1,461 matches
-
Ghiu și Dumitru Țepeneag, prefață de Radu Toma, București, Editura Univers, 1998, p. 375-391. 56 Jacques Derrida, op. cit., p. 376. Filosoful francez folosește sintagma "ființa ca prezență". Aceste idei au fost consemnate și de Dumitru Tucan, Sensurile modernității. Dinspre modernitatea iluministă înspre modernitatea estetică a secolului al XX-lea, în Analele Universității de Vest din Timișoara, Timișoara, Seria Științe Filologice, XLVII, 2009, p. 227. 57 Cf. Alexandru Ștefănescu, Nietzsche și "moartea lui Dumnezeu", București, Editura Paideia, 2004. 58 Dumitru Tucan, art.
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
invitat, ci aproape implicat, fără să simți, într-un dialog autentic. După o întâlnire-două, ne-au dispărut toate prejudecățile legate de literatura veche. În fața noastră se derula o întreagă serie de autori clasici, de la filosofii Antichității, la cei medievali, renascentiști, iluminiști; nu o dată ajungeam până în stricta contemporaneitate, urmărind cutare motiv sau cutare temă literară. Era, pe scurt, exact ceea ce căutam. Un profesor erudit, care se mișca firesc prin toate epocile culturii, mereu pregătit să afle opinia celuilalt, în fața căruia te rușinai
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de iluminare a neamului, ci și de eliberare a lui de sub dominație străină. O profesiune de credință transformată, în context alături de prefețele la celelalte cinci minee scrise înainte de a muri -, spre continuarea propriei metafore, în cântec de lebădă, testament spiritual iluminist lăsat moștenire succesorului său, Filaret, reflectând încă o dată "neașezământul vremilor" și al lumii românești de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. 4. "Ca un iubitori de învățături și socotitoriu credinței ceii direapte, în mijlocul altor cărți..." Erudiți și mecena Astfel îl vede
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
XIX-lea a fost marcat de înverșunarea filosofilor, romancierilor, poeților, care se străduiau din răsputeri să pună bazele unei noi religii civile, eliberată de dogma creștină. De fapt, continuau pe un alt plan, mundan prin excelență, ceea ce încercaseră predecesorii lor Iluminiști să realizeze prin cultul Rațiunii, iar înaintașii lor mai îndepărtați încă, prin cel al Frumosului. Acum, ni se propunea adorarea Omului, în toată superbia sa arogantă de stăpînitor al universului, și a Progresului inevitabil. Dar, treptat, știința și-a băgat
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
fi și postmoderni, iar o serie de tehnici poststructuraliste au fost înglobate cu ușurință în discursul postmodern (deconstrucția 64 fiind aici doar un exemplu). Aplicând tezele poststructuraliste sociologiei 65, Charles C. Lemert consideră că și poststructuralismul, și postmodernismul "resping ideile iluministe conform cărora cunoașterea este o caracteristică autonomă și constitutivă a vieții sociale"66, cu deosebirea că primul realizează acest lucru implicit, în timp ce al doilea în mod explicit. De asemenea, unii critici afirmă existența a două tipuri de postmodernism: un postmodernism
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ale modernității socială și culturală motive de îndoială în susținerea proiectului modern. Chiar dacă acestea există, iar unele intenții ale Iluminismului sunt lecturate ca fiind "fragile", Habermas consideră că proiectul modernității nu poate fi declarat drept "o cauză pierdută", eforturile gânditorilor iluminiști în direcția dezvoltării unei științe obiective, a unei moralități universale și a unei arte autome, care să conducă la "îmbogățirea vieții cotidiene" trebuie revalorificate, în ciuda distrugerii acestui optimism în urma evenimentelor istorice nefericite ale secolului XX. Concluzia habermasiană este fermă: "proiectul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
posibilității sale de existență într-un anumit viitor determinat de un set de transformări sociale, politice și instituționale, acesteia i se refuză actualitatea. La fel ca și pentru Habermas, pentru care modernitatea reprezintă un proiect incomplet, Anthony Giddens consideră scepticismul iluminist radicalizat drept ""foarte" modern, dar nu "post"modern. Și el atacă pretinsa obiectivitate a științelor sociale, dar insistă că abandonarea hermeneutică mai poate încă oferi descrieri realiste ale socialului"133. 2.2.2.4. În urma disputelor, importantă rămâne dezbaterea O
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
autonom. Faptul că rădăcinile sale se găsesc în viața de zi cu zi reprezintă una dintre trăsăturile sale cele mai evidente"179. În concepția sa, miezul gândirii filosofice postmoderniste s-a alcătuit prin evidențierea problemelor cu care se confrunta proiectul iluminist, de cele mai multe ori reacția fiind aceea a abandonării sale complete, pornind de la modelul "creației distructive", reliefată de către Nietzsche. Filosofia postmodernă se manifestă așadar prin refuzul raționamentului abstract și al oricărui proiect care încorporează emanciparea universală prin utilizarea forței tehnologiei, științei
