1,524 matches
-
să-și dea consimțămîntul (potrivit legii din 1772, q.v. passim, acesta era absolut inconturnabil), iar Margareta a trebuit să renunțe oficial. Cînd împrejurările o cer, oamenii pot avea o memorie (sau amnezie) selectivă. După cum se poate vedea din lista ilustrativă de căsătorii morganatice de mai sus, uneori soțul / soția nu avea nici măcar un titlu nobiliar înainte de căsătorie. Casa regală de Windsor nu este însă o excepție: Ludovic XIV al Franței s-a căsătorit cu doamna de Maintenon, regele Ludovic I
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și extins repartizarea teritorială a concurenței. Ca rezultat pe piață au apărut noi concurenți. A crescut importanța proceselor de integrare regională și zonelor de cooperare care au generat efecte multilaterale asupra plasamentelor directe de capitaluri. Unul din exemplele cele mai ilustrative este adâncirea integrării europene și constituirea unei piețe unice. În toată lumea s-au răspândit actualele realizări tehnice și tehnologiilor de aplicare care au produs unele schimbări structurale și au oferit posibilități noi pentru antreprenoriat (În special revoluția informațională). Piețele și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
și de capital naționale și internaționale) sunt sensibil mai ridicate decât În cazul multinaționalei simple. Abordarea calitativă a naturii transnaționalei după gradul ei de transnaționalitate nu este Însă singura abordare Întâlnită În literatura de specialitate și nici cea mai reprezentativă. Ilustrativă, În acest sens, este recenta analiză realizată de unul dintre cercetătorii de incontestabilă autoritate ai domeniului Alan M. Rugman. Pornind de la interpretarea corporațiilor ce funcționează ca operatori transnaționali (denumite de el, Întreprinderi multinaționale) drept vehicule incontestabile ale interdependenței globale În
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
criteriile în funcție de care putem stabili originea corectă a cuvintelor, arborele lor genealogic. Partea a doua va cuprinde o privire de ansamblu asupra originii și istoriei limbii române, precum și asupra lexicului ei. În ambele secțiuni ale volumului, voi apela la exemple ilustrative din lucrările mele anterioare (Aventurile unor cuvinte românești 2005, 2006; De la latină la română 1998, ediția a II-a 2006; Introducere în etimologia limbii române 1999; Limbi în contact 1997), dar și din celelalte lucrări amintite mai sus, fără să
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
băuturi (beefsteak, roastbeef, whisky), termeni din economie (dumping, stock), relativi la viața socială (cocktail, interview, lunch, reporter, snob) sau la îmbrăcăminte (jersey, smoking, sweater). Studierea lexicului diverselor limbi indică sensul în care s-au manifestat influențele culturale. Vocabularul englezei este ilustrativ din acest punct de vedere: straturile latin, francez medieval, latin savant și grec din Renaștere și, apoi, francez modern reprezintă principalele sale părți constitutive. Dar și absența unor influențe, precum cea germană, permite concluzii importante pentru istorie. Principalele limbi-sursă sunt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Aforisme“, „Despre decență“, „Despre artă“, „Despre alimente“, „Legea“, „Aerul, apa, mediul“, „Despre natura omului“, „Despre localizări în om“ și „Despre epidemii“ etc. Este relevantă diversitatea tematică, varietatea de conținut, interdisciplinaritatea între: știință, artă, filosofie, etică, pedagogie etc. Câteva reproduceri sunt ilustrative: „Cel care știe să fie om cu oamenii, dovedește în ce măsură iubește arta sa“ (Prefață la Corpus...). Competența, performanța fac din profesie artă. Profesia medicală este așadar artă, creație când generalul este adaptat la particular și când acesta este esențializat și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Cavitățile Vesal și Botal. Numele altor mari medici este legat de tratatele pe care le-au scris. Pe lângă cele de care am vorbit și de altele asupra căror ne vom opri, cităm: De Dissectione (1545) de Charles Etienne și tot ilustrativă pentru această epocă foarte productivă este Histoire de la Composition du Corps Humain 1556 a lui Jean Valverde de Amusco, ilustrată de Becerra. DOI MEDICI FILOSOFI: PARACELSUS șI CARDANUS Paracelsus este numele cu care a intrat în Istoria Medicinei, în Istoria
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
formator al atâtor clinicieni Sydenham a știut să-i fructifice selectiv pe înaintași și tot selectiv să asimileze curentele științifice și filosofice ale timpului său. Acest spirit electic și exclusivist l-a comunicat discipolilor, ecoul său în secol fiind incontestabil. Ilustrativ este cazul medicului olandez Herman Boerhaave (1668 - 1738). Cunoscător de limbi străine, teologie, filosofie, matematici, chimie, și în primul rând, de medicină, Boerhaave se face cunoscut pe continent și mai departe, ca renumit practician, solicitat de Papă și regele Persiei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de particule radioactive. Sunt evenimente științifice cu implicații medicale majore. Anul 1900 este un an memorabil. Serologul austriac Karl Landsteiner identifică grupele sanguine cu rol capital în medicina clinică și în medicina legală. La Paris se deschide Expoziția Universală, bilanț ilustrativ al progresului omenirii; Hoffman fabrică aspirina la scară industrială; Sigismund Freud introduce interpretarea viselor și deschide calea psihanalizei. Tot în 1900 se află cu exactitate rolul țânțarului în transmiterea frigurilor galbene, care vor face ravagii în Panama și Brazilia (1904
