1,758 matches
-
nr. 34, 1999; 72. Madgearu V. Evoluția economiei românești după războiul mondial, București, 1940; 73. Madgearu V. , "Creditul industrial", Indep. Ec., nr. 5, 1923 74. Madgearu V., Mladenatz Gr. Reforma cooperației, Editura Bucovina, Iași 1995; 75. Madgearu V. Agrarism, capitalism, imperialism, București 1936; 76. Madgearu V., Mladenatz Reforma cooperației, Colecția Actualități Cultura Națională; 77. Mandache R. și colabAnaliza economico-financiară în exploatațiile agricole, Editura "Terra Nostra, Iași, 2003 78. Mandache R. Structuri agrare în România, Editura Muntenia, 1999; 79. Mandache R. Analiza
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
activitate administrativă a teritoriului respectiv. Perioada „de aur” a sferelor de influență e reprezentată de anii de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea (apogeul perioadei imperialiste). Există o legătură foarte strânsă între cele două concepte: imperialism și sfere de influență. Trăsături ale imperialismului: - Corespunde unei relații de control exercitat de un stat sau de un grup de state asupra altuia; - Corespunde unei relații de control exercitat prin mijloace politice, economice, psihologice. - Dispune de o multitudine de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
aur” a sferelor de influență e reprezentată de anii de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea (apogeul perioadei imperialiste). Există o legătură foarte strânsă între cele două concepte: imperialism și sfere de influență. Trăsături ale imperialismului: - Corespunde unei relații de control exercitat de un stat sau de un grup de state asupra altuia; - Corespunde unei relații de control exercitat prin mijloace politice, economice, psihologice. - Dispune de o multitudine de mijloace și metode de a menține o
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
important element al acțiunilor internaționale ale statelor rămâne puterea lor. Un stat dispune de putere cu atât mai mult cu cât șansele sale de succes pe plan internațional sunt mai mari. Decalogul de putere este unul dintre principalele aspecte ale imperialismului și al practicii sferelor de influență. Echilibrul puterii este echilibrul mondial ce ar fi asigurat prin raporturi de contrapondere reciprocă a principalelor state, celelalte state (inclusiv cele mici și mijlocii) fiind luate în seamă proporțional cu relevanța lor față de atare
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
lupta pentru putere fiind o trăsătură dominantă a epocii imperialiste. Sfera de influență presupune exercitarea unui control excesiv asupra unui teritoriu străin. Trebuie evidențiată imposibilitatea continuării împărțirii lumii în sfere de influență. Trebuie făcută distincție între decalogul de putere - specific imperialismului și sferelor de influență și echilibrul puterii, adică echilibrul mondial ce asigură contraponderea reciprocă a principalelor state. I.2.1. Scurt istoric În condițiile dinamicii accelerate a vieții internaționale de după 1989, obiectivul fundamental al politicii externe a României a fost
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de putere dorește să devină. La aceste trei argumente enunțate mai sus s-ar cuveni o serie de observații: - o strategie de destabilizare aplicată foștilor membri ai U.R.S.S. - de exemplu - ar fi percepută ca o expresie a unui nou imperialism venit de la Moscova; - o politică de intimidare față de fostele state comuniste din Europa Centrală și de Est ar fi, în mod similar, percepută drept o nouă formă de amenințare venită din partea Kremlinului; Așadar, se poate trage concluzia că Federația Rusă
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
însă, de toate inițiativele anterioare de acest gen, deoarece, "Grenville did not propose a military alliance against France"158. Din contră, el era convins că numai "a "union of all the great powers" could restore the diplomatic balance which France Imperialism hâd respect"159. Cu acel prilej, au reieșit, însă, în evidență deosebirile radicale de interese dintre puterile cărora li s-a adresat lordul Grenville care, în noile împrejurări create de păcile încheiate de Franța mai ales cu Prusia și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
el. A vorbi în mod liber de Marx și marxism nu e posibil. Ca să justifice teoretic de ce revoluția proletară a izbucnit tocmai în Rusia și nu în Anglia sau Statele Unite, Lenin a creat o nouă teorie a evoluției capitalismului spre imperialism ca stadiu al său cel mai înalt, după care va veni descompunerea, formând deocamdată un lanț puternic de contradicții și că revoluția proletară, în aceste noi condiții, a izbucnit acolo unde acest lanț avea veriga cea mai slabă. Să admitem
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
