marschall, Sibiu, 1904, p. 409. Pentru teoria „orientalismului” și aplicații ale sale În cazul românesc, vezi Sorin Antohi, Civitas Imaginalis..., pp. 216, 268-269, cu bibliografie. Pentru relația dintre Iluminism și ideea de toleranță și pentru supraviețuirea acestei moșteniri iluministe În Europa de astăzi, vezi Hans-Georg Gadamer, Elogiul teoriei. Moștenirea Europei, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 77-87. Timotei Cipariu XE "Cipariu" , „Uniunea”, Organul luminării, 1848, nr. 67, p. 381. Am
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
București, 1968. Vezi Al. Piru, Ioan Șerb, Poezia română clasică. De la Dosoftei la Octavian Goga XE "Goga" , Editura Minerva, București, 1976, vol. I, pp. 499-500. Problema „romantismului ardelean” a generat o discuție, Întreținută de: Mircea Popa XE "Popa" , „Ipostaze ale iluminismului românesc”, În Echinox, 1976, nr. 9-10, p. 6; V. Fanache, „Două ipostaze”, Steaua, 1976, nr. 2, pp. 8-9; George Em. Marica, Studii de istoria și sociologia culturii române ardelene din secolul al XIX-lea, vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Chindriș, În Ștefan Pascu, Iosif Pervain (coord.) George Bariț XE "Bariț" și contemporanii săi, vol. III, Editura Minerva, București, 1976, pp. 349-357 și vol. V, Editura Minerva, București, 1981, pp. 1-2 - toate acestea În replică la Ovidiu Papadima, Ipostaze ale iluminismului românesc, Editura Minerva, București, 1975, și Paul Cornea XE "Cornea" , Originile romantismului românesc, Editura Minerva, București, 1972. Vezi studiul introductiv la volumul Nicolae Pauleti XE "Pauleti" , Scrieri. Poezii originale. Folclor. Traduceri din Ovidiu, ediție Îngrijită de Ioan Chindriș, Editura Minerva
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Faclo, Timișoara, 1984, p. 126 sqq. Ibidem, p. 150. Pentru colonizări, vezi A. Țintă, Colonizările habsburgice În Banat (1716-1740), Editura Faclo, Timișoara, 1972; Ilie Ghenadie, „Colonizările În Banat În secolele XVIII-XIX”, Analele Banatului, III, 1930; Nicolae Bocșan, Contribuții la istoria iluminismului românesc, Timișoara, 1986, pp. 20-21, 24, 38-39. Nicolae Iorga XE "Iorga" , Istoria românilor prin călători, Editura Eminescu, București, 1981, pp. 521-522. Nicolae Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , op. cit., pp. 182-183. Pentru imaginea negativă a francezului În mentalitatea românească
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
invadat întreaga Europă răsăriteană, inclusiv; Ucraina, dar de-abia a atins Rusia propriu-zisă. Pot să existe apoi considerabile diferențe cronologice: stilul baroc a supraviețuit în civilizațiile rurale ale Europei răsăritene până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, după ce Europa apuseană depășise iluminismul și așa mai departe, în general, importanța barierelor lingvistice a fost în mod cu totul nejustificat exagerată în cursul secolului al XIX-lea. Această exagerare s-a datorat asociației foarte strânse dintre naționalismul romantic (mai ales lingvistic) și apariția istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
rolul invocației către muză. 4.Motivează folosirea semnului exclamării în primul vers. 5.Precizează sursa de inspirație, recunoscută de autor. 6.Descifrează anagramele Mitru Perea și Leonache Dianeu. 7.Interpretează rolul inversiunii duble din ultimul vers. 8.Încadrează textul în iluminism, prin două trăsături. 9.Definește conceptul de prolog. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA MODERNĂ Testul nr. 59 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: ACTUL
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Varianta românească a iluminismului european a fost Școala Ardeleană; un reprezentant al Școlii Ardelene a fost August Treboniu Laurian. 15) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
pulsul, particula și unda în complementaritatea ontic-axiologică numită lumină, ca lumină a educației. În hățișul tranziției, experimentatul vâslaș ne previne că însuși optimismul pedagogic trebuie privit, racordat prin prisma principiului măsurii în toate, altminteri el se poate reduce la un iluminism sinonim cu voința de putere sau „voința de adevăr”, deformator.<footnote (A se vedea: de la Nietzsche la R. Rorty - adevărul nu este o descoperire din realitate, ci un construct, artificiu al omului care, prin interpretare, îl impune realității). footnote> Reflecțiile
