2,103 matches
-
de vedere psihologic și moral, ca forme negative de sublimare. Acest joc al acțiunilor perverse Îl Întâlnim la numeroase personaje din literatura dramatică: Jago, lady Macbeth, Tartuffe, Raskolnikov, Dimitri Karamazov etc. Fiecare dintre aceștia ilustrează o anumită trăsătură de caracter imoral. Persoana imorală dă de fiecare dată impresia, din cauza frământării sale interioare, că este posedată de propriile sale pulsiuni care nu pot fi cu nimic controlate. Aceste persoane nu pot avea scrupule și nici remușcări Întrucât conștiința lor este o conștiință
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
psihologic și moral, ca forme negative de sublimare. Acest joc al acțiunilor perverse Îl Întâlnim la numeroase personaje din literatura dramatică: Jago, lady Macbeth, Tartuffe, Raskolnikov, Dimitri Karamazov etc. Fiecare dintre aceștia ilustrează o anumită trăsătură de caracter imoral. Persoana imorală dă de fiecare dată impresia, din cauza frământării sale interioare, că este posedată de propriile sale pulsiuni care nu pot fi cu nimic controlate. Aceste persoane nu pot avea scrupule și nici remușcări Întrucât conștiința lor este o conștiință perversă. Pervertirea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nici remușcări Întrucât conștiința lor este o conștiință perversă. Pervertirea morală reunește doi factori: unul de tip constituțional psihologic și altul de ordin moral dobândit prin educația incompletă sau lipsa de educație, influența mediilor și a modelelor negative. Caracterul pervers, imoral, reprezintă substratul pe care, și din care, se constituie patologia morală. Trebuie să adăugăm celor, de mai sus Încă o categorie de indivizi, aparent normală, din punct de vedere psihomoral, dar care, În anumite situații Închise ale vieții lor, care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În act. Nebunia este Însă o schimbare a firii omului, ceva care-l stăpânește, pe care nu o poate gândi și nici Înțelege, ceva care-l depășește, situându-se deasupra și dincolo de el. Răutatea este o trăsătură de caracter negativă, imorală, pe când nebunia este o stare schimbată a naturii umane, care face din individ un alt fel de om. Natura umană fiind extrem de variată, este de Înțeles faptul că și nebunia va avea, la rândul său, diferite forme. În cadrul larg al
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
că omul este o ființă morală perfectibilă. Cea care-l Îndeamnă să aspire continuu și să-și construiască idealuri este conștiința morală. În mod egal, conștiința perversă, care Îl trage În jos, Îl Împinge pe om la lucruri și fapte imorale, reprobabile. El va trebui să lupte pentru a-și regăsi condiția originară a ființei morale. Idealul moral este dat de perfecțiunea sufletească și morală interioară, condiție a Binelui, Aceasta va face ca omul să se apropie de arhetipul suprem și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dilemele morale, urmărindu-le în momente decisive, surprinse cu finețe. În genere, personajele caută puritatea sufletească și liniștea interioară, identificată fie cu realizarea dorințelor, fie cu fericirea casnică. Jinduind după cumpătare, acești oameni se feresc de excese și de acte imorale. Opțiunea pentru o conduită corectă este actul de căpetenie al vieții lor, iar cei care șovăie pier în împrejurări dramatice. Pentru a spori dramatismul, aproape toate personajele sunt înzestrate cu o neobișnuită vigoare sufletească, datorită căreia procesele morale devin cu
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
clasicismul burghez [...], în care, firește, eticul ocupă locul de cinste.” Prin același grund teoretic se explică și campania antisămănătoristă începută la „Curentul nou” și în declanșarea căreia S. are meritul priorității. Polemistul atacă direcția sămănătoristă ca fiind ruralistă, paseistă și imorală, deci opusă valorilor burgheze, liberalismului. Literatura promovată de această direcție „idealizează pe față beția, adulterul, promiscuitatea sexuală, vagabondarea, haiducia, brigandajul, impulsiunea bestială, crima chiar, și, mai presus de toate, instinctul războinic ca cea mai înaltă virtute a omului”. Acuzațiile sunt
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
deportări și pogromuri, la instaurarea regimului legionar și a dictaturii militare, la război și la ocupația sovietică. Direct afectat, mai cu seamă ca evreu, de toate măsurile antidemocratice, diaristul își exprimă solidaritatea cu neamul său prigonit, considerând că ar fi imoral să nu împărtășească soarta celor hăituiți „de două mii de ani” pe considerente absurde. D. Sebastian este un scriitor prin excelență inteligent. Ceea ce prețuim în scrisul său este netăgăduita posibilitate de a disocia, de a analiza idei și stări sufletești. Structura
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