deocamdată un lanț puternic de contradicții și că revoluția proletară, în aceste noi condiții, a izbucnit acolo unde acest lanț avea veriga cea mai slabă. Să admitem că nu se putea altfel și că revoluția a izbucnit acolo unde lanțul imperialismului avea el veriga cea mai moale. Dar cine ne garantează care va fi lumea viitorului, după ce capitalismul, ajuns în stadiul său cel mai înalt, va putrezi? În noile condiții de evoluție spectaculoasă a tehnicii, numărul muncitorilor cu psihologie clasică se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fi trebuit să faceți?" "Ar fi trebuit pur și simplu să nu vorbesc nimic despre istoria filozofiei, ci să prelucrez discursurile lui Jdanov referitoare la împărțirea lumii în două lagăre, cel al socialismului, pe de o parte, și cel al imperialismului, pe de altă parte, și discursul aceluiași referitor la revistele Zvezda și Leningrad, și să combat un manual de istoria filozofiei al unui oarecare Alexandrov, al cărui conținut nu-l cunoaște nimeni..." Marele poet se opri și se uită la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
îl părăsi, băiatul se răsuci într-un picior și dispăru. Ce mesaj îi transmisese? Secret mare, Silvia se așeză cuminte lângă mine și nu zise câtva timp nimic. Redeschisei revista. Nu era nici un fel de filozofie în ea, articole despre imperialism, care a ajuns în faza sa ultimă, când a început să putrezească, despre primul nostru cincinal și altele de acest gen... "Ta-taaa, zise Silvia, în partea ailaltă a parcului au dat drumul la călușei." Aha! Deci ăsta era mesajul! "Bine
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu știe ce obsesii se pot aduna și cât de periculos e să le ignori. Ciocolata dietetică, bananele de la colț, bicicleta ergonomică: un adevărat arsenal de slăbit, pus democratic în slujba piticilor de pe creier și îndreptat zi și noapte împotriva imperialismului caloriei. Cu bananele, era chiar o dramă: când, imediat după ’89, aflase că sunt pe cale de dispariție, o rugase pe mama ei să-i aducă din America. Doamna Dinu coborâse la aeroport cu o întreagă încărcătură, de toate mărimile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
decembrie 1935 și la 16 mai 1936 prin care își exprima îngrijorarea față de posibilitatea deschiderii granițelor de nord-est ale României pentru trecerea Armatei Roșii. Gh. I. Brătianu considera că Uniunea Sovietică ar transforma teritoriul românesc în “câmpul de bătaie al imperialismelor vrăjmașe din Centrul și Răsăritul 62 Emilian Bold, Ilie Seftiuc, România sub lupa diplomației sovietice (l9l7l938Ă, Iași, Editura Junimea, 1998. 44 41 Europei”, fapt care ar conduce la “răspândirea comunismului și la bolșevizarea țării“ 63. Titulescu răspundea acestor temeri: “Nu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
decembrie 1935 și la 16 mai 1936 prin care își exprima îngrijorarea față de posibilitatea deschiderii granițelor de nord-est ale României pentru trecerea Armatei Roșii. Gh. I. Brătianu considera că Uniunea Sovietică ar transforma teritoriul românesc în “câmpul de bătaie al imperialismelor vrăjmașe din Centrul și Răsăritul 62 Emilian Bold, Ilie Seftiuc, România sub lupa diplomației sovietice (l9l7l938Ă, Iași, Editura Junimea, 1998. 44 41 Europei”, fapt care ar conduce la “răspândirea comunismului și la bolșevizarea țării“ 63. Titulescu răspundea acestor temeri: “Nu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
spre exemplu, s-a dovedit a fi o etichetă nominală de succes în descrierea celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea al istoriei britanice. Marele dezavantaj al acestui sistem rezidă în faptul că rămâne tributar "naționalismului" sau "imperialismului metodologic", prin aceea că descrie o istorie provincială, de regulă a unei singure națiuni ori imperiu. Mult mai general este, în schimb, sistemul bazat pe forțele de producție, care nu ține seama de granițele naționale. Clasificarea marxistă este fără îndoială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
revizuit-o prin două modificări substanțiale: i) antagonizarea daco-romană, realizată prin injectarea istoriei, inclusiv a celei antice, cu principiul antagonismului de clasă, care a condus la elaborarea schemei binare exploatatori-exploatați. Romanii cuceritori formează elementul exploatator, dacii fiind poporul exploatat de imperialismul roman. Antagonizarea daco-romană merge mână în mână cu afirmarea autohtonismului, întrucât, la nivel emoțional, manualul se identifică întotdeauna cu victimele exploatării imperialiste; ii) slavizarea etnogeniei românești, în sensul în care ponderea elementului slavic în constituția etnic-lingvistică, culturală și politică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1948 până în 1990. Conclusiv, ideea independenței este supusă unei duble transformări substanțiale: într-o primă instanță, tema "neatârnării politice" care a obsedat conștiința istorică românească pe durata întregului secol scurs de la evenimentele pașoptiste, este substituită cu tema "independenței economice" față de imperialismul occidental. În al doilea rând, când se discută totuși despre independența politică națională a românilor, aceasta este total corelată "ajutorului rusesc" căruia românii îi datorează ființarea lor politică autonomă. Unitatea. Cadrul naționalist în interiorul căruia s-a articulat memoria românească s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este reconotarea unității