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a fost reprimată. Este esențial pentru ideea unei societăți liberale faptul că, în privința cuvintelor ca opuse faptelor, a persuasiunii ca opusă forței, totul e permis"231. În acest sens va susține filosoful american ideea unei culturi "poetizate", opuse unei culturi iluministe, în care totul putea fi raționalizat sau "scientifizat". Imaginea "poetului puternic" vine acum să se substituie celei a preotului sau a omului de știință din secolele anterioare. De partea cealaltă, Derrida caută în general să elibereze forța retorică a textelor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care s-a implementat și autonomizat, dar din punct de vedere cultural, înțelegerea modernității este depășită, fiind poziționați în postistorie. A doua variantă este ilustrată de către Heidegger și se caracterizează printr-o repudiere a modernității în ansamblu, atât a ideilor iluministe și a tradiției rațiunii, cât și a modernizării sociale. 116 Douglas Kellner, "Postmodernism as Social Theory: Some Challenges and Problems", p. 265. 117 Jürgen Habermas, Discursul filosofic al modernității. 12 prelegeri, p. 316. 118 Jean-François Lyotard, Postmodernul pe înțelesul copiilor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
renunțându-se la invocațiile explicite ale sacrului. Același fenomen se întâmplă și atunci când viața omului se corelează cu sfera religioasă, dar prin intermediul artei, al eticii și moralei sau chiar al politicii culturii, promovată de partide, organizații ori de stat. Tendința iluministă prin care lumea și istoria umană se pot înțelege pornind doar de la ele însele este o altă formă de secularizare. Iar secularizarea ca fenomen obiectiv constă în amenajarea spațiului public potrivit valorilor emancipării politice și a libertății de conștiință a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ancorați "în spirit", episcopul Chesarie din Râmnicu Vâlcea, pe la 1770, și mitropolitul Gheuca Leon (c. 1730-1788), din Iași, au valorificat Enciclopedia editată de D. Diderot, prin traducerea unor articole în românește cu "chirilice", și au propagat în graiuri românești idei iluministe occidentale. Lucrări asemănătoare au realizat și unii din confrații lor greco-catolici ardeleni, școliți la Roma. În același spirit, au contribuit la înființarea unor școli în limba română cu același alfabet slavon, la tipărirea de cărți și au ridicat astfel nivelul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
că la baza dezvoltării unei țări stau dinamicile interne de ordin psihosocial și cultural, care dau capacitatea de adaptare la noile tehnologii. De aceea, modernizarea concepută astfel a fost foarte aproape de ideea de progres (latinescul progressus, în avans) susținută de iluminiști precum M. de Condorcet din secolul al XVIII-lea. Însă postmodernismul a cam părăsit ideea sintetică de progres, insistând pe pluralismul progresului: al științei, tehnologiei, modernizării, libertății, democrației, calității vieții etc. Iar teoria modernizării considera drept cauze ale subdezvoltării incapacitatea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
50) Afirmarea filosofiei și a cercetărilor științifice, rafinarea continuă a credinței religioase nu au fost lipsite de sancțiuni politice nedrepte și de persecutarea promotorilor ridicării culturale a oamenilor prin credința că "știința îl face pe om înțelept", susținută de raționalismul iluminist din secolele al XVII-lea-al XIX-lea. La baza crizei europene stă "un raționalism care a pierdut drumul adevărat" (Idem. p. 52) Acestui raționalism i se adăuga naiva credință în obiectivitate, pe care idealismul german de după Kant nu l-
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
concentrat pe construirea unei "paradigme istorice", situată între consumarea clasicismului, către sfârșitul secolului al XVII-lea, și debutul iluminismului, devenit dominant în secolul al XVIII-lea, până în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Treptat, în diverse țări apusene, doctrinele iluministe au făcut loc mișcărilor romantice și realist-critice de la mijlocul secolului al XIX-lea până către începutul secolului al XX-lea, răvășit de noile ideologii stângiste, revoluții și de prima conflagrație mondială. În cultură a apărut "avangarda" și alte ideologii "postmoderne
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lui Galilei și Descartes și reducerea sacrului la profan, prin mecanicismele și determinismele secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea; a treia, ipostazierea istoriei și transformarea omului într-o jucărie a unei "fatalități oarbe", așa cum se poate vedea la iluministul Condorcet, la pozitivistul A. Comte, la dialecticianul Hegel și la radicalul Marx înfățișând proletariatul ca un gropar al capitalismului; "Or, primul pozitivism (s.ns.) al Occidentului a fost reprezentat de fizica lui Aristotel", valorificat de arabul Averroes și de scolastul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ar putea fi însăși afirmarea științelor sociale în cadrul revoluțiilor științifice ce au loc de circa trei secole), precum și de prejudecăți și de credința în autorități. Progrese în înțelegerea acestor modalități de manifestare a tradiției s-au făcut atât odată cu filosofiile iluministe, cât și prin criticile adresate iluminiștilor de către filosofii romantici. Mai întâi, prejudecata și autoritatea au fost respinse vehement de către iluminiști, pentru ca ulterior să se propună reluarea lor, în cadrul nostalgiei manifestate față de trecut, de către noua mișcare cultural-ideologică de la sfârșitul secolului al