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
cu secole în urmă. Acesta este și cazul Relațiilor Internaționale, în care adepții realismului se revendică de la o linie ilustră pornind uneori de la antica Arthasashtra, dar cel mai adesea de la istoricul Tucidide, în timp ce linia liberală se identifică de la autori ai Iluminismului european, incluzând nume precum John Locke, Hugo Grotius, Adam Smith, Immanuel Kant, John Stuart Mill, Richard Cobden sau Jeremy Bentham. Una dintre modalitățile de abordare a evoluției teoriei Relațiilor Internaționale deși cu siguranță nu singura o reprezintă încercarea de a
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
și a grupurilor sociale. Din nefericire secolul următor, raportul dintre stat și societate va căpăta și alte interpretări, dintre care unele vor avea consecințe nefaste pentru soluționarea problemei libertății. Însăși ideea de a corela libertatea umană cu rațiunea - idee constitutivă iluminismului francez și german , va avea în acest sens, unele consecințe neașteptate. Umanismul modern Termenul umanism se referă la toate concepțiile care recunosc valoarea și demnitatea omului, la orice concepție orientată antropocentric, în cadrul căreia se afirmă credința în posibilitățile de cunoaștere
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
executive supreme. Tocmai constatarea necesității de a limita puterea de stat a constituit punctul de plecare al unor concepții politic radical opuse etatismului, concepții având cu totul alte implicații și efecte ; teoriile individualiste care își au originea timpurie în ideile iluminismului anglo - saxon și care s-au dezvoltat cu precădere în cadrul gândirii britanice și americane. În cadrul acestor teorii, scopul statului și al conducerii politice nu este nici realizarea unui presupus Bine general, conform principiilor abstracte ale rațiunii, nici instaurarea unui sistem
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
responsabilitatea sunt extrem de diverse, și îndreptate îndeosebi spre individ, și spre relația individului cu statul. Demersul filosofic se îndepărtează treptat de corespondența dintre Providență și Libertate, locul primordial fiind luat de actul specific uman, de alegere ... II.2.1.2. Iluminismul Emanciparea omului din oprimarea socială și religioasă s-a petrecut începând cu secolul XVII. În așa numita epocă a rațiunii, filosofia avea ca temă existența omului ca ființă înzestrată cu rațiune (René Descartes, cogito ergo sum, gândesc, deci exist). Din
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
care păreau, după criteriile de până atunci, imorale. În același timp însă, umaniștii reiterează etica politică tradițională prin impulsionarea morală a ideilor reformatoare, a căror raționalitate remarcabilă a fost demonstrată teoretic pentru prima dată, împreună cu radicalitatea proiectelor utopice, de Dialectica Iluminismului. Cel de-al treilea impuls a venit din partea Reformei, mai puțin însă motivat de teologie ci de necesitatea practică de a apăra noua credință în fața monarhilor ancorați în vechea tradiție religioasă. Astfel s-au născut ideile despre rezistență și despre
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
noua credință în fața monarhilor ancorați în vechea tradiție religioasă. Astfel s-au născut ideile despre rezistență și despre suveranitatea poporului. Conflictele interconfesionale și crizele sociale au luat însă asemenea proporții încât puternicul stat s-a dovedit a fi singura scăpare. Iluminismul secolului XVIII a provocat mai apoi intensificarea unor noi impulsuri. Politica avea în continuare justificări meta-politice, criteriile natură și rațiune nu erau deloc noi, dar urmau a fi aplicate în contexte ce excludeau amestecul transcedentalului. Binele comunității rămânea scopul suprem
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]