3,755 matches
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care instituie obligativitatea sesizării. ... 42. De asemenea, tribunalele Alba, Brașov, Vâlcea și Curtea de Apel Ploiești au apreciat că, de vreme ce sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile se dispune cu titlu imperativ, nu este lăsată la latitudinea instanței care judecă procesul evaluarea dificultății chestiunii de drept. ... ... V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept 43. Părțile au exprimat opinii conforme cu susținerile și apărările formulate în dosarele
DECIZIA nr. 68 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298171]
-
unor interpretări diferite pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție că este necesar potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă. Cât timp sesizarea se dispune cu titlu imperativ, nu este lăsată la latitudinea instanței care judecă procesul analizarea chestiunii privind dificultatea interpretării chestiunii de drept. ... 25. Totodată, lecturând centralizatoarele privind hotărârile prealabile și recursurile în interesul legii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în materia contenciosului
DECIZIA nr. 120 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298452]
-
40. Din încheierea de sesizare rezultă că instanța de trimitere nu a argumentat de nicio manieră necesitatea existenței unei dezlegări din partea instanței supreme privind chestiunea de drept dedusă analizei, considerând că o astfel de sesizare este obligatorie. ... 41. Natura imperativă a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție prin mecanismul prevăzut de art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 trebuie înțeleasă ca obligând instanța care judecă procesul să ceară instanței supreme rezolvarea de principiu a chestiunii de
DECIZIA nr. 126 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298412]
-
de manipulare a pieței în sensul reglementărilor naționale și/sau comunitare în materie; ... f) în alte cazuri stabilite de operatorul pieței, cu respectarea normelor legale; ... g) la solicitarea autorităților statului, în situații care reclamă acest demers; ... h) ca urmare a dispozițiilor imperative ale legii. ... (4) Operatorul pieței are dreptul de a suspenda/a înceta activitatea de market making pe unul sau mai multe segmente de piață, pe fondul consolidării lichidității, caz în care înștiințează participanții și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei
REGULI GENERALE din 29 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297824]
-
I, nr. 344 din 17 aprilie 2025. ... 19. În cauză, obiecția de neconstituționalitate a fost transmisă prin e-mail, fiind însoțită de un tabel scanat cuprinzând semnăturile olografe ale celor 56 de deputați care au formulat sesizarea, neîndeplinind, așadar, cerința imperativă ca, în cazul transmiterii pe cale electronică, actele de sesizare a Curții Constituționale să cuprindă semnătura electronică a autorilor acestora, cerință ce se constituie într-o condiție de formă de ordine publică ce trebuie strict respectată în cazul tuturor sesizărilor
DECIZIA nr. 207 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297878]
-
instanța nu mai poate dispune restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale, ci trebuie să aplice dispozițiile privind declinarea competenței și trimiterea dosarului instanței de judecată arătate ca fiind competentă. Acest lucru rezulta, pe de o parte, din caracterul imperativ al art. 42 alin. 1 Codul de procedură penală din 1968, care nu lăsa la aprecierea instanței dacă va trimite sau nu dosarul instanței competente, după ce a admis excepția de necompetență materială. Pe de altă parte, art. 43 alin.