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sociale în cadrul revoluțiilor științifice ce au loc de circa trei secole), precum și de prejudecăți și de credința în autorități. Progrese în înțelegerea acestor modalități de manifestare a tradiției s-au făcut atât odată cu filosofiile iluministe, cât și prin criticile adresate iluminiștilor de către filosofii romantici. Mai întâi, prejudecata și autoritatea au fost respinse vehement de către iluminiști, pentru ca ulterior să se propună reluarea lor, în cadrul nostalgiei manifestate față de trecut, de către noua mișcare cultural-ideologică de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și prima parte a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și de credința în autorități. Progrese în înțelegerea acestor modalități de manifestare a tradiției s-au făcut atât odată cu filosofiile iluministe, cât și prin criticile adresate iluminiștilor de către filosofii romantici. Mai întâi, prejudecata și autoritatea au fost respinse vehement de către iluminiști, pentru ca ulterior să se propună reluarea lor, în cadrul nostalgiei manifestate față de trecut, de către noua mișcare cultural-ideologică de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și prima parte a secolului al XIX-lea care a fost romantismul. Gadamer însă nu este neapărat un
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în legătură cu tradiția și reforma cunoașterii societății prin susținute raportări critice la mișcarea hermeneutică germană. Cei mai de seamă reprezentanți rămân F. Schleiermacher, W. Dilthey, M. Heidegger. J. Habermas a atins subiectul în a sa "critică a ideologiei". Controversa dintre vederile iluministe și cele romantice pe temele tradiției nu a fost sterilă, ci a îmbogățit înțelegerea și valorificarea lor. Iluminismul considera că prejudecata se manifestă sub forma precipitării într-o judecată prea rapidă, a prevenției realizată prin acceptarea cutumei și autorității în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
tradiției nu a fost sterilă, ci a îmbogățit înțelegerea și valorificarea lor. Iluminismul considera că prejudecata se manifestă sub forma precipitării într-o judecată prea rapidă, a prevenției realizată prin acceptarea cutumei și autorității în materie de cultură. Or, spuneau iluminiștii, pentru a începe să gândești trebuie anihilate atât precipitarea, cât și măsurile preventive. Prejudecata trebuie înlăturată, susținea iluminismul, fiindcă ea este o judecată nefondată, falsă, deoarece renunță la o ambivalență de genul că, atunci când judecăm, plecăm de la presupoziții și de la
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
știe, revoluția franceză din 1789-1794 a fost precedată de multe alte mișcări protestatare și răscoale. Printre ele, în Est a fost răscoala condusă de cei trei țărani transilvăneni, Horia, Cloșca și Crișan, împotriva habsburgilor. Dacă ar fi să dăm crezare iluminiștilor, precum că autoritatea se identifică cu supunerea oarbă, fără participarea rațiunii, astfel de răscoale nu ar fi trebuit să se manifeste din partea unor iobagi, de altfel plini de respect și supunere față de împăratul luminat de la Viena. Gadamer preciza însă că
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și fundamentată a telos-ului", atunci când acceptă că în viața omului un rol central îl au antagonismele și conflictele. (26, pp. 175-176) Astfel, relativismul cedează locul unor convingeri opuse. Una din preocupările importante ale lucrării După virtute este explicarea prăbușirii proiectului iluminist de justificare rațională a moralității, care a dus la seriile succesive de eșecuri ale concepțiilor filosofice despre morală din societatea modernă: de la Diderot și Hume la Kant, de aici la Kierkegaard, apoi la filosofii celor două școli caracteristice ale secolului
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
fost aduse la forma potrivită pentru contemplarea științifică. Ele accentuează linia de despărțire dintre pare și este și creează noi forme de diferențiere între aparență și realitate, iluzie și realitate". (28, p. 103) La această exigență s-a adăugat cerința iluministă de depășire a aristotelismului în general, a celui medieval în special. Mai concret, se cerea ca Etica și Politica lui Aristotel, completate cu De anima, care explicau natura umană și acțiunile pe care omul trebuie să le întreprindă, să fie
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în Vest, cât și în Est goții, vandalii și alte populații în căutare de teritorii libere și bogate au devastat și dezorganizat, până la un punct, civilizația greco-romană. Peste Vestul Europei s-a lăsat pentru câteva secole întunericul prin slăbirea preocupărilor "iluministe", a celor filosofico-științifice îndeosebi. Comerțul s-a încetinit drastic, din cauza crizelor interne ale Imperiului, precum și ca urmare a atacurilor și amenințărilor triburilor germanice și ale hunilor lui Attila (406-453). În cadrul creștinismului care se extindea și asupra "barbarilor" s-au iscat
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]