3,685 matches
-
corespunzătoare de la nivelul variabilei dependente. Un astfel de caz nu este doar o raportare narativă, ci o configurare disciplinată, structurată astfel încât să poată izola concepte cheie și să se concentreze pe relațiile ce au o semnificație teoretică mai amplă. Ca ilustrare, acesta exemplifică aplicarea unei idei generale la o situație particulară, indicând în mod clar posibilitatea susținerii unei anumite afirmații ale autorului în lumea reală. Cu cât ilustrarea este mai convingătoare, cu atât crește posibilitatea ca ipoteza implicită sa fie adevărată
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
să se concentreze pe relațiile ce au o semnificație teoretică mai amplă. Ca ilustrare, acesta exemplifică aplicarea unei idei generale la o situație particulară, indicând în mod clar posibilitatea susținerii unei anumite afirmații ale autorului în lumea reală. Cu cât ilustrarea este mai convingătoare, cu atât crește posibilitatea ca ipoteza implicită sa fie adevărată. Pe de altă parte, o observație singulară - mai ales atunci când este selectată astfel încât să reprezinte o anumită legătură dintre variabila independentă și cea dependentă - nu poate convinge
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pe scepticul rezonabil care dorește neapărat să susțină ipoteza nulă. În măsura în care ipoteza nulă se dovedește neplauzibilă, devine posibil ca ipoteza oferită de cercetător să fie susținută. Scopul testării în științele sociale este acela de a fi convingători. Uneori, o simplă ilustrare este de ajuns. Totuși, cu cât afirmația în studiu este mai controversată, cu cât explicația cauzală oferită poate să fie mai contra-intuitivă, și cu cât sunt mai importante interpretările teoretice puse în discuție, cu atât mai mult cercetătorul are obligația
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
scriitorul are de completat un fapt, un portret, o imagine, o idee, iar pentru a defini mai expresiv el face mereu comparații între situații și oameni, indiferent de timp. Ceea ce îl interesează nu este devenirea istorică, ci povestirea celor știute, ilustrarea vie a defectelor și calităților umane, întâmplarea ieșită din comun, senzaționalul. Totul este selectat, ordonat și valorizat de înțelegerea, sensibilitatea, curiozitatea, interesul personal și de puterea de retrăire a autorului. Purtat de imaginație, el vede și simte, vibrează, participă afectiv
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
atomice din iulie 1945, Oppenheimer a rostit cuvintele care aveau să devină celebre: „Știam că lumea nu va mai fi aceeași” și a recitat din străvechea epopee hindusa „Mahabharata”: „Acum am devenit Moartea, distrugătorul lumilor”. Cariera lui este o sugestiva ilustrare a interacțiunilor între știință, tehnologie și obiectivele puterii politice. Născut pe 22 aprilie 1904 în New York City, J. Robert Oppenheimer a fost fiul cel mai mare al lui Julius Oppenheimer și al lui Ellie Friedman. Imigrant evreu sosit din Germania
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
iar personajele sunt vagi, în orizontul ales punându-se accentul când pe fenomenul „școlarizării la sate”, când pe întâmplări erotice unde predomină spectaculosul: castrări, violuri, pedepsirea femeilor adultere etc. De multe ori textul este un monolog prin intermediul căruia se încearcă ilustrarea mentalității țărănești: „niciodată nu piere omu’ cu scaun la cap”. Prozatorul, altfel capabil să imprime instantaneelor sale un ritm alert și să revitalizeze cotidianul, face abuz atât de metafore, cât și de cuvinte și expresii regionale și scade valoarea textului
PADUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288606_a_289935]
-
este să fie și a fost să fie. Ele sunt, în viziunea filosofului, modalități ale limbii române care exprimă situații ontologice, altfel zis, modulații românești ale ființei. Aventura speculativă a sentimentului românesc continuă cu „sentimentul ființei”, cu „rațiunea ființei”, unde ilustrarea se face cu poemul eminescian Luceafărul și cu basmul Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. În Modelul cultural european (1993) autorul pune în joc „morfologia culturii” dimensionată prin substantiv, adjectiv, adverb, numeral, conjuncție și ajunge la „timpul cel blând
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
formule, radicalizând-o și ilustrând-o strălucit). Comode pentru creionarea unui tablou de ansamblu, asemenea delimitări și clasări sunt destul de imprecise, fiindcă în practică formulele se întâlnesc rareori în stare pură, iar majoritatea prozatorilor optzeciști învederează cazuri mixte, intermediare, de ilustrare a lor. Numele de prozatori optzeciști cel mai des vehiculate sunt Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Gheorghe Iova, Mircea Cărtărescu, Sorin Preda, Nicolae Iliescu, Cristian Teodorescu, George Cușnarencu, Ioan Lăcustă, Constantin Stan, Petru Cimpoeșu, Ioan Mihai Cochinescu, Hanibal Stănciulescu, Alexandru Vlad
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