DECIZIA nr. 496 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295088]
-
actuala lege procesual penală, în art. 51 alin. (5), care stabilește, în mod identic, că „Instanța care și-a declinat competența ori care s-a declarat competentă cea din urmă ia măsurile și efectuează actele ce reclamă urgență.“ Totodată, caracterul imperativ al normei reglementate la art. 42 alin. 1 Codul de procedură penală din 1968 rămâne actual și în ceea ce privește soluția legislativă în vigoare, cu atât mai mult cu cât legiuitorul a adăugat în cuprinsul acesteia din urmă particula
DECIZIA nr. 496 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295088]
-
oricărei profesii în concordanță cu prevederile legale specifice fiecăreia. Or, în ceea ce privește polițiștii, necesitatea unui comportament corespunzător, în serviciu, familie sau în societate, care să nu aducă atingere onoarei, probității profesionale a polițistului sau prestigiului instituției, este un imperativ intrinsec legat de natura acestei profesii. ... 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1- 3 , al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și
DECIZIA nr. 561 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295846]
-
că prevederile criticate sunt discriminatorii, întrucât, potrivit interpretării jurisprudențiale, termenul de 10 zile prevăzut de art. 56 alin. (2) din Legea nr. 254/2013, în care persoanele condamnate pot formula plângere împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor lor, este un termen imperativ, de decădere, în vreme ce termenele prevăzute de art. 56 alin. (6) și (7) din același act normativ, în care judecătorul de supraveghere a privării de libertate soluționează plângerea (15 zile de la primire), respectiv comunică încheierea (3 zile de
DECIZIA nr. 500 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295191]
-
autorul excepției se referă la interpretarea jurisprudențială, potrivit căreia termenul de 10 zile, prevăzut de art. 56 alin. (2) din Legea nr. 254/2013, în care persoanele condamnate pot formula plângere împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor lor, este un termen imperativ, de decădere, în vreme ce termenele prevăzute de art. 56 alin. (6) și (7) din același act normativ, în care judecătorul de supraveghere a privării de libertate soluționează plângerea (15 zile), respectiv comunică încheierea (3 zile), sunt termene de recomandare
DECIZIA nr. 500 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295191]
-
diferite. ... 66. În acest context, Curtea reține că interpretarea dată prin Decizia nr. 10 din 11 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, utilizează în cuprinsul său termeni generali și imperativi, de la care nu se permite nicio derogare („hotărârea judecătorească irevocabilă/definitivă prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ produce efecte și în privința actelor administrative individuale emise în temeiul acestuia care
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
susține, în esență, că sintagma „recursul va fi judecat de complete specializate“ cuprinsă în dispozițiile art. 8 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 nu îndeplinește criteriile de calitate a legii, având în vedere că aceste norme sunt speciale, derogatorii și imperative și, prin urmare, trebuie să se precizeze care sunt criteriile pe baza cărora se constituie completele specializate, raportat la normele cuprinse în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, și dacă acestea se interpretează în sensul că legiuitorul a avut în
DECIZIA nr. 567 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299994]
-
vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 505 din 5 iulie 2016 sau Decizia nr. 636 din 13 octombrie 2015, în care instanța de contencios constituțional a arătat că termenul mai sus menționat nu poate fi unul imperativ, ci are caracter de recomandare și că, în orice caz, durata totală a arestului preventiv nu este nedeterminabilă. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea finală din 27 aprilie 2020, pronunțată în Dosarul nr.
DECIZIA nr. 106 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300017]
-
că termenul de 60 de zile, mai sus menționat, trebuie privit ca un termen de recomandare, însă amintește că tot la nivelul practicii judiciare s-a concluzionat că, în ipoteza unor termene sau durate maxime ale măsurilor preventive, termenele devin imperative. Chiar în jurisprudența Curții Constituționale s-a arătat, în acest sens, că, în cazul particular al măsurilor procesuale, incluzând măsurile preventive, stabilirea unor termene împiedică prelungirea duratei constrângerii peste limita necesară desfășurării normale a procesului penal, astfel că îndeplinirea actelor
DECIZIA nr. 106 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300017]
-
judiciar, să mențină această măsură preventivă, în mod repetat, dacă a fost depășită durata de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanța în care se desfășoară procedura în camera preliminară, întrucât acest termen este unul imperativ, și nu de recomandare. În prezenta cauză, măsura preventivă în discuție este cea vizată de art. 207 alin. (6) din Codul de procedură penală, respectiv arestarea preventivă sau arestul la domiciliu. ... 20. Prin decizia mai sus indicată, Curtea a stabilit
DECIZIA nr. 106 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300017]
-
care să poată impune finalizarea ei într-un anumit termen. Prin urmare, Curtea nu a putut reține critica autorului excepției în sensul că termenul de 60 de zile prevăzut de art. 343 din Codul de procedură penală este un termen imperativ, peremptoriu, înăuntrul căruia judecătorul de cameră preliminară trebuie să îndeplinească toate activitățile date în competența sa prin lege, sub sancțiunea decăderii din exercițiul dreptului procesual și a nulității actului făcut peste termen, potrivit art. 268 alin. (1) din Codul de