situațiile impuse; nivelul cultural-educativ. În cazul în care aceste aspecte sunt neglijate, pot apărea situații conflictuale, stări de tensiune sau chiar manifestări patologice de tipul devianțelor: diferențe caracteriale și de temperament între parteneri; bărbatul cu personalitate dizarmonică, brutal, impulsiv, alcoolic, imoral; femeia leneșă, inafectivă, rece, imorală, alcoolică; mentalități opuse în ceea ce privește modul de a vedea viața; stări de tensiune și conflicte între parteneri; intervenția sau pătrunderea unor persoane străine în cadrul cuplului (socri, rude, prieteni etc.). Vârsta considerată optimă pentru căsătorie este cea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cazul în care aceste aspecte sunt neglijate, pot apărea situații conflictuale, stări de tensiune sau chiar manifestări patologice de tipul devianțelor: diferențe caracteriale și de temperament între parteneri; bărbatul cu personalitate dizarmonică, brutal, impulsiv, alcoolic, imoral; femeia leneșă, inafectivă, rece, imorală, alcoolică; mentalități opuse în ceea ce privește modul de a vedea viața; stări de tensiune și conflicte între parteneri; intervenția sau pătrunderea unor persoane străine în cadrul cuplului (socri, rude, prieteni etc.). Vârsta considerată optimă pentru căsătorie este cea cuprinsă între 18 și 25
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ale acesteia. Se consideră că devianța este ceea ce, într-o societate, se opune conformismului. Devianța este legată de tot ceea ce e restrictiv necesar în acțiunile individuale și de care individul este răspunzător (E. Sagarin). În această categorie sunt incluși indivizii imorali, corupți, criminali, huligani, toxicomani, prostituatele, homosexualii, sinucigașii, fanaticii etc. (A. Cohen, A. Gouldner, H. Becker, J. Henslin). Majoritatea specialiștilor sunt de acord cu faptul că devianța reprezintă o formă de comportament anormal, care vine în contradicție cu normele admise de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
perioada de dinainte de izbucnirea primului război mondial, cât și după terminarea acestuia. Astfel, Ministerul de Externe britanic a devenit ceva de genul „bête noire” pentru mulți dintre britanicii radicali, În anii de după 1900; instituția ca atare era percepută ca fiind imorală și periculoasă. În Franța, Înainte de primul război mondial, criticile aduse diplomației au fost virulente, În timp ce instituția diplomatică rusă a fost ținta mai multor atacuri din partea presei, În anii dintre Revoluția de la 1905 și izbucnirea primului război mondial <ref id="3
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
ea o femeie respectabilă. De piesa cea mai bună a lui T. amintesc și unele situații din Stăpâna, unde protagonist e îngrijitorul de origine țărănească al unui boier. El o ia în căsătorie pe fiica acestuia, care se dovedește o imorală; o abandonează, renunțând și la averea ei. Situația centrală din Bujoreștii revine în piesa Greșeala lui Dumnezeu, unde un tânăr ridicat de jos o cedează, din generozitate, pe fiica de arhitect unui pretendent de condiția ei. SCRIERI: Petale, pref. Al.
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
totul - și în el, în originara sa puritate, e toată poezia. LUCIAN RAICU Nichita Stănescu nu s-a trădat niciodată pe sine: moralitatea lui făcea una cu vocația sa de poet, și știu că singurul lucru pe care îl socotea imoral în lumea literelor era pretenția impostorilor de a se împăuna cu meritele talentului. În același timp, însă, Nichita era un om de o mare îngăduință, un spirit conciliant, fugind de conflicte și de situații-limită. Cei care-l „judecă” azi sunt
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
culpe, i se aduc acuze lipsite de temei. Hărțuit, chemat zilnic pentru a-și prezenta demisia, boicotat de studenții instigați, atacat în presă, se vede în curând doborât de o boală necruțătoare. Autoarea mizează pe „cazuri de conștiință”, morale și imorale, a căror rezolvare rămâne să și-o asume cititorul. Alt roman poartă titlul Astă vară n-a fost vară... (1996), continuat în stil intertextual pe o pagină interioară: „Numai un potop și-o pară”, cu precizarea că se citează dintr-
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
etc.). Sinuciderea este Însă și o manifestare de agresivitate, Îndreptată atât Împotriva mediului (răzbunare), cât și Împotriva propriei persoane, În sens autopunitiv. ”Justificarea” operației de autoacuzare, autocondamnare și autoagresiune poate fi găsită În sentimente de culpabilitate Întemeiate (eroare comisă, act imoral, neglijente de repercusiuni etc.). Adeseori Însă ,ele exprimă numai un narcisism dezamăgit. Propria ființă nu este ,pur și simplu, la Înălțimea așteptărilor, deziluzionându-se prin imperfecțiune psihică sau fizică, prin fragilitatea somatica, prin incapacitatea de a face față la solicitări
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
este alcoolic sau bea în exces, are antecedente penale și se confruntă cu traume psiho-emoționale, fiind, el însuși, o victimă abuzului în familia de origine este, de asemenea, un factor de risc pentru copil. 6. Existența unei mame cu conduite imorale. În ceea ce privește caracteristicile abuzatorilor acestea includ: 1. vârsta - în general, abuzatorii au vârsta cuprinsă între 12-18 ani; 2. mediul de proveniență cei mai mulți abuzatori se află în mediul rural și în ariile marginale ale orașelor; 3. familia personală cea mai mare parte