apară regulat până în 1932. Debutase cu placheta Răbojul unui muritor (1925), ce conține poezie cu precădere bacoviană, pastișe și parodii, experimentul avangardist fiind aici prezent în pofida fiorului elegiac care însoțește adesea imaginea unei lumi eterate. Dar acțiunea lui esențială este ilustrarea și promovarea suprarealismului în câmpul literelor românești. Sadismul adevărului (1936) adună texte despre orientarea suprarealistă, văzută ca un soi de visare semitrează, compensând prin mirabil, cu asocieri autonome ale imaginilor, tot ce nu ține de mirific: visul e „singura REALITATE
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
a deveni o microsociologie a individualizării centrată pe individ ca subiect istoric. Totuși, admit că, pentru a ajunge aici, sociologia actuală se confruntă intens cu eforturi de reconceptualizare și de redefinire a propriei metodologii de investigare și construcție teoretică. Pentru ilustrare, mă voi referi ceva mai pe larg la conceptul de societate, central în sociologie și intens folosit teoretic în perioada postiluministă a sociologiei. Problemele cu care se asociază astăzi acest concept sunt multiple. Unele critici au fost atât de radical
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în care se constituie un corp nou de cunoaștere, diferită și adeseori opusă celei religioase, deschizătoare a viitoarei cunoașteri științifice. Scrisorile filosofice ale lui Voltaire, publicate în 1734, redau în formă accesibilă și entuziastă specificul acestei noi cunoașteri, fiind o ilustrare elocventă a modului iluminist de raportare la producerea și mai ales la dezvoltarea și transmiterea cunoașterii. Proiectul iluminist corespunde astfel primei modernități sau modernității inițiatoare, întrucât în această perioadă sunt lansate unele dintre cele mai influente idei moderne, care se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sunt numai câțiva dintre termenii care vor deveni simboluri ale unei noi abordări a naturii și societății și care vor popula toate discursurile din secolele al XIX-lea și XX, fără a fi în vreun fel amenințate cu eliminarea. Pentru ilustrare, să considerăm în continuare câteva instanțe pentru a constata cum se consacră în epocă modernitatea deja declanșată. Apariția și consolidarea statelor naționale Implicațiile gândirii iluministe nu pot fi în nici un fel reduse la Revoluția americană și la Revoluția franceză, chiar dacă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
modernizării modernității. Să considerăm ca exemplu știința, adică tocmai acea instanță pe care proiectul iluminist a considerat-o ca fiind rațională, opusă tradiției și, prin progresul tehnologic generat, ca sursă a dezvoltării societății industriale. Vom constata de îndată că numeroase ilustrări vor proba că știința a adus numeroase beneficii modernității consacrate. Dar cum poți evita constatarea, bazată pe multiple ilustrări evidente, că știința a generat și mitul atotputerniciei sale și numeroase amenințări și riscuri ce le întrec adesea pe cele naturale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fiind rațională, opusă tradiției și, prin progresul tehnologic generat, ca sursă a dezvoltării societății industriale. Vom constata de îndată că numeroase ilustrări vor proba că știința a adus numeroase beneficii modernității consacrate. Dar cum poți evita constatarea, bazată pe multiple ilustrări evidente, că știința a generat și mitul atotputerniciei sale și numeroase amenințări și riscuri ce le întrec adesea pe cele naturale? Dacă-i așa, atunci nu are rost astăzi, în modernitatea noastră recentă și târzie, să ne întoarcem la tradiții
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
43 de societăți contemporane), țările postcomuniste în eșantioanele investigate și în demonstrațiile avansate despre emergența valorilor postmaterialiste. Cel mai adesea însă, în sociologia occidentală, societățile comuniste sau postcomuniste au fost lăsate de-o parte sau au fost simplu invocate ca ilustrări exotice ale unor configurări ce deviau în mod substanțial de la norma tacit admisă a traiectoriilor dominante ale dezvoltării postindustriale. Ceea ce urmăresc să demonstrez în continuare este că astfel de analize diferențiate ale tranzițiilor societale, atât de puțin interesate de o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
oameni, sub forma capitalului social, au ajuns în centrul atenției. Fiecare dintre aceste tipuri de capitaluri intervine în creșterea economică și dezvoltarea socială fie pentru a le accelera, fie pentru a le încetini sau bloca. Să observăm cum. O primă ilustrare este oferită de Douglass C. North, care a demonstrat că „schimbarea instituțională modelează calea de evoluție a societăților în timp și, ca atare, este cheia înțelegerii schimbării istorice”. Instituțiile, în calitatea lor de „reguli ale jocului”, de norme formale sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mecanisme sociale ce ar împiedica atingerea respectivei ținte datorită apariției unei stări de regresivitate a sistemului social. Similitudinea acestei abordări cu cea inițiată de proiectul iluminist de știință socială este evidentă. Totuși, este cazul să o relevăm mai departe. O ilustrare a acestei paradigme regresive este teoria lui Daniel Bell, care insistă asupra „contradicțiilor culturale ale capitalismului”, cu scopul de a pune în evidență pericolul pe care dezechilibrarea socială și mai ales culturală l-ar putea genera, amenințând astfel expansiunea „societății