naționale în unitate muncitorească, pe fondul unui proces atotcuprinzător de socializare a naționalului. Pe aceleași linii deja trasate, tema independenței este reconceptualizată, pe plan extern, din neatârnare politică a națiunii române în independență economică a statului în fața imperialismului occidental. Pe plan intern, independența îmbracă semantica luptei sociale pentru idealul egalitar, o luptă care va fi condusă, începând cu secolul XX, de Partidul Comunist Român. Componenta monarhică a memoriei naționale, adăugată în secolul naționalist ca urmare a evoluțiilor politice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politice: "legătura" lui Mihai prin care guvernatorul subordonat împăratului Rudolf a legiferat iobăgia; instituirea "statului național burghez" la 1859 care a facilitat infiltrarea capitalismului și implicit a exploatării claselor muncitoare; în fine, "regimul burghezo- moșieresc" instaurat după 1918, aservit fiind imperialismului occidental, a exacerbat antagonismul de clasă în societatea românească până la punctul de rupere. Întorsătura naționalistă a ideologiei oficiale a regimului comunist a reinstalat retorica unionistă pe matca ei tradițională formată încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
recunoaște faptul că religia creștină (sub formele sael catolice, protestante ori ortodoxe) a deținut un rol important în structurarea acestei ideologii. Originile ideologice ale creștin-democrației pot fi regăsite, așa cum arată Eynedi Zsolt, în momentul fuziunii catolicismului cu politica, întemeidnu-se astfel imperialismul politic tradițional al Bisericii. Dar elementele ideologice creștin-democrate, particularizate în raport cu fiecare țară în care ele au apărut, au devenit importante mai ales către sfârșitul secolului al XIX-lea, când au format o adevărată "tabără" politico-săirituală. Putem recunoaște , dacă ne orientăm
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
în esența sa este (...) sentiment, acțiune, iubire și ură pătimașă, el nu e teorie propriu-zisă, ci o formulă de acțiune"14, constituindu-se pe baza următoarelor elemente ideologice: concepția activistă și aristocratică asupra lumii; misticismul și clericalismul; naționalismul etatist integrat; imperialismul și mesianismul; caracterul antidemocratic și antiparlamentarist; acțiunea directă și întrebuințarea violenței. Plecând de la analiza acestor atribute, Petre Andrei a delimitat cu claritate caracterul dictatorial al fascismului, arătând că "nu dictatura este principiul ideal, care poate asigura progresul omenirii, și nu
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
specific, este cuprins într-un proiect finanțat de CNCSIS-UEFISCSU, privitor la translații culturale semnificative între SUA și România, nu numai sub forma unor receptări pasive și mecanice de colonizare prin figuri iconice și brand-uri într-o vastă narațiune a imperialismului cultural american, ci de apropriere, reciclare și negociere, de considerare critică a impactelor și a unor forme de răspuns, a opțiunilor în raport cu alteritatea constitutivă în procesele complexe de construcție a identității culturale. S-a plecat de la o definire operațională a
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
atitudinea tradițional izolaționistă a SUA a fost reconsiderată, configurația geopolitică actuală fiind fundamental afectată de intervenția militară americană în cele două războaie mondiale. America a devenit cea mai mare putere economică, pe baza căreia se sprijină și așa-zisul său imperialism cultural, impactul industriilor sale culturale, al culturii sale de masă (film, muzică, jurnalism scris și video, sport) neavând rival pe piața contemporană. Termenul de "secol american" a fost invocat de magnatul media Henry Robinson Luce cu câteva luni înainte de atacul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
produsă de mase, cum ar fi o autentică cultură populară, ci produsă în masă (mass-produced), susținută și exploatată în cadrul a ceea ce Școala de la Frankfurt a numit industrii culturale (vezi CULTURE INDUSTRIES). Ea a fost văzută de critici ca vehicul al imperialismului ce înlocuiește expansiunea teritorială bazată pe forța militară a imperiilor coloniale clasice cu o forță mai subtilă și mai eficientă (vezi, de exemplu, SOFT POWER și AMERICAN CULTURAL IMPERIALISM). Această percepție este limitată, însă, contribuția culturii de elită fiind substanțială
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
CULTURE INDUSTRIES). Ea a fost văzută de critici ca vehicul al imperialismului ce înlocuiește expansiunea teritorială bazată pe forța militară a imperiilor coloniale clasice cu o forță mai subtilă și mai eficientă (vezi, de exemplu, SOFT POWER și AMERICAN CULTURAL IMPERIALISM). Această percepție este limitată, însă, contribuția culturii de elită fiind substanțială în promovarea a ceea ce J. Nye numește soft power. Dacă Shakespeare, ambalat în diferite forme culturale, este încă un export foarte profitabil pentru economia britanică, fascinația universităților de elită
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]