DECIZIA nr. 106 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300017]
-
cu orice problemă de drept dedusă judecății în cauzele care se încadrează la art. 1 din același act normativ, indiferent de gradul de dificultate, instanța de trimitere putând fi de la orice nivel, inclusiv de fond. Concluzia derivă din caracterul imperativ al normelor în discuție care exclude orice eventuale aprecieri ale instanței de trimitere cu privire la dificultatea chestiunii de drept, dar și din faptul că pentru chestiuni dificile de drept există deja mecanismul hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de
DECIZIA nr. 208 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299985]
-
sesizare intervine în legătură cu orice problemă de drept dedusă judecății în cauzele care se încadrează la art. 1, indiferent de gradul de dificultate, instanța de trimitere putând fi de la orice nivel, inclusiv de fond. Concluzia derivă din caracterul imperativ al normelor în discuție care exclude orice eventuale aprecieri ale instanței de trimitere cu privire la dificultatea chestiunii de drept, dar și din faptul că pentru chestiuni dificile de drept există deja mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de
DECIZIA nr. 209 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299997]
-
polițistului la „încadrarea activității în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă, potrivit legii“. ... 70. Așadar, prin coroborare cu art. 28 alin. (1) lit. k), art. 27^29 include și dreptul la încadrarea activității în condiții speciale, dată fiind formularea imperativă și textului („toate drepturile“). ... 71. Sub un al doilea aspect, printr-o interpretare gramaticală/literală și teleologică a textului de lege menționat mai sus, reiese cu evidență faptul că legiuitorul a vizat, în mod expres, o repunere deplină a polițistului în
DECIZIA nr. 81 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299917]
-
săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor. Astfel, este vorba despre reguli imperative de la care nu se poate deroga în materie civilă, indiferent dacă sunt puse în discuție legi materiale sau legi procesuale. Așadar, chiar și în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat să înlăture sau să atenueze unele
DECIZIA nr. 571 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300398]
-
reține că prin Decizia nr. 277 din 22 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1156 din 6 decembrie 2021, paragraful 12, a observat că, în ceea ce privește Camera decizională, Constituția nu prevede un termen imperativ concret în care aceasta să se pronunțe. Referitor la solicitarea autorului excepției de a se substitui legiuitorului și de a stabili ea însăși un termen rezonabil de aprobare sau modificare de către Camera decizională a ordonanței de urgență criticate, Curtea
DECIZIA nr. 54 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300363]
-
cu apărările expuse, acesta va da prevalență celei de a doua opinii și, în consecință, a respins cererea de constatare a încetării de drept a măsurii preventive. ... 8. Deși Decizia nr. 740 din 3 noiembrie 2015 se referă la modalitatea imperativă de interpretare a dispozițiilor art. 23 alin. (5) din Constituție din perspectiva termenului de 180 de zile în sensul că la calculul acestuia se impune necesitatea de a analiza cumulativ și similar cele două măsuri preventive privative de liberate, autorul
DECIZIA nr. 183 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301162]
-
constituționalitate, Curtea Constituțională să aprecieze cu privire la susținerile reclamantului referitoare la lipsa avizului Consiliului Legislativ. ... 23. Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalul Alba - Secția I civilă apreciază că dispozițiile legale criticate încalcă obligația imperativă privind avizul Consiliului Legislativ, în acord cu dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și ale Legii nr. 73/1993, fiind contrare prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5), art. 79 alin.
DECIZIA nr. 686 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301201]
-
determină o discriminare, fiind pretinse retroactiv „sume uriașe“ „contribuabililor care au achitat contribuția socială pentru sănătate chiar la plafonul maximal“, „pretinzându-se că se face o regularizare la întreg venitul“. Arată că decizia organului fiscal este emisă cu încălcarea dispozițiilor imperative ale Codului fiscal. În final, face referire la principiul priorității dreptului european față de dreptul național, la principiul egalității în materie fiscală și la principiul impunerii echitabile. ... 8. Tribunalul București - Secția a II-a - contencios administrativ și fiscal, contrar dispozițiilor
DECIZIA nr. 267 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301262]
-
ceea ce a intenționat legiuitorul delegat a fost ca instanța supremă să asigure o interpretare unitară a dispozițiilor legale supuse interpretării în litigii privind salarizarea/dreptul la pensie al personalului plătit din fonduri publice. Cât timp sesizarea se dispune cu titlu imperativ, nu este lăsată la latitudinea instanței care judecă procesul analizarea chestiunii privind dificultatea interpretării chestiunii de drept. ... 18. Reclamantul are calitatea de personal contractual, de execuție, în cadrul compartimentului din aparatul de specialitate al primarului, fiind angajat în funcția contractuală
DECIZIA nr. 246 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301214]