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
efecte devastatoare, dacă nu intervin corecții fundamentale în economie, politică și mai ales în cultură, Fukuyama demonstrează că ordinea socială și mai ales capitalul social dispun de surse regenerative nelimitate pentru a induce o dezvoltare linear-progresivă continuă. Să considerăm o ilustrare a demonstrației lui Fukuyama. Pentru toți observatorii lumii contemporane, individualismul, invenție a Iluminismului și a societății moderne, este în creștere, iar maximizarea libertăților personale a devenit un scop în sine, fiind prea puțin corelată cu responsabilitățile față de alții. În timp ce posibilitățile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dezvoltării cu durate istorice lungi și consecvente, iar a doua celor confruntate cu întreruperi induse de experimentări politice eșuate pe durate istorice scurte. În mod mai concret, prima variantă ar fi caracteristică societăților occidentale, pe când a doua societăților postcomuniste. Pentru ilustrare, putem să considerăm începuturile și apoi consacrările modernității, care în mod clar au dobândit contur mai întâi în Occidentul european odată cu Iluminismul, pentru ca apoi să se generalizeze neîncetat în toate societățile. Dezvoltări cum ar fi urbanizarea, industrializarea, aplicarea științei și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nici pentru un deconstructivism filosofic à la Derrida, pentru a sfârși în iraționalism sau în nihilismul lui Nietzsche. Inițiativele „noii științe sociale”, recte ale sociologiei, au început deja să se producă și aș dori în continuare să prezint doar două ilustrări pe care le consider întru totul reprezentative și care sunt și complementare. Una aparține lui Ulrich Beck, iar cealaltă lui Anthony Giddens, ambele implicând conceptul de modernitate reflexivă la care m-am referit deja. Beck construiește lucrarea sa despre „societatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
construcția prezentă. Prezentul actual relevă însă o altă stare pe care Beck și Giddens o analizează pentru a-i releva specificul. În principiu, este vorba despre implicarea activă a cunoașterii în orice construcție pentru a genera construcții reflexive. Iată câteva ilustrări ale acestei stări noi, așa cum sunt prezentate de cei doi autori odată cu preluarea multora dintre rezultatele cercetărilor sociologice curente. Din perspectiva lui Beck, problema centrală a societății industriale a fost repartizarea bogăției, pe când, în societatea postindustrială, esențială devine repartizarea sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se instituie în permanență o conduită a interogării perpetue, a incertitudinii. Astfel, modernitatea reflexivă este una a evaluării și revizuirii, a interogării și inovării. Iar noua știință socială se instituie reflexiv în acest nou proiect. Fie și considerând aceste câteva ilustrări, sper că a rezultat cum modernitatea noastră contemporană este reflexivă, în sensul că implică: a) revizuirea continuă și critică a activităților sociale pe baza noilor informații și a cunoașterii; b) demistificarea cunoașterii științifice și a performanțelor tehnologice și punerea lor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nu am putea evada parcă nicicând sau poate doar prin revoluții violente, care ne-ar face să luăm mereu lucrările de la început, pentru că numai așa ne-am atinge țelurile. „Adamismul” culturii românești, despre care vorbea Emil Cioran, e una dintre ilustrările acestei opțiuni, tot așa cum putem să ne referim la pendularea între invocarea din secolul al XIX-lea maiorescian a „formelor fără fond” și cea a „fondului fără forme” a unora dintre contemporanii autohtoni. În locul determinismului de tip structural, intenționez să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
stabili propriile cursuri ale acțiunii și interacțiunii, pentru a elabora într-adevăr politici care țin cont de noile instituții, este necesară o nouă cunoaștere și o nouă reflexivitate. În acest sens, spuneam că ne aflăm în stadiul modernității reflexive. Pentru ilustrare, vom considera, în cele ce urmează, în această a doua parte a lucrării, câteva nstanțe constitutive ale modernității reflexive și vom insista asupra structurilor instituționale ce le-ar corespunde. Voi considera mai întâi structura socială, această axă constitutivă a oricărei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și nu doar ca o componentă a unor structuri atotputernice sau ca inițiator de acțiuni care prin agregare ar deveni sociale. În loc să caracterizeze individul pornind de la societate, adică de la sisteme și structuri în care individul nu apare decât cu o ilustrare totdeauna palidă și parțială a unor procese transindividuale, optez pentru acea variantă în care individul se construiește pe sine ca individualitate și, prin aceasta, generează social, împreună cu alții, instituții și organizații, culturi și subculturi; de fapt, tot ceea ce ne apare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]