1,274 matches
-
se confunda oarecum cu profilul sau profilurile marxiste militante, sovietizante (aristocratul, financiarul, marele burghez sau țăranul avut, intelectualul reacționar și incorigibil!Ă, sub cea de-a doua dictatură, ceaușistă, „celălalt” a luat diferite fețe; el era În primul rând „străinul” - imperialist sau nu -, iar În cele din urmă „străinul” a devenit, grotesc și paradoxal, chiar omul sovietic, Însuși Șeful statului sovietic! Dar „străinul”, Într-o interpretare mai ascunsă, subtilă, Însă destul de apăsată și de răspândită, era „intelectualul”, ca și cel care
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
alt proiect amplu inițiat de Conducătorul Statului și coordonat de S.C.I. s-a prefigurat în martie 1944, având ca scop „a demasca față de germani lipsa de loialitate a Ungariei ca parteneră a Axei și aderentă la Pactul Tripartit, urmărind scopuri imperialiste în bazinul carpatic”. Pentru realizarea lucrărilor documentare au fost cooptați Marele Stat Major, Ministerul Afacerilor Străine, Ministerul Propagandei Naționale, Ministerul Afacerilor Interne (D.P.S., I.G.J., P.P.C.), Ministerul Culturii Naționale, Institutul Statistic, Comisariatul Refugiaților Ardeleni și S.S.I. Fiecare din aceste instituții a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din România. Astfel s-au putut încununa cu o victorie istorică lupta de secole dusă de poporul muncitor român pentru libertate și independentă națională, luptele eroice ale clasei muncitoare aliată cu țărănimea muncitoare pentru doborîrea regimului capitalisto-mosieresc și scuturarea jugului imperialist. Făurirea și întărirea statului de democrație populară, prietenia și alianța cu marea Uniune Sovietică, sprijinul și ajutorul ei dezinteresat și frățesc asigura independența, suveranitatea de stat, dezvoltarea și înflorirea Republicii Populare Române. Forțele armate ale Republicii Populare Române stau de
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120983_a_122312]
-
țărănimea muncitoare, în care rolul conducător aparține clasei muncitoare. Articolul 3 Republică Populară Română s-a născut și s-a întărit ca rezultat al eliberării țării de către forțele armate ale Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste de sub jugul fascismului și de sub dominația imperialista, ca rezultat al doborîrii puterii moșierilor și capitaliștilor de către masele de la orașe și sate în frunte cu clasa muncitoare, sub conducerea Partidului Comunist Român. Articolul 4 În Republică Populară Română puterea aparține oamenilor muncii de la orașe și sate, care o
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120983_a_122312]
-
parte a istoriografiei balcanice contemporane dă vina pe influențele din afară pentru înapoierea de aici, considerînd stăpînirea otomană drept cauza fundamentală a lipsei de dezvoltare și explicînd eșecul înregistrării de progrese, odată cu dobîndirea independenței, prin așa-zisa exploatare străină și imperialistă din anii dinaintea primului război mondial. Chiar dacă producția indigenă a avut într-adevăr mult de pierdut din cauza concurenței străine, tabloul general nu trebuie prezentat ca fiind mai întunecat decît era în realitate. Întreprinderile balcanice nu au atras practic investiții masive
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
libertatea existenței.2 În ciuda faptului că această carte s-a bucurat de o largă circulație, afirmațiile extremiste ale lui Hitler au fost de multe ori desconsiderate sau neluate în serios. Firește, Germania, dezarmată și sărăcită, nu putea lansa o ofensivă imperialistă împotriva Europei de Est. Aceste idei nu constituiau o parte importantă a campaniilor electorale germane și nu erau utilizate în negocierile diplomatice. În politica internă, liderii naziști și-au îndreptat atacurile împotriva evreilor, a comuniștilor și a Tratatului de la Versailles
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