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
localizate în sfera cerebrală. Numeroase concepții neurologice s-au contrazis și se opun. Altele converg. Misterele sistemului nervos și al reactivității sale nu și dezleagă tainele așa ușor. Biochimia și în acest domeniu este foarte productivă. Cum reflexul este manifestarea ilustrativă a activității nervoase, numărul și varietatea acestora este un domeniu vast de cercetare. Reflexele condiționate pavloviste ca și studiile secenoviste (I. M. Secenov : Reflexele creierului, 1866) au facilitat discriminarea dintre normal și patologic, neurofiziologia câștigând teren și prin descoperirea activității
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
1955) trebuie considerat precursor și ștefan Odobleja, fondator. ștefan Odobleja (1902 - 1987) se dedică studiului neurofiziologiei și psihologiei fiziologice. În 1935 îi apare la Paris, în Editura C. Doin, La Phonoscopie nouvelle méthode d’exploration clinique, în care sunt explicate ilustrativ și conceptele de consonanță și de reversabilitate. în acest an fericit, 1935, dr. ștefan Odobleja vede întrupându-se o știință universală, structurată pe studiul funcțional al sistemului nervos central, model complet și fundamental al „științei conducerii“, adică al comenzii și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
felul ei, spațiul scenic în jurul corpului actorului pe care se bazează reprezentația. 1.2. Simboliștii sau visul la un teatru mental Obosiți, ca și Appia, de greoaia estetică naturalistă, autorii dramatici simboliști nu mai concep decorul ca pe un cadru ilustrativ. Emile Dujardin, care visează la un "teatru invizibil", pune față în față spectacolele amărâte pe care i le oferă scena timpului său, unde totul este artificial, și imaginile interioare pe care le suscită muzica. El scrie, în La Revue wagnérienne
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și satiră, ci între aproape toate modurile comicului. Pastișa, de exemplu, denaturând în parodie, bazată pe procedeul retoric al ironiei, poate fi subordonată satirei, la rândul ei o formă a burlescului sau a comicului absurdului. 3.5. Parodia la Caragiale Ilustrative pentru modul parodic în literatura română sunt poeziile, "poveștile", portretele-caricatură din publicistica lui Caragiale, dar și farsa O soacră, considerată de Florin Manolescu o exemplară parodie a literaturii de consum și a celei sentimentale din a doua jumătate a secolului
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
În introducerea la Poemele în proză (în Universul în 1909), ironistul nota: "stadiul actual al evoluțiunii literaturilor națiunilor civilizate este caracterizat prin pornirea, nu! prin școala, nu! prin biserica, dacă ne putem exprima astfel, simbolistico-mistico-enigmatico-chintesentistă, Pontifex Maximus Mauritius Maeterlinckus"88. Ilustrativă pentru tehnica parodierii caragialiene este poezia Cameleon-femeie, subintitulată "sonet decadent, simbolist-vizual-colorist". Înșiruirea din subtitlu, precum și contabilizarea riguroasă " În 14 versuri, 32 noțiuni simboliste, dintre care 9 pur vizuale, iar 23 propriu-zise coloriste și dintre acestea 21 simple și 2 compuse
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de la speranță la deznădejde, din efortul derizoriu al personajului neputincios în lupta cu un Destin capricios. Contratimpul, alternanțele și contrastele augmentează treptat impresia de predestinare dezarmantă, ceea ce umbrește întotdeauna comicul situațiilor și face ca râsul să gliseze în surâs amar. Ilustrativă este scena răzbunării chivuțelor, în care dezlănțuirea grosolană și inversarea rolurilor apare nu doar ca imprevizibilă, ci și în vădită contradicție cu diplomația din stratagema mentală a nenorocosului Lefter Popescu: D. Lefter șezu pe marginea de lemn a prispii și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
modurilor comicului și a sustragerii de sub influența caragialiană este nuvela Un prânz de gală. Deși are un titlu vădit ironic și amintește și prin odiseea neplăcutelor incidente de Grand Hotel "Victoria Română", scrierea lui D. D Pătrășcanu este o povestire ilustrativă pentru umorul care stârnește un zâmbet trist, indispoziția mascată de o veselie a resemnării. Personajul central, franțuzul Jean Renaud, ajuns profesoraș din provincie, este tipul fanfaronului inofensiv care provoacă sentimente contradictorii de dispreț și de compătimire, prin penibilul încercării de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
astfel, pe de o parte, polimorfismul umorului și pe de altă parte tentativa de marcare a notei de originalitate față de universul caragialian, chiar cu riscul eșuării în plan estetic, prin alunecarea în melodramatic sau prin supralicitarea umorului atroce. Ca suport ilustrativ pentru diversele forme de umor pot fi menționate și scrierile lui Ion Băieșu. Ipostazele umorului sunt aici diverse, de la cel vesel, iscat din banale incidente cotidiene surprinse în nenumărate schițe, scenete și nuvele, până la cel negru, covârșitor, alături de grotesc și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în casă"139), și nenumărate schingiuiri de termeni: "meliție", "melitar", "amoniție", "malmazelă", "nediciuplinat", "ilectritate"140 etc. În numeroasele rapoarte și circulare pe care le redactează, personajul își probează constant înrudirea cu propagatorii de sofisme din comediile și schițele lui Caragiale. Ilustrativ este avertismentul adresat contrabandiștilor, suprasaturat de contradicții logice, explicabile tot prin improprietatea termenilor centrali: Se aduce la cunoștința indigenilor turci, născuți în Dobrogea sau trecători, că nimeni n-are voie să importeze tutun de contrabandă fără știrea autorităților militare. Oricine
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
absurd al labilității ideilor"189. Spectacol pe care, de altfel, îl va juca personal în întreaga sa activitate polemică, pusă emblematic sub semnul "notelor și a contranotelor", într-o consecvență a inconsecvenței care definește cel mai bine esența atitudinii ionesciene. Ilustrativ pentru zigzagul exegetic este raportul cu textul arghezian: după ce în martie 1931, Eugen Ionescu lăuda volumul Poarta neagră în paginile Zodiacului, în Nu încearcă să desființeze poemele argheziene, pentru ca în 1943 să facă efortul de a le traduce și publica
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
plauzibilă în lumea caragialiană, imagine răsturnată a lumii ideale. Esențialmente ironic, întrucât este asociat inversiunii și disimulării, motivul "lumii pe dos" este impus de viziunea carnavalescă ce presupune relativizarea ierarhiilor, travestiul, libertatea de mișcare și de limbaj, descătușare și anarhie. Ilustrativă este farsa D-ale carnavalului în care această viziune este textual afirmată de Caragiale însuși prin remarca lui Iordache: "De ce mușterii am eu parte astăzi! ... Frumos carnaval!"41. Persistența travestiului și a confuziei valorilor indică ireversibilitatea procesului de inversare a
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
la modul aberant, pentru ca în final să se constate că nu se știe nimic despre acel fapt. Finalul proiectează banalul în absurd, comicul acestuia fiind revelat odată cu perceperea unui strident contrast între insignifianța evenimentului și zgomotul pe care îl face. Ilustrative sunt bucățile Grav eveniment literar și Cazul domnului Pawlowsky, scurtul monolog al cărui comic irezistibil rezultă în primul rând din repetarea exasperantă a numelui propriu și din absurditatea raționamentului: [...] Să procedăm metodic. Mai întâi și-ntâi, cine l-a autorizat
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
merită atenție în acest sens încercările dramatice ale lui Tudor Arghezi, Teodor Mazilu și mai cu seamă, inedita dramaturgie a lui Marin Sorescu. În privința celui dintăi, piesele într-un act de tipul Neguțătorul de ochelari (1928), Interpretări la cleptomanie, Patriotul, ilustrative pentru un comic al absurdului frust, găzduiesc hipotextul caragialian, dar anticipă meritoriu și procedee vădit ionesciene. Astfel, nonsensurile debitate de Acuzatul din Interpretări la cleptomanie, amintesc de prelucrarea caragialiană a snoavei populare din Minciună. Se știe că aici flăcăul cel
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
celebra formulare a lui Paul Zarifopol: "caricatural, dar perfect verosimil"29. Esența artei caragialiene constă, așadar, în raportarea la realitate prin îmbinarea strategiei maximei stilizări cu cea a deformării caricaturale în măsură să surprindă esențialul. Sugestivă pentru acest ideal estetic ilustrativ pentru atitudinea lui Caragiale față de realitatea devenită obiect al meșteșugului artistic, este parabola din Câteva păreri: D. profesor este un om foarte rău și are un nas foarte comic. Copiii râd de nasul lui domnul; dar dânsul mai are și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
acest domeniu fără a solicita prezența obiectului în discuție, în speță desenul (ținând cont că și selecția însăși constituie deja un comentariu). Imaginile selectate au fost transpuse în alb-negru, iar scanarea nu este una profesională, deoarece imaginile au doar rol ilustrativ și de suport al argumentului textual, intenționând astfel să îndepărtez suspiciunile justificate în privința drepturilor de autor. Imaginile prezente în această lucrare au rolul de citate grafice, iar sursele lor sunt identificate într-o listă separată, plasată la final. În ce privește bibliografia
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
exterioară, ca stadiu intermediar între lumea internă și cea exterioară, între copilărie și viața de adult, între cunoscut și necunoscut, și nu se rezumă doar la descrieri ale lumii, ci conține și ghiduri existențiale (credințe, ideologii). În acest sens, este ilustrativ exemplul oferit, în care compară starurile hollywoodiene cu zeii homerici ori ai Orientului Apropiat, fiind extrem de rar percepute ca persoane, cu proporții "gargantuești" și calități supraomenești (nu doar curaj, ci lipsă totală de frică, nu doar amabilitate ci de-a
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]