1,810 matches
-
Polarități ale poeziei (de azi?) (II), publicat de Dan Bogdan Hanu în "Convorbiri literare", iunie 2007). Scriitorul se consideră, prin urmare, reprezentantul unei minorități poetice structural neoromantice, atente la palpitul vieții interioare, dornice oricând să transcrie fantasmele învăluitoare și, natural, imateriale, dar atât de persistente în străfundurile abisale ale ființei. Într-adevăr, deși interfața textelor pare a fi uneori asigurată de fața vizibilă a unei cotidianități atopice, dar imediat recognoscibile, adâncimile poematice sunt atrase de spectacularul ontologic. Până să ajungă, însă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cu aceeași finalitate circumscrisă necesității evidente de a trasa complexa dramă a artistului contemporan, este culoarea. Fără excepție, volumele sale de poeme sunt însoțite de ilustrațiile pictorului, preocupat să ilustreze, și prin intermediul formelor picturale, aceleași tensiuni imuabile între material și imaterial, între mundan și supramundan, pe care pictorul-poet le poate converti în impuls creator de cea mai bună calitate. În special culoarea centrată pe dominante puternice, fauve, sau pe contraste bine știute, acordurile mai calde și tonice, sau, dimpotrivă, pastele groase
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
îl acordă Eminescu atomului, într-o secantă atentă la centru și la circumferință, nu ar trebui să ridice semne de întrebare despre materialismul lui, chiar dacă spune "tocmai fiindcă ne punem pe un punct de vedere materialist, admitem ipoteza atomelor" (Substanța imaterială din univers dovedită din punct de vedere materialist Eminescu: 2011, X, 44), ci să prilejuiască semne de exclamare pentru ridicarea la superlativ (etern) a umanului: "Lumină din lumină, Dumnezeu din Dumnezeu unitatea divinității aplicată la noi [ la oameni]" (Varia Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
dezordinii din univers. Despre timpul nevăzut care trece cu urme vizibile vorbește și Sărmanul Dionis . G. D. Pencioiu a sesizat, la 1890, aceste nuanțe ale categoriei temporale kantiene, încă nesoluționate convenabil de știința modernă (blocul temporal este, la rândul lui, imaterial). Timpul nu poate produce singur nici o acțiune fizică. El nu este inerent lucrurilor înseși [...] Trece asupra lucrurilor fără să lase cea mai mică urmă. Aceea ce influențează asupra unui obiect sunt numai cauzele ce se desfășoară în timp, iar nicidecum
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
lui Jean-Baptiste Say. Pentru el, economia politică presupune cunoașterea legilor care guverneayă formarea, distribuirea și consumul averii nou create. În ediția a treia, postumă, a Cursului complet de Economie politică, el include explicit, între bogății sau înavuțirea socială, și proprietățile imateriale, talentele și facultățile personale dobîndite, precum și serviciile, astfel că economia îmbrățișează întregul sistem social. Definiția empirică a obiectului economiei politice trebuie deci lărgită. Un artist care își primește onorariile (economia culturii) sau un preot care primește ofrandele ("economia ofrandei", după
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
totodată, o activitate economică și un liant social, cu precizarea că, în anumite societăți, repartiția autoritară, sau măcar dirijată, a resurselor poate să se substituie schimbului. Economiștii s-au obișnuit a distinge între bunuri materiale și servicii, prin natura lor imateriale. Dar nu toate bunurile sînt bunuri economice. Spre exemplu, aerul, liber, accesibil și abundent (mai puțin cel poluat, desigur). Un bun devine economic începînd din momentul în care el este dorit, solicitat, adică el prezintă o utilitate, dar fiind disponibil
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a sistemului monetar existent, în contextul unor reforme economice și sociale mai ample. Elemente de economie politică pură este, în esență, o teorie a determinării prețurilor într-un regim ipotetic de liberă concurență totală. Întreaga cantitate a bunurilor materiale și imateriale, care au un preț pentru că sînt rare (utile și limitate din punct de vedere cantitativ), formează avuția socială. Inițiativa lui Walras constă în construirea unui model matematic, permițînd a defini în mod precis situația spre care tinde a se stabili
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
capital fix pentru a produce mai mult (investițiile de capacitate sau cu scopul de a produce mai bine), altfel spus de a crește productivitatea, a reduce costurile și a ameliora competitivitatea firmei (investiție de modernizare sau de raționalizare). b) Investiția imaterială este o investiție în servicii. Este vorba de servicii de cercetare-dezvoltare, informatice, forme de personal, marketing ș.a. c) Plasamentele financiare. Dobîndirea de noi mijloace de producție poate însemna achiziționarea unor plăți din capitalul social al unei întreprinderi sau chiar preluarea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
care dau dovadă fetele bătrâne atunci când abordează spiristismul, că, deși spectrul îi poate apărea subiectului fie asemănător până la confuzie cu imaginea reală a persoanei, fie sub chipul diafan al unei umbre, "forma este, în fiecare caz, la fel de eterică și de imaterială" (1848: I, 348). Eroul va simți aceasta pe pielea lui, dacă ne permiteți jocul de cuvinte, la finalul experienței sale terifiante, atunci când elucidează, malgré soi, misterul dispariției Arankăi. Dar să nu anticipez și să pornesc da capo, adică de la titlu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și poate de mușcăturile animalelor băloase, dar nimic nu mă oprea". Însă urmărirea încetează la fel de brusc precum a început: "alba fantomă s-a oprit. A fost atât de neașteptat, încât nu mi-am putut curma goana și am trecut prin imaterialul veșmânt". Protagonistul este doborât în mlaștină de o lovitură puternică: "Ceva s-a prăbușit în creștet, tosnindu-mi țeasta; [...] am căzut cu fața în glodul vâscos". Universul acvatic mustește de viață elementară, iar insolitul explorator se crede înveșmântat în scafandru, contemplând
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Paradisului la porțile căruia veghează un înger înarmat. Cele două trăsături, mai ales prima, introduc în scenă decadentismul cel puțin tematic. Idealismul în pictură are ca reper o nouă modalitate de reprezentare sensibilă a ideii, păstrând ceva din dimensiunea abstractă, imaterială a ei. Stück este elogiat pentru "o imaginație fantastică à la Edgar Poe"3. Asociația nu este nicidecum accidentală, de la început, literatura și arta plastică vor realiza un mariaj sub semnul simbolismului, mariaj a cărui longevitate precizează afinități structurale. Este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
influența exercitată de Rodin atât la nivelul tematic și tehnic, cât mai ales la nivelul sensibilității simboliste înregistrate sub semnul unui vizionarism cu tendință spre esențializare, fapt care va deveni definitoriu pentru Brâncuși. "Pe d-l Paciurea îl frământă problema imaterialului (...). Acesta e coșmarul conștiinței de sine care tulbură sufletele artiștilor din epoca noastră: Rodin și alții au suferit aceleași dureri. Și numele lui Brâncuși trebuie să-l scriem aici. D-l Paciurea, vizionar, spiritualizează materialul, anulând pe cât posibil descripțiunea plastică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Arta contribuie la construcția unei societăți moderne, a reprezentării estetice a geniului național, dar și înfrumusețează existența, o face atractivă, îi conferă farmec și mister. Fata de pe afișul lui Luchian plutește cu ochii închiși, transportată de un vis în lumea imaterială a artei, a poeziei, exuberanța ei transmite o notă de optimism care se regăsește alături de pesimismul programatic ce însoțește modernitatea, relevabil pe un alt versant. Apariția societății artistice este dublată de apariția revistei cu același nume, (Ileana), din care nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de "Doppelgänger", inventat de scriitorul german Jean Paul, ca pe un echivalent perfect al dublului. La origine, conceptul desemnează un soi de "fantomă" a ființei umane, un alter ego ivit din straturile adânci ale psihicului (de aici și condiția să imateriala). Pentru o discuție teoretică a Doppelgänger-ului, privitoare în special la cele nouă premise ipotetice ale sale, cf. Webber, 1996, pp. 3-5. John Herdman punctează că "dublul că artificiu literar își are rădăcinile în experiența umană, naturală, religioasă, psihologică și parapsihologica
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
firești și umane trăiri. Portretul mamei ocupă, fără îndoială, în lirica sa un loc privilegiat. Aceasta este creionată ca o ființă idilică prin gingășie și candoare, prin puterea iubirii și a jertfei personale, aproape eterată și transcendentă, pendulând undeva între imaterial și mundan, ca o icoană vie a cărei sacralitate devine indubitabilă: „Ușoară, maică, ușoară C-ai putea să mergi călcând Pe semințele ce zboară între ceruri și pământ. în priviri c-un fel de teamă, Fericită totuși ești Iarba știe
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
fi găurit pielea în dreptul ochilor, nu ne-am putea vedea greșelile unii altora” - chiar și conștientizarea greșelilor săvârșite de semeni este o consecință a lucrărilor divinității, în concepție creștină aceasta fiind autoritate omniprezentă și creatoare a tuturor existențelor, materiale și imateriale. O ÎNTREBARE D-LUI A. GORJAN, AUTORUL MAI MULTOR CĂRȚI DE GEOGRAFIE p. 102, r. 27 30 : „Ceea ce însă nu vi se poate ierta, este că ne-ați copiat lucrarea noastră și v-ați folosit, fără muncă, de materialul adunat
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
în categorii, le descrie, dar care sunt legate de nevoi teoretice și au capacitatea de a contura la nivel abstract o situație sau un obiect concret. De fapt, a avea imagini nu se reduce la a avea reprezentări fictive sau imateriale în minte, ci de a avea o anumită abilitate de a recrea și reinterpreta permanent obiectele și lumea înconjurătoare. Din acest punct de vedere, perspectiva lui Roland Barthes asupra imaginii reprezintă o cu totul altă viziune asupra procesului reprezentațional, întrucât
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a o găsi mai ispititoare decât ar fi ea, cu adevărat, "în realitate"165. Nu întâmplător, portretul femeii apare stilizat la extrem, în maniera canonică a erminiilor bizantine, pentru a sugera, prin figurația sa abstract-hieratică, impresia unei purități virginale, de imaterială și neliniștitoare frumusețe: "un trup mărunt, vaporos și gingaș; mîini subțiri cu degete străvezii; un chip de fecioară cu licăriri de opal și luminat de doi ochi mari negri de dedesubtul unei bolți încununate de suluri răzvrătite de păr strălucitor
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
o formulă chimică foarte complicată și care, de fapt, avea gustul celui mai bun coniac din lume. Eu am băut cândva un coniac foarte bun în țară, dar aici, pe aceste meleaguri, sunt dezorientat. Căci mă aflam într-un spațiu imaterial, ca-ntr-un vis. Nu i-am spus nimic prietenului meu, de fapt, nu aveam ce-i spune, sunt poet. Nu știu decât un singur lucru; sunt străveziu și gata, nu-mi văd pantofii, cravata, nici măcar dunga de la pantaloni. Dar
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de pagini ale cărții lui Galilei. În 1609, astronomii, fizicienii și oamenii de rând credeau că trăiesc într-un cosmos ordonat, sferic, închis și mic, având în centru Pământul. În jurul Pământului, stelele și planetele se roteau pe sfere solide, cristaline, imateriale (sau, în orice caz, făcute dintr-o altfel de materie decât cea terestră). În 1609 Galileo Galilei își construiește primul telescop și îl îndreaptă spre ceruri prin luna decembrie; probabil că la acel moment singurul care credea în teoria heliocentrică
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
este o realitate, și ea, foarte importantă, dar nu întreaga realitate. Nu mai puțin reală din punct de vedere social și chiar din punct de vedere al efectelor "materiale" asupra organizației este, așa cum am spus, imaginea, cu toate componentele sale imateriale. De fapt, imaginea organizațiilor a devenit așa de importanță astăzi tocmai datorită implicării inevitabile a organizațiilor în realitatea instituțională a societăților. Ele nu-și mai pot permite să fie pur și simplu eficiente, ceea ce era de ajuns în epoca Industrială
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
Pe scurt, formula pentru faptele instituționale este următoarea: X trece drept Y în contextul C. Spre exemplu, bucățile de plastic imprimate cu diferite imagini trec drept bani în societatea românească. La fel se întâmplă și cu diferitele aspecte, materiale sau imateriale ale organizațiilor care vor trece, cu mai mult sau mai putin succes, depinzând și de abilitatea consilierului de imagine, din starea brută (produs, obiect, serviciu, raport cu publicul etc.) în fapte instituționale, formând, astfel, imaginea organizației. Așa cum preciza și definiția
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
dintre definițiile alese, luminarea minții, este și cea pe care o vom analiza prin câteva exemple extrase din rândul operelor de artă religioasă. În creștinism bunăoară, icoana reprezintă un valoros model de creație, care transpune în mijloacele lumii materiale, formele imateriale ale lumii sacre. Făcând referire la doar unul dintre numeroasele exemple ale iconografiei creștine, reprezentarea în care Sfântul Ioan Evanghelistul apare alături de ucenicul său Prohor, dictându-i Evanghelia, conține esența vizuală a raportului dintre cele două dimensiuni divină și umană
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
acesteia, într-o manieră care să nu excludă în totalitate ideea asemănării fizice, punând accentul asupra portretului spiritual al modelului înfățișat. În mod asemănător, istoricul de artă Glenn Peers punea problema figurării vizuale a îngerilor în arta bizantină. Descriind caracterul imaterial și atemporal al acestora, el observa unele deosebiri fundamentale între modalitatea de redare artistică a îngerilor și cea de înfățișare a lui Hristos și a sfinților. Spre deosebire de aceștia, îngerii "nu au lăsat în urmă nici imagini imprimate în mod miraculos
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
mod miraculos, nici moaște"300, transformând actul înfățișării lor artistice într-o adevărată provocare. Dar, după cum arată autorul menționat, artiștii creștini au depășit acestă dilemă, încă din primele veacuri, ei căutând formule cât mai inteligibile de redare a acestor ființe imateriale și inefabile. Antropomorfismul a fost una dintre soluțiile cele mai abordate în cadrul acestui proces creator, artiștii bizantini fiind conștienți însă de prezența unei anumite tensiuni între reprezentarea materială și natura nepământească a îngerilor tensiune care, în ultimă instanță, se face
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]