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
efecte pozitive asupra formării profesionale a studenților săi. d) Medicul „afacerist” urmărește profitul material prin exercitarea profesiunii medicale. Este mercantil, interesat de profit și nu de bolnav ca ființă umană ci ca „sursă de venituri” materiale. Are un caracter îndoielnic, imoral. e) Marii maeștri, sunt cei care ilustrează un domeniu al medicinei, cei care creează o specialitate, școli medicale, sunt înconjurați de colaboratori formați de ei și de elevi-discipoli. Aceștia sunt cei pe care L. Daudet, în Devant la douleur, îi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de variații patologice ale normalului. Aceste tipuri constituționale care reunesc condițiile unor dispoziții premorbide din care se pot dezvolta boli psihice sunt următoarele: a) Constituția perversă este caracterizată prin scăderea considerabilă a simțului moral, până la pierderea acestuia, personalitate de tip imoral, vicioasă, inadaptabilă, delictuală, antisocială, needucabilă, perversă; b) Constituția paranoică desemnează tipul suspicios, egocentric, rigid, interpretativ, retras, orgolios, cu dificultăți serioase de adaptare și comunicare; c) Constituția emotivă se caracterizează prin hipersensibilitate, labilitate, dispoziție afectivă inegală, imprevizibilă; d) Constituția mitomaniacă sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unor obiecte sau situații generatoare de angoasă, chiar în absența obiectelor sau a situațiilor care le-ar putea provoca. - Obsesii impulsive sau fobii impulsive, constând din teama de a nu comite, împotriva propriei sale voințe, a unui act absurd, ridicol, imoral sau violent. b) Compulsiunile Compulsiunea este definită ca ideea unui act de îndeplinit, în general ridicol, absurd sau jenant, care se impune subiectului într-o manieră incoercibilă. c) Ritualuri și verificări Comportamentele, mai mult sau mai puțin elaborate, cu caracter
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dezvoltare al structurilor delirante, se disting mai multe aspecte psihopatologice: Percepția delirantă, sau „delirul halucinator” reprezentând o percepție anormală, halucinatorie. Interpretarea delirantă este expresia falsității gândirii care interpretează, ca fenomene reale și acceptabile moral, aspecte care sunt contrare adevărului și imorale. Intuiția delirantă este interpretarea delirantă a realității în virtutea unor tendințe proprii bolnavului. Fabulația sau delirul de imaginație, cu caracter productiv. H. Ey consideră că ideile delirante nu pot fi separate de ansamblul personalității bolnavului, de structura sa mintală, de experiențele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acțiune. Ele îmi arată că ceea ce fac este nepermis, în contradicție cu legea morală și mă obligă la reținere sau la renunțarea completă. Cenzura consecințelor este dată de remușcări ale conștiinței. De regretul de a fi comis acte nepermise moral, imorale, reprobabile. Dacă scrupulele mă avertizează, remușcările mă condamnă, mă culpabilizează, mă fac să sufăr. Orice remușcare este însoțită de o durere morală, pe când scrupulele determină o rușine morală. În primul caz îmi pun întrebarea: cum de am putut face așa ceva
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la suferințele psiho-morale ale persoanei. Dacă actele Eului sunt făcute fără intenție, sunt mai puțin grave. Dacă ele sunt făcute cu rea intenție, de a prejudicia pe ceilalți, ele sunt cu atât mai grave, întrucât denotă că persoana respectivă este imorală, că are o conștiință perversă, înclinată către rău. În ambele situații consecințele actelor negative fac ca Eul personal să sufere. Persoana cade într-o situație de disperare cu pierderea echilibrului și stabilității sale interioare. Ea devine o persoană tragică, singură
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ea devine o persoană tragică, singură, necesitând ajutorul celorlalți. 4) Suferința morală Suferințele psiho-morale, trebuie înțelese ca fiind acele stări sufletești și morale care afectează Eul personal ca urmare a unor acte ale acestuia, fie că este vorba de intenții imorale, fie că este vorba de acte reprobabile moral, fie că este vorba de acte morale care trebuiau să fie făcute, dar de la efectuarea cărora individul s-a sustras sau a refuzat ca să le facă. Orice suferință psiho-morală este consecința unui
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în mod deplin despre un Eu în absența conștiinței morale. Ea este cea care desăvârșește Eul. În mod egal, nu putem vorbi despre suferințe psiho-morale, decât la persoanele care au conștiință morală. Cele cu o conștiință perversă, sunt structuri anormale, imorale, lipsite de sensibilitate morală, care nu cunosc, nu simt și nu pot înțelege binele. Ele sunt anormale, din punct de vedere sufletesc și moral, prin natura lor primară. Din acest motiv, ne vom opri să analizăm ceea ce este „normal” și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]