vaste domenii coloniale. O blocadă instituită de Liga Națiunilor, chiar dacă limitată și ineficientă, precum și opoziția celorlalte state i-au obligat pe liderii italieni să apeleze la Berlin. Începînd din acest moment, cei doi dictatori au colaborat pentru atingerea obiectivelor lor imperialiste comune. În octombrie 1936, cele două state au înființat așa-numita Axă Roma-Berlin. Acest aliniament era bazat pe asigurări privind sprijinul reciproc și pe împărțirea Europei în sfere de interes. Grecia, Albania și Iugoslavia făceau parte din sectorul italian, iar
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
state, dar care avea să facă parte începînd din acest moment din arsenalul verbal obișnuit al comuniștilor. Termenii aceștia insultători includeau formule cum ar fi: "Clica criminală a lui Tito," "Tito Iuda și complicii lui," "trădătoridemni de dispreț și lachei imperialiști," "haită de rechini faliți", "trădători ai internaționalismului proletar," "mesagerii siniștri ai lagărului războiului și morții, ațîțători trădători la război și demni urmași ai lui Hitler," "bandă de spioni, provocatori și ucigași," "cîini ținuți în lesă de americani, rozînd oasele imperialiștilor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
presă. Au fost apoi adresate Uniunii Sovietice apeluri pentru ajutor economic, încununate de succes. Au fost denunțate vehement planurile constituirii unei federații cu Iugoslavia, considerate drept o acoperire a intențiilor de anexare ale acesteia și o reînviere a vechilor planuri imperialiste. Stalin a devenit eroul Albaniei, iar Hodja s-a înveșmîntat în mantia liderului național care își apără națiunea împotriva agresiunii străine. Astfel, în timp ce Tito învinuia Uniunea Sovietică de amestec și dominație, premierul albanez profera aceleași acuzații la adresa Iugoslaviei. Modificarea politicii
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
standardele de viață și libertățile politice din țările lor să se poată compara cu cele din Occident, cea mai mare parte a guvernelor comuniste sunt convinse că trebuie să aibă un control ferm asupra cetățenilor lor. POLITICA EXTERNĂ Teoria: războaiele imperialiste Doctrinele comuniste acoperă și domeniul relațiilor internaționale, conceptele lui Lenin fiind deosebit de importante în această privință. Așa cum am văzut, polarizarea societății scontată de teoreticienii marxiști nu se produsese pînă în 1914. În locul unei sărăcii tot mai accentuate, clasa muncitoare beneficia
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
conflict în privința împărțirii lor, din care avea să rezulte declanșarea unor războaie. Comentariile lui Stalin asupra originilor celui de-al doilea război mondial citate mai sus constituie un exemplu elocvent pe linia acestui raționament. În ciuda distrugerilor provocate de ele, războaiele imperialiste aveau să fie privite favorabil datorită posibilităților oferite de ele pentru izbucnirea revoluțiilor. Ar fi fost create astfel condițiile propice preluării puterii de către partidele comuniste, avangarda proletariatului. Să observăm că acesta constituia un program revoluționar, nu unul evoluționist, și că
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mai trece prin stadiul intermediar al socialismului. În același timp guvernul a adoptat o poziție ideologică militantă în problemele internaționale. În timp ce Hrușciov și liderii sovietici cereau ducerea unei politici de coexistență pașnică, Mao era în favoarea continuării luptei deschise împotriva puterilor "imperialiste". Chinezii îi înspăimîntau pe unii dintre aliații lor afirmînd că nu le era teamă de un conflict nuclear sau de pierderile uriașe care ar fi urmat. În Europa, poziția chinezilor era sprijinită de Albania, care a trecut în 1961 în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cele ale Greciei, Iugoslaviei și Italiei. Deși au fost blocate încercările de amestec din afară, putem înțelege de ce liderii albanezi au adoptat după aceea o atitudine defensivă, fiind convinși că ei "construiau socialismul în condițiile unei încercuiri dușmănoase din partea dușmanilor imperialiști și revizioniști."21 Cu toate numeroasele lui trăsături distinctive, guvernul albanez a fost unul dintre cele mai stabile din perioada postbelică. În intervalul 1956-1971, un singur membru al Biroului Politic, Kiri Belishova, și cinci membri ai Comitetului Central au fost
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
lumea capitalistă. Deși guvernul albanez își lărgise și el orizontul, perspectiva lui ideologică era încă relativ inflexibilă. În ochii lui, Uniunea Sovietică și Statele Unite erau tot principalii lui inamici; el nu dorea să stabilească relații strînse cu statele "revizioniste" și "imperialiste." Era firesc ca liderii Albaniei să se simtă trădați atunci cînd China a stabilit relații cu Statele Unite și a reluat legăturile cu Iugoslavia. Relațiile dintre Tirana și Beijing au devenit tot mai încordate pînă în iulie 1978, cînd chinezii a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Vocea Poporului), din noiembrie 1961 îl lăuda pe dictatorul sovietic în următorii termeni: "I. V. Stalin a fost și rămîne un titan în istoria omenirii, în istoria mișcării comuniste și muncitorești internaționale și în lupta pentru eliberarea popoarelor de sub jugul imperialist ș...ț Istoria zilelor noastre îl cunoaște pe I. V. Stalin drept un revoluționar neînfricat, un mare teoretician și un strălucit organizator."26 Atitudinea aceasta avea să rămînă constantă. Hodja continua să sprijine conceptele staliniste în politica internă. Nu a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
socialismului: statul nu avea mai puține prerogative, dimpotrivă, devenea și mai puternic, iar birocrația profita de poziția ei, creîndu-se astfel o prăpastie adîncă între ea și populație. Mai mult, în relațiile ei cu alte națiuni, Uniunea Sovietică avea o atitudine imperialistă. Ea se folosea de alte state ca surse de materii prime și obținea profituri din zonele dependente de ea. Lovind astfel guvernul sovietic în punctele lui cele mai sensibile, sistemul centralizat și relațiile statale din sfera lui de influență, teoreticienii
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și barbarie, ci una între componente diferite ale civilizației europene. Din această perspectivă, preferința pentru spațiile economice mari existentă de-a lungul timpului și revigorată în Europa acum, sub presiunea altor spații economice mari, ar putea fi însoțită de tendințe imperialiste mai atenuate; zona balcanică ar putea fi primită în acest spațiu economic, în Uniunea Europeană, dorit, performant și competitiv, cu energiile ei specifice. Nimeni nu tăgăduiește nevoia performanței economice și a monitorizării ei pînă la atingerea parametrilor compatibili cu accesul în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
un prinț a cărui modestă putere teritorială nu posedă decît un număr mic de fiefuri în Elveția și în Alsacia de Nord să nu-i neliniștească pe marele feudatar al Germaniei: Rudolf de Habsburg. Acesta, în loc să încerce să reînnoade ambițiile imperialiste ale dinastiei Staufen sau să-și impună autoritatea asupra principilor, nu-și folosește domnia decît pentru a-și mări teritoriul în Austria, Styria și Carniola în defavoarea regelui Boemiei, Otokar II. Altfel spus, asistăm la o recentrare a Imperiului, sau a
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
atât de adânc încă de timpuriu în ființa românească, este și motivul pentru care românii nu au avut campanii de cucerire ale popoarelor dimprejur. Îmbrățișarea legii creștinești, care propaga înfrățirea tuturor popoarelor și iubirea aproapelui, le-a negat românilor aspirații imperialiste: "pentru a se ține cu tótă inima de legea creștinéscă, [Românii] s-aŭ lepădat de orĭ ce gând de cucerire asupra altor némuri și aŭ întrebuințat tăriea lor de suflet pentru a-și tine țéra numaĭ cu sapa, creștinând frățeșce pe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în măsura în care este și sovietic. Solidaritatea cu Uniunea Sovietică - țara tuturor oamenilor muncii - este o componentă integrală a noului patriotism. Loialitatea față de propriul stat național trebuie astfel subordonată solidarității cu "statul SOCIALIST, care prin însăși natura sa nu poate avea tendințe imperialiste" (Baltiiski, 1945, nr. 255, p. 1). Pot fi tipologizate, așadar, trei ipostaze ale atașamentului față de propria țară: a) un patriotism ignobil, etnocentric, războinic și asupritor - acesta este vechiul patriotism naționalist și fascist; b) un patriotism socialist inspirat de internaționalismul proletar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care a condus la elaborarea schemei binare exploatatori-exploatați. Romanii cuceritori formează elementul exploatator, dacii fiind poporul exploatat de imperialismul roman. Antagonizarea daco-romană merge mână în mână cu afirmarea autohtonismului, întrucât, la nivel emoțional, manualul se identifică întotdeauna cu victimele exploatării imperialiste; ii) slavizarea etnogeniei românești, în sensul în care ponderea elementului slavic în constituția etnic-lingvistică, culturală și politică a românilor devine decisivă. În cadențe clișeizate, se afirmă insistent că slavii "au influențat considerabil formarea poporului român", "Influența slavă asupra noastră a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe care, în urma frăției de arme ruso-române, Rusia a impus-o Turciei" (Roller, 1952, p. 421). În ciuda tuturor binefacerilor cu care marele popor rus i-a blagoslovit pe români, elita politică a acestora din urmă, aservită capitalului străin și puterilor imperialiste, a luat parte la "războiul criminal antisovietic" (1941-1944) (Roller, 1952, p. 662). "Atacul criminal contra URSS", lansat la 22 iunie 1941, a fost o acțiune fatidică pentru România. Atacând Uniunea Sovietică, împreună cu trupele naziste germane, "Antonescu a împins în măcel
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și în interpretarea războiului mondial care a ocazionat-o. În optica naționalistă distorsionată în favoarea ideii de unitate, cel de-al Doilea Război Mondial a fost conceput drept "Războiul Sfânt de Reîntregire a Neamului". Din perspectiva comunistă, România participa la "războiul imperialist", ale cărui tranșee au reprezentat "un uriaș abator pentru soldații care trebuiau să-și verse sângele numai pentrucă așa cereau interesele imperialiștilor din Apus și ale clicii exploatatoare din țară" (Roller, 1952, p. 512). Idealul naționalist de reîntregire a neamului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
principal al războiului, după cum s-a pronunțat Lenin, a fost "desbinarea și înșelarea naționalistă a muncitorilor și exterminarea avantgărzii lor" (Roller, 1952, p. 507). Dacă războiul mondial este supus unei convertiri semantice din "război pentru întregirea neamului românesc" în "război imperialist", Unirea din 1918, evenimentul epocal în viziunea naționalistă, nici măcar nu este menționat în manualul de Istoria RPR! Aceeași lucru se petrece și în celelalte două manuale unice de istorie a românilor (de clasa a IV-a, respectiv, pentru clasa a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de 1 decembrie 1918, cu cortegiul său de semnificații naționale, constructorii noi ordini mnemonice instalează comemorarea "masacrului dela 13 Decembrie 1918", când guvernul burghezo-moșieresc "caută prin mijloace teroriste să înnăbușe lupta revoluționară a poporului" (Roller, 1952, p. 52). Aservită puterilor imperialiste, guvernarea și-a asumat "misiunea [...] de jandarm și unealtă a reacțiunii mondiale împotriva revoluției socialiste" (Roller, 1952, p. 546). Prin această comutare, calendaristica simbolică națională este substituită cu o calendaristică proletară. Nu doar ziua de 1 decembrie, ci